Flacăra Iaşului, februarie 1975 (Anul 31, nr. 8819-8842)
1975-02-01 / nr. 8819
GEORGE LESNEA La 9 Martie Vom vota pe cei mai buni. Toţi, in Martie, în 9, Cu respect pentru străbuni. Intr-o Românie nouă. Vom alege deputaţi Pentru Marea Adunare . Vom da oameni devotaţi In Consilii Populare. Pentru ţară şi partid, Ne vom dărui cu totul Zărilor ce se deschid Cînd în urne punem votul. Liberi pe acest pămînt Ce din veac apărătorii L-au sfinţit cu singe sfînt Vom alege noi victorii. Vom alege pe cei drepţi, Cetăţeni de-o cinste rară, Muncitori şi înţelepţi Plini de dragoste de ţară. J Mi-s apele albastre şi limpezi ! i Nit apele albastre ţi limpezi. Din străvechi, • Pe malul lor şi doruri ţi doine s-auziră Şi freamăte de codru. Ieşeau la faptul serii - Suveici încetinite - bărci negre-n albul lunii Să iese pinza albastră a apelor albastre... Acum, hidrocentrale împrăştie pe plaiuri Sori sclipitori. De aur par bărcile-n lumină, Atla tinerele din glasuri şi vecină - Dimensiunea nouă a vremii ţi a faptei Redau acestor ape imensitatea, care Primordial cuprinse copilăria-ntreagă, I Cum vise îndrăzneţe, umane ţi imense Cuprind maturitatea, a mea și-a tuturor. \ \ I______ Omagiu lui Eminescu In cadrul manifestărilor dedicate aniversării a 125 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, la Biblioteca „Gh. Asachi” a avut loc un medalion literar. Criticul Mihai Drăgan a vorbit despre creaţia eminesciană, iar actorii Adina Popa, Ion Lazu Petru Ciubotaru şi cadre didactice și elevi ai Școlii populare de artă au prezentat un montaj literar-muzical. Arta şi imperativele epocii noastre Solidaritatea multiplă a creatorilor cu pămintul şi istoria consti- tuie, cum s-a remarcat de atîtea ori, o condiţie fundamentală a integrării artei in conştiinţa unui popor. Nu este aşadar lipsit de semnificaţie faptul că operele aparţinînd tezaurului nostru naţional, creaţiile reprezentative din literatura, din artele plastice, din domeniul muzicii ori al teatrului provin deni creatori profund angajaţi în istoria şi destinele ţării. O culegere de confesiuni ale acestora ar dovedi că participarea lui Eminescu, a lui Iichian, a lui Enescu, a lui Nottara şi celorlalţi la viaţa şi aspiraţiile cetăţii se încorporează într-o etică generală, comună marilor creatori de artă mai vechi sau mai noi, în contrast cu această sacră datorie, de a participa la ritmul comunităţi, iată o frază dintr-o declaraţie a scriitorului american Henry Myller : „Imi sínt indiferente destinele lumii, îmi sínt indiferente destinele oamenilor, eu am lumea mea personală şi destinul meu personal...". Egocentrismul ia aici forme mai mult decit stranii. întreaga noastră artă contemporană opune acestui narcisism care eşuează într-un tragic al însingurării — un ideal al integrării active în istoria şi destinele României socialiste. A scrie, a picta, a modela marmura, a compune simfonii înseamnă a avea mereu in faţă un public imens, căruia acestea îi sunt destinate ; înseamnă, de asemenea, a contribui conştient la modelarea contemporanilor în spiritul unor înalte exigenţe umane. încărcătura emoţională a oricărei arte acţionează eficient in măsura în care o operă dă expresie memorabilă convingerilor şi credinţelor generale, militînd pentru progresul epocii. Evident, angajarea în contemporaneitatea socialistă nu se va mărgini la clipa care zboară, nici la efemerul cotidian, ci va urmări ca, dincolo de ce e trecător, arta să extragă din viaţă esenţele, să le facă durabile. Cu pite cuvinte, orientarea către istoria în mers, spre marile dezbateri şi înfăptuiri ale societăţii noastre, trebuie să-şi asocieze aspiraţia de a interesa sub raport estetic atit în prezent, cit şi în viitor. Acela care creează temeinic pentru astăzi, ridicîndu-se prin calitatea artei sale la un nivel exemplar, are toate şansele de a se face preţuit şi în viitorul la ale cărui temelii contribuie. „Construcţia socialismului notează într-o cronică G. Călinescu — este pentru noi o problemă naţională, şi a solicita scriitorului să de un magistral inovator la fapta de ridicare a civilizaţiei materiaîe şî a culturii poporului român este a face apel la patriotismul său...