Flacăra Iaşului, februarie 1975 (Anul 31, nr. 8819-8842)

1975-02-01 / nr. 8819

GEORGE LESNEA La 9 Martie Vom vota pe cei mai buni. Toţi, in Martie, în 9, Cu respect pentru străbuni. Intr-o Românie nouă. Vom alege deputaţi Pentru Marea Adunare . Vom da oameni devotaţi In Consilii Populare. Pentru ţară şi partid, Ne vom dărui cu totul Zărilor ce se deschid Cînd în urne punem votul. Liberi pe acest pămînt Ce din veac apărătorii L-au sfinţit cu singe sfînt Vom alege noi victorii. Vom alege pe cei drepţi, Cetăţeni de-o cinste rară, Muncitori şi înţelepţi Plini de dragoste de ţară. J M­­i-s apele albastre şi limpezi ! i Nit apele albastre ţi limpezi. Din străvechi, • Pe malul lor şi doruri ţi doine s-auziră Şi freamăte de codru. Ieşeau la faptul serii - Suveici încetinite - bărci negre-n albul lunii Să iese pinza­ albastră a apelor albastre..­. Acum, hidrocentrale împrăştie pe plaiuri Sori sclipitori. De aur par bărcile-n lumină, Atla tinerele din glasuri şi­­ vecină - Dimensiunea nouă a vremii ţi a faptei Redau acestor ape imensitatea, care Primordial cuprinse copilăria-ntreagă, I Cum vise îndrăzneţe, umane ţi imense Cuprind maturitatea, a mea și-a tuturor. \ \ I______ Omagiu lui Eminescu In cadrul manifestărilor de­dicate aniversării a 125 de ani de la naşterea lui Mihai Emines­­cu, la Biblioteca „Gh. Asachi” a avut loc un medalion literar. Criticul Mihai Drăgan a vorbit despre creaţia eminesciană, iar actorii Adina Popa, Ion Lazu Petru Ciubotaru şi cadre didacti­­ce și elevi ai Școlii populare de artă au prezentat un montaj lite­rar-muzical. Arta şi imperativele epocii noastre Solidaritatea mul­tiplă a creato­rilor cu pămintul şi istoria consti-­­ tuie, cum s-a remarcat de­ atîtea ori, o condiţie fundamentală a in­tegrării artei in conştiinţa unui popor. Nu este aşadar lipsit de semnificaţie faptul că operele a­­parţinînd tezaurului nostru naţional, creaţiile reprezentative din literatu­ra, din artele plastice, din domeniul muzicii ori al teatrului provin de­ni creatori profund angajaţi în isto­ria şi destinele ţării. O culegere de confesiuni ale acestora ar dovedi că participarea lui Eminescu, a lui Iichian, a lui Enescu, a lui Nottara şi celorlalţi la viaţa şi aspiraţiile cetăţii se încorporează într-o etică generală, comună marilor creatori de artă mai vechi sau mai noi, în contrast cu această sacră datorie, de a participa la ritmul comunită­ţi, iată o frază dintr-o declaraţie a scriitorului american Henry Myl­­ler : „Imi sínt indiferente destinele lumii, îmi sínt indiferente destinele oamenilor, eu am lumea mea per­sonală şi destinul meu personal...". Egocentrismul ia aici forme mai mult decit stranii. întreaga noastră artă contemporană opune acestui narcisism care eşuează într-un tra­gic al însingurării — un ideal al in­tegrării active în istoria şi destine­le României socialiste. A scrie, a picta, a modela marmura, a com­pune simfonii înseamnă a avea me­reu in faţă un public imens, căruia acestea îi sunt destinate ; înseam­nă, de asemenea, a contribui con­ştient la modelarea contemporani­lor în spiritul unor înalte exigenţe umane. încărcătura emoţională a oricărei arte acţionează eficient in măsura în care o operă dă expre­sie memorabilă convingerilor şi cre­dinţelor generale, militînd pentru progresul epocii. Evident, angajarea în contemporaneitatea socialistă nu se va mărgini la clipa care zboară, nici la efemerul cotidian, ci va urmări ca, dincolo de ce e trecător, arta să extragă din viaţă esenţele, să le facă durabile. Cu pite cuvinte, orientarea către isto­ria în mers, spre marile dezbateri şi înfăptuiri ale societăţii noastre, trebuie să-şi asocieze aspiraţia de a interesa sub raport estetic atit în prezent, cit şi în viitor. Acela care creează temeinic pentru as­tăzi, ridicîndu-se prin calitatea ar­tei sale la un nivel exemplar, are toate şansele de a se face preţuit şi în viitorul la ale cărui temelii contribuie. „Construcţia socialismului­­ no­tează într-o cronică G. Călinescu — este pentru noi o problemă na­ţională, şi a solicita scriitorului să de un magistral inovator la fapta de ridicare a civilizaţiei materiaîe şî a culturii poporului român este a face apel la patriotismul său...