Flacăra Iaşului, mai 1975 (Anul 31, nr. 8895-8919)
1975-05-01 / nr. 8895
PAGINA A »-A Se îndeplinesc cu succes angajamentele în întrecerea patriotică Convorbire cu tov. Gheorghe Brebuescu, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean — întrecerea patriotică pentru tot mai buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor judeţului Iaşi cunoaşte în acest an o amploare deosebită. Vă rugăm să făceţi o scurtă trecere în revistă a rezultatelor obţinute până acum în acţiunile de muncă patriotică desfăşurate în oraşele şi satele judeţului. Dintru început, doresc să remarc faptul că, datorită participării entuziaste a zeci de mii de cetăţeni, tineri şi vîrstnici, la muncii patriotică, în primele patru luni ale acestui an, s-a realizat un mare volum de lucrări, a căror valoare este de peste 157 milioane lei. Amintind că angajamentul anual al judeţului nostru este de 220 milioane lei, putem conchide că acesta va fi îndeplinit cu mult înainte de termen. De altfel, la unele obiective pe care ni le-am planificat, angajamentele anuale au şi fost îndeplinite sau chiar depăşite. Astfel, s-au realizat: plantarea, amenajarea şi întreţinerea a 130 hectare de pădure comunală ; arenajarea şi întreţinerea a peste 1.900 hectare de spaţii verzi ; plantarea a mai mult de 1.400.000 arbori şi arbuşti ; executarea unor lucrări de întreţinere şi reparare a 1.500 000 mp. străzi şi trotuare etc. Trebuie subliniate vasta activitatea desfăşurată de consiliile Frontului Unităţii Socialiste, aportul deputaţilor, al comitetelor de cetăţeni, al comisiilor permanente la mobilizarea maselor largi de locuitori ai judeţului în vederea traducerii în viaţă a angajamentelor asumate. — După patru luni rodnice din 1995, privind munca patriotică, ce evidenţieri pot fi făcute ? — Dintre comunele care ocupă locuri fruntaşe trebuie amintite Ruginoasa (angajament anual — lucrări in valoare de 1.250.000 lei; realizat pînă acum 1.527.000 lei !), Leţcani (angajament anual — 1.864.330 lei; realizat 1.240.000 1e), Bivolari (angajament anual — 1.751.000 lei, realizat 1.086.000 lei), Vlădeni, Mironeasa, Schitu Duca, Cristeşti, Valea Seacă etc. Oraşul Paşcani, care a ocupat locul al III-lea pe ţară in anul 1974, şi-a şi onorat angajamentul din acest an