*. Observaţia se poate extinde asupra tuturor ramurilor ———— —— de creaţie. Integrarea creatorilor Ut istoria epocii noastre, atît de bogată in construcţii monumentale, este profitabilă in primul rind pentru ceea ce în mod general se numeşte inspiraţie. Energetismul , caracterul tonic, dinamica vie a transformărilor zilnice in toate unghiurile ţării sunt trăsături cu intense repercusiuni in psihologia individuală şi în cea colectivă. Izolarea artiştilor de viaţa socială ar deveni, în acest caz, o gravă absenţă. Dezamăgit, Eminescu din Scrisoarea a ll-a avea motive „pane chiar să o fi rupt", deoarece posibilitatea scriitorilor de a influenţa destinele patriei intimpina atunci obstacol® de tot soiul. Realitatea de fiecare zi demonstrează importanţa acţiunii. Statutul creatorilor de artă reclamă prezenţa lor neîntreruptă, prin intermediul operelor, în conştiinţa şi istoria contemporană. Nu ne putem imagina eflorescenţa Atenei din epoca lui Pericle fără monumentele arhitectonice sau literare care i-au consacrat prestigiul . Renaşterea italiană nu poate fi concepută fără Ariosto, Brunelleschi, Leonardo da Vinci, Rafael, Michelangelo şi ceilalţi. Noi trăim o epocă de Renaştere, pe toate planurile. Sentimentul istoriei noi, socialiste, conţine in sine impulsuri spre grandios. Artele şi creatorii, nu au decit de beneficiat de apropierea de acest propulsor spre construcţii înalte. Documentele Congresului al XI-lea dau expresie istoriei vii, la care cu braţele şi cu mintea participă întreaga noastră naţiune. CONST. eIOPRAGA -------------Voci ilssi public —— Căminul cultural vă aşteaptă !n grup de tineri din satul Coada-Stincii, comuna Bosia, ne-a scris că la căminul cultural, care arată o magazie părăsită, nu se fac nici un fel de reparaţii şi nu se organizează activităţi, că spaţiul verde, florile, gardul viu, amenajate de tineri au fost distruse de tractoare etc. Cităm din răspunsul Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă! „Cele sesizate sunt in totalitate reale ... sediul căminului cultural, datorită neglijenţei, a ajuns într-o stare deplorabilă.... cadrele didactice din sat nu au desfăşurat o activitate culturală bogată in conţinut şi forme , s-a discutat cu conducerea consiliului popular comunal şi s-au fixat nişte măsuri concrete de reparaţii la căminul cultural. S-a planificat munca culturală din această localitate, cu sarcini concrete pentru fiecare intelectual din sat, Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă va organiza în satul Coada-Stincii unele acţiuni cultural-educative menite să stimuleze iniţiativele locale în această direcţie“. Aşadar, căminul cultural vă aşteaptă. Aşteptăm şi noi veşti din partea tinerilor din Coada Stincii. ----In atenţia— epigramiştilor In Tedierea constituirii unui cenaclu pentru epigramiştii care să-şi desfăşoare activitatea pe lingă redacţia ziarului „Flacăra laşului", conducerea redacţiei adresează invitaţia tuturor celor care abordează acest gen de creaţie să trimită lucrări pe adresa : Redacţia ziarului „Flacăra Iaşului", str. V. Alecsandri nr. 1, cu menţiunea „Pentru cenaclul epigramiştilor". Şedinţa de constituire a cenaclului va avea loc la o dată pe care o vom anunţa ulterior. . Borul Mccului „V. Alecsandri* pe scenacasei de cultură a tineretului, in timpul ti spectacol. Foto : r. TODICA, corespondent Constantin Negruzzî , OpCI*@, E O® scriitor de importanţa lui Constantin Negruzzî, a cărui peri ns retipărit In anat multe rtnduri, uneori