*. Observaţia se poa­te extinde asupra tuturor ramurilor ———— —— de creaţie. Inte­grarea creatorilor Ut istoria epocii noastre, atît de bogată in construc­ţii monumentale, este profitabilă in primul rind pentru ceea ce în mod general se numeşte inspiraţie. Ener­getismul , caracterul tonic, dinamica vie a transformărilor zilnice in toate unghiurile ţării sunt trăsături cu intense repercusiuni in psiholo­gia individuală şi în cea colectivă. Izolarea artiştilor de viaţa socială ar deveni, în acest caz, o gravă absenţă. Dezamăgit, Eminescu din Scrisoarea a ll-a avea motive „pa­ne chiar să o fi rupt", deoarece posibilitatea scriitorilor de a influ­enţa destinele patriei intimpina atunci obstacol® de tot soiul. Rea­litatea de fiecare zi demonstrează importanţa acţiunii. Statutul creato­rilor de artă reclamă prezenţa lor neîntreruptă, prin intermediul ope­relor, în conştiinţa şi istoria contem­porană. Nu ne putem imagina e­­florescenţa Atenei din epoca lui Pericle fără monumentele arhitec­tonice sau literare care i-au consa­crat prestigiul . Renaşterea italia­nă nu poate fi concepută fără A­­riosto, Brunelleschi, Leonardo da Vinci, Rafael, Michelangelo şi cei­lalţi. Noi trăim o epocă de Renaş­tere, pe toate planurile. Sentimen­tul istoriei noi, socialiste, conţine in sine impulsuri spre grandios. Ar­tele şi creatorii, nu au decit de be­neficiat de apropierea de acest propulsor spre construcţii înalte. Documentele Congresului al XI-lea dau expresie istoriei vii, la care cu braţele şi cu mintea participă în­treaga noastră naţiune. CONST. eIOPRAGA -------------Voci ilssi public —— Căminul cultural vă aşteaptă !­n grup de tineri din sa­tul Coada-Stincii, comuna Bo­­sia, ne-a scris că la căminul cultural, care arată o maga­zie părăsită, nu se fac nici un fel de reparaţii şi nu se orga­nizează activităţi, că spaţiul verde, florile, gardul viu, a­­menajate de tineri au fost dis­truse de tractoare etc. Cităm din răspunsul Comitetului ju­deţean de cultură şi educaţie socialistă! „Cele sesizate sunt in totalitate reale ... sediul căminului cultural, datorită neglijenţei, a ajuns într-o sta­re deplorabilă.... cadrele di­dactice din sat nu au desfă­şurat o activitate culturală bogată in conţinut şi forme , s-a discutat cu conducerea consiliului popular comunal şi s-au fixat nişte măsuri con­crete de reparaţii la căminul cultural. S-a planificat munca culturală din această localita­te, cu sarcini concrete pentru fiecare intelectual din sat, Co­mitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă va organiza în satul Coada-Stincii unele acţiuni cultural-educative me­nite să stimuleze iniţiativele locale în această direcţie“. A­­şadar, căminul cultural vă aş­teaptă. Aşteptăm şi noi veşti din partea tinerilor din Coada­ Stincii. ----In atenţia­­— epigramiştilor In Te­di­er­ea constituirii unui cenaclu pentru epigramiştii care să-şi desfăşoare activi­tatea pe lingă redacţia zia­rului „Flacăra laşului", con­ducerea redacţiei adresează invitaţia tuturor celor care abordează acest gen de creaţie să trimită lucrări pe adresa : Redacţia ziarului „Flacăra Ia­şului", str. V. Alecsandri nr. 1, cu menţiunea „Pentru cena­clul epigramiştilor". Şedinţa de constituire a cenaclului va a­­vea loc la o dată pe care o vom anunţa ulterior. . Borul Mccului „V. Alecsan­­dri* pe scena­­casei de cul­tură a tineretului, in timpul ti spectacol. Foto : r. TODICA, corespondent Constantin Negruzzî , OpCI*@, E O® scriitor de importanţa lui Constantin Negruzzî, a cărui peri n­s retipărit In anat multe rtnduri, uneori cu destulă grijă, nu s-a bucurat totuşi, pină astăzi, de o ediţie critică cu atenţia Cuvenită pen­tru restituirea exactă. In baza unor criterii filologi«« **­­guroase, a textului. Sarcina a­ceasta de editor meticulos »l textelor unuia dintre cei mai de seamă prozatori români din se­colul trecut şi-a asumat-o, cu un lăudabil devotament, criticul şi istoricul literar Li­­viu Leonte. In a­­cest prim volum (C. Negruzzî, O­­pere, I, Editura „Minerva“, 1974), din cele două, cite va cuprinde această ediţie, este reprodusă an­tologia alcătuită in 1857 de au­tor, tipărită sub titlul Păcatele tinerelelor. Unul dintre meritele fun­damentale ale ediţiei lui Liviu Beonte îl vedem în restabilirea cu o fidelitate exemplară, a tex­telor lui C. Negruzzî. Stăpîn de­f­ilin pe temeinice- cunoştinţe fi­­ologice editorul actual al ope­rei lui Negruzzî respinge facila metodă a transliterării, folosind, cu consecvenţă, principiul inter­pretativ, care-l conduce la sta­bilirea cu exactitate a pronumn­ţiei de epocă şi la eliminarea grafiilor, fără să trădeze nici normele limbii literare, aşa cum sunt reflectate în aceste texte, şi nici intenţiile artistice ale prozatorului. Mulţimea variante­lor, înregistrate cu cea mai mare grijă în ultima secţiune a volumului (Comentarii şi varian­te), fac şi mai evidente calită­ţile ştiinţifice ale ediţiei, pu­­nînd­­ dispoziţia marelui pu­blic, dar şi a cercetătorilor, tex­te ilustrative pentru stadiul a­­tins de limba română literară pe la mijlocul secolului trecut. La aceste merite filologice ale ediţiei trebuie să le adăugăm şi pe cele nu mai puţin, importan­te, cere ţin de Interpretarea cri­tică a operei lui G. Negruzzî. Observăm, de la­ Început, atît temeinicia argumentelor de isto­rie literară, cit şi fineţea anali­­zelor. Comentariile analitice de la sfîrşitul volu- a mulţ­i, bogate şi la obiect, trebuie citite în perspec­­tiva sintetică l» care este aşezată opera lui C. Negruzzi în stu­diul introductiv, pentru că ii­tre cele două compartimente este o comunicare continuă. În­treaga cercetare anunţînd de p­e acum o viitoare monografie, e­­laborată deja in elementele ei de bază. Liviu Leonte nu-i atri­buie, pe bună­ dreptate, lui Ne­­gruzzi vreun rol ca­ teoretician in problemele limbii, nici în a­­celea ale teatrului, ale litera­turii în general, sau în folclor, cu toate că, sîntem avertizaţi, scriitorul a participat la toate marile dezbateri artistice şi cul­turale din epoca sa. După ce este analizată activitatea de poet şi dramaturg a scriitorului, au­torul va indica, o dată făcută operaţia de triere critică, meri­tele de pionier ale lui C. Ne­­gruzzi în proza artistică româ­nească. Calităţile prozei lui C. Negruzzî nu sunt numai enunţa­te, cum s-a făcut şi se face în atâtea studii de istorie literară, ci sunt demonstrate cu pricepe­rea şi cu intuiţia criticului. Poet şi dramaturg, care a ştiut să răspundă comandamentelor înalte ale epocii, C. Negruzzî a­­pare în exegeza Lui Liviu Le­onte ca scriitor deplin realizat în Alexandru Lăpuşneanu) şi In Negru pe alb. In ceea ce a construit durabil, scriitorul a lă­sat urme de neşters în litera­tura română, dezvăluite şi ar­gumentate cu pătrundere de Li­viu Leonte, în această ediţie exemplară din atîtea­ puncte de vedere. Al. ANDRIESCU Cronica literară Expoziţie de pictură La Conservatorul de muzică „George Enescu“ din Iaşi s-a deschis expoziţia pictorului ama­tor Mircea Mihai Dornescu, or­gan­izată de Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă Ex­poziţia, care cuprinde peste 100 de lucrări, va fi deschisă, pîn­ă­ la 1 martie a.c. V I . Radio Iaşi Programul de seară (1 februarie); 16,30 Cotidian sonor ; 18,00 Cînte­cul care mi-e drag ; 18,20 Jurnalul artelor ; 18,50 Canţonete ; 19,00 Bu­letin de ştiri ; 19,05 Cintece patrio­tice ; 19,15 Pe-un picior de plai ! 