cu destulă grijă, nu s-a bucurat totuşi, pină astăzi, de o ediţie critică cu atenţia Cuvenită pentru restituirea exactă. In baza unor criterii filologi«« **guroase, a textului. Sarcina aceasta de editor meticulos »l textelor unuia dintre cei mai de seamă prozatori români din secolul trecut şi-a asumat-o, cu un lăudabil devotament, criticul şi istoricul literar Liviu Leonte. In acest prim volum (C. Negruzzî, Opere, I, Editura „Minerva“, 1974), din cele două, cite va cuprinde această ediţie, este reprodusă antologia alcătuită in 1857 de autor, tipărită sub titlul Păcatele tinerelelor. Unul dintre meritele fundamentale ale ediţiei lui Liviu Beonte îl vedem în restabilirea cu o fidelitate exemplară, a textelor lui C. Negruzzî. Stăpîn defilin pe temeinice- cunoştinţe fiologice editorul actual al operei lui Negruzzî respinge facila metodă a transliterării, folosind, cu consecvenţă, principiul interpretativ, care-l conduce la stabilirea cu exactitate a pronumnţiei de epocă şi la eliminarea grafiilor, fără să trădeze nici normele limbii literare, aşa cum sunt reflectate în aceste texte, şi nici intenţiile artistice ale prozatorului. Mulţimea variantelor, înregistrate cu cea mai mare grijă în ultima secţiune a volumului (Comentarii şi variante), fac şi mai evidente calităţile ştiinţifice ale ediţiei, punînd dispoziţia marelui public, dar şi a cercetătorilor, texte ilustrative pentru stadiul atins de limba română literară pe la mijlocul secolului trecut. La aceste merite filologice ale ediţiei trebuie să le adăugăm şi pe cele nu mai puţin, importante, cere ţin de Interpretarea critică a operei lui G. Negruzzî. Observăm, de la Început, atît temeinicia argumentelor de istorie literară, cit şi fineţea analizelor. Comentariile analitice de la sfîrşitul volu- a mulţi, bogate şi la obiect, trebuie citite în perspectiva sintetică l» care este aşezată opera lui C. Negruzzi în studiul introductiv, pentru că iitre cele două compartimente este o comunicare continuă. Întreaga cercetare anunţînd de pe acum o viitoare monografie, elaborată deja in elementele ei de bază. Liviu Leonte nu-i atribuie, pe bună dreptate, lui Negruzzi vreun rol ca teoretician in problemele limbii, nici în acelea ale teatrului, ale literaturii în general, sau în folclor, cu toate că, sîntem avertizaţi, scriitorul a participat la toate marile dezbateri artistice şi culturale din epoca sa. După ce este analizată activitatea de poet şi dramaturg a scriitorului, autorul va indica, o dată făcută operaţia de triere critică, meritele de pionier ale lui C. Negruzzi în proza artistică românească. Calităţile prozei lui C. Negruzzî nu sunt numai enunţate, cum s-a făcut şi se face în atâtea studii de istorie literară, ci sunt demonstrate cu priceperea şi cu intuiţia criticului. Poet şi dramaturg, care a ştiut să răspundă comandamentelor înalte ale epocii, C. Negruzzî apare în exegeza Lui Liviu Leonte ca scriitor deplin realizat în Alexandru Lăpuşneanu) şi In Negru pe alb. In ceea ce a construit durabil, scriitorul a lăsat urme de neşters în literatura română, dezvăluite şi argumentate cu pătrundere de Liviu Leonte, în această ediţie exemplară din atîtea puncte de vedere. Al. ANDRIESCU Cronica literară Expoziţie de pictură La Conservatorul de muzică „George Enescu“ din Iaşi s-a deschis expoziţia pictorului amator Mircea Mihai Dornescu, organizată de Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă Expoziţia, care cuprinde peste 100 de lucrări, va fi deschisă, pînă la 1 martie a.c. V I . Radio Iaşi Programul de seară (1 februarie); 16,30 Cotidian sonor ; 18,00 Cîntecul care mi-e drag ; 18,20 Jurnalul artelor ; 18,50 Canţonete ; 19,00 Buletin de ştiri ; 19,05 Cintece patriotice ; 19,15 Pe-un picior de plai ! 19,30 Revista melodiilor ; 20,15 Program de madrigale ; 20,30 Romanţe şi cîntece de petrecere ; 21,00 Buletin de ştiri ; 21,05 Muzică de dans. Programul de dimineaţă (2 februarie) : 8,00 Indirect cu preferinţele dv. ! Buletin de ştiri ; Dumbrava minunată ; Azi, în sat la noi; Patru plus unu ; Dialog săptămînal. Televiziune 10,00 Biblioteca pentru toţi : Pavel Dan ; 10,45 Eroi îndrăgiţi de copiii Năzdrăvanul Dennis ; 11,10 Mari ansambluri : orchestra „Doina Moldovei“ a Consiliului judeţean al sindicatelor şi echipa de dansuri a întreprinderii de tricotaje „Moldova“ — Iaşi ; 11,40 Telecinemateca — filmul „Setea“; 16,05 Laudă mîinilor tale ! Emisiune muzical-literară ; 16,35 Rugbi .’ Anglia — Franţa (turneul celor cinci naţiuni). Transmisiune directă ; 18,15 Din nou o seară la „Club T“ ; 19,00 Lumea copiilor, prezintă „Poşta veselă“; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal — Curier electoral ; 20,00 Teleenciclopedia ; 20,50 Film serial „Misiune imposibilă“ •— „Box cu mănuşi... şi fără“ (partea 1) ; 21,35 Surpriza serii — muzică uşoară cu Vicky Leandros şi Nana Mouskouri; 21,45 Telejurnal — sport; 22,00 Intîlnirea de la ora 10... Cinematografe Victoria, orele 8,45 ; 11,30 ; 14,45 ; 17,30 ; 20,15 i „Ștefan cel Mare — Vaslui 1475“. Tineretului, orele 9,00 ; 11,00; 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,00 s „Bunicul siberian“. Copou, orele 9,00; 31,20 ; 14,00 ; 16,20 ; 18,40 ; 21,00 i „Un gentlemen In vestul sălbatic“. Republica, orele 9,00 ; 11,05 ; 14,45 ; 16,50 ; 16,55 ; 21,00 „Sufletul negrului Charley“. Tătăraşi, orele 16,00 ; 18,00 ; 20,06• „Rio Lobo". Nicolina, orele 36,00; 18,00 ; 20,00 ; „întîmplări cu Cosa Nostra“. In judeţ : Casa de cultură Paşcani, orele 15,00, ; 17,00 ; 19,00 • „Ruy Blas“. Clubul C.F.R. „Unirea", orele 15,00 ; 17,00 ; 19,80 | „Sufletul negrului Charley“, țîîrlău, orele 17,00 ; 19,00 | „Lady Caroline“, Tg. Frumos, orele 15,00 ; 17,00 | „La est de Iswa*. Opera Româna prezintă astăzi !* ora 19,30, pe scena Casei de cultură a tnereturi, spectacolul „Traviata" de Verdi. Loto La tragerea din 31 ianuarie 1975, au fost extrase următoarele numere: Extragerea 1 : 59 44 25 40 62 67 4 13 50. \: t Extragerea a Il-a ; );• 1 57 80 42 36 15 28 81 52 66 I Fond de cîştiguri lei 1.663.195. \ Timpul probabil . Vremea se va răci treptat. Cerul va fi mai mult noros. Local si tem- porar se vor semnala precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vintul va sufla slab pînă la moderat din nord-est. Temperatura aerului, micşoară scădere ; minimele vor fi cuprinse între minus 8 şi minus 4 grade, iar maximele între minus 2 fl, plus 2 grade. L Ritmul fertilizării (urinare din pag. I) Se transportă îngrăşăminte naturale peste plan şi la G.A.P.-urile din Bivolari, Şipote, Strunga, Vînători — popricani, Leţcani, Spineni etc. Trebuie să spunem, de asemenea, că în ansamblu pe judeţ, prevederile graficului de transport pentru perioada care s-a scurs din această iarnă sunt depăşite. In spatele mediei mulţumitoare se ascund însă şi destule „note slabe“. Explicaţia e simplă : depăşirile substanţiale ale unor C.A.P.-uri au „acoperit" nerealizările altora. Printre unităţile cu rezultate foarte anemice se menţin C.A.P.-urile din Fîntînele, Focuri, Podu-Iloaiei, Cepleniţa, Andrieşeni, Moşna, Scînteia, Bosia etc. Peste tot răminerile în urmă sunt puse exclusiv pe seama vremii neprielnice. Cum se face însă că la C.A.P. Andrieşeni, de pildă, fertilizarea a bătut pasul pe loc, oot vreme ce la C.A.P Spineni — în aceeaşi comună — s-a putut lucra cu destul spor ? Se poate apela şi la alte comparaţii pentru a demonstra că rezultatele depind în cea mai mare măsură nu de vreme, ci de preocuparea oamenilor. In concluzie, se cere ca toţi restanţierii să-şi sporească eforturile pentru ca, indiferent de capriciile ierniii, îngrășămintele naturale din platforme să ajungă cît mai curînd pe ogoare. „.