19,30 Revista melodiilor ; 20,15 Pro­gram de madrigale ; 20,30 Romanţe şi cîntece de petrecere ; 21,00 Bu­letin de ştiri ; 21,05 Muzică de dans. Programul de dimineaţă (2 febru­arie) : 8,00 In­direct cu preferin­ţele dv. ! Buletin de ştiri ; Dum­brava minunată ; Azi, în sat la noi; Patru plus unu ; Dialog săptămînal. Televiziune 10,00 Biblioteca pentru toţi : Pavel Dan ; 10,45 Eroi îndrăgiţi de copii­i Năzdrăvanul Dennis ; 11,10 Mari an­sambluri : orchestra „Doina Moldovei“ a Consiliului judeţean al sindicate­lor şi echipa de dansuri a întreprin­derii de tricotaje „Moldova“ — Iaşi ; 11,40 Telecinemateca — filmul „Setea“; 16,05 Laudă mîinilor tale ! Emisiune muzical-literară ; 16,35 Rugbi .’ An­glia — Franţa (turneul celor cinci na­ţiuni). Transmisiune directă ; 18,15 Din nou o seară la „Club T“ ; 19,00 Lu­mea copiilor, prezintă „Poşta veselă“; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal — Curier electoral ; 20,00 Teleenciclope­­dia ; 20,50 Film serial­­ „Misiune im­posibilă“ •— „Box cu mănuşi... şi fără“ (partea 1) ; 21,35 Surpriza serii — muzică uşoară cu Vicky Leandros şi Nana Mouskouri; 21,45 Telejurnal — sport; 22,00 Intîlnirea de la ora 10... Cinematografe Victoria, orele 8,45 ; 11,30 ; 14,45 ; 17,30 ; 20,15 i „Ștefan cel Mare — Vas­lui 1475“. Tineretului, orele 9,00 ; 11,00; 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,00 s „Bunicul siberian“. Copou, orele 9,00; 31,20 ; 14,00 ; 16,20 ; 18,40 ; 21,00 i „Un gent­lemen In vestul sălbatic“. Repu­blica, orele 9,00 ; 11,05 ; 14,45 ; 16,50 ; 16,55 ; 21,00­­ „Sufletul negrului Char­ley“. Tătăraşi, orele 16,00 ; 18,00 ; 20,06• „Rio Lobo". Nicolina, orele 36,00; 18,00 ; 20,00 ; „întîmplări cu Cosa Nostra“. In judeţ : Casa de cultură Paş­cani, orele 15,00, ; 17,00 ; 19,00 • „Ruy Blas“. Clubul C.F.R. „Unirea", orele 15,00 ; 17,00 ; 19,80 | „Sufletul negru­lui Charley“, țîîrlău, orele 17,00 ; 19,00 | „Lady Caroline“, Tg. Frumos, orele 15,00 ; 17,00 | „La est de Iswa*.­­ Opera Româna prezintă astăzi !* ora 19,30, pe scena Casei de cultură a tneretu­­­ri, spectacolul „Traviata" de Verdi. Loto La tragerea din 31 ianuarie 1975, au fost extrase următoarele numere: Extragerea 1 : 59 44 25 40 62 67 4 13 50. \: t Extragerea a Il-a ; );• 1 57 80 42 36 15 28 81 52 66 I Fond de cîştiguri lei 1.663.195. \ Timpul probabil . Vremea se va răci treptat. Cerul­­ va fi mai mult noros. Local si tem-­­ porar se vor semnala precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vintul va sufla slab pînă la moderat din nord-est. Temperatura aerului, m­­ic­­şoară scădere ; minimele vor fi cu­prinse între minus 8 şi minus 4 gra­de, iar maximele între minus 2 fl, plus 2 grade. L Ritmul fertilizării (urinare din pag. I) Se transportă îngrăşăminte naturale peste plan şi la G.A.P.-urile din Bivo­lari, Şipote, Strunga, Vînători — po­­pricani, Leţcani, Spineni etc. Trebuie să spunem, de asemenea, că în ansam­blu pe judeţ, prevederile graficului de transport pentru perioada care s-a scurs din această iarnă sunt depăşite. In spatele mediei mulţumitoare se as­cund însă şi destule „note slabe“. Ex­plicaţia e simplă : depăşirile substan­ţiale ale unor C.A.P.-uri au „acoperit" nerealizările altora. Printre unităţile cu rezultate foarte anemice se menţin C.A.P.-urile din Fîntînele, Focuri, Po­­du-Iloaiei, Cepleniţa, Andrieşeni, Moş­­na, Scînteia, Bosia etc. Peste tot rămi­­nerile în urmă sunt puse exclusiv pe seama vremii neprielnice. Cum se face însă că la C.A.P. Andrieşeni, de pildă, fertilizarea a bătut pasul pe loc, oot vreme ce la C.A.P Spineni — în ace­eaşi comună — s-a putut lucra cu des­tul spor ? Se poate apela şi la alte com­­paraţii pentru a demonstra că rezulta­tele depind în cea mai mare măsură nu de vreme, ci de preocuparea oame­nilor. In concluzie, se cere ca toţi res­­tanţierii să-şi sporească eforturile pen­­tru ca, indiferent de capriciile ierniii, îngrășămintele naturale din platforme să ajungă cît mai curînd pe ogoare. „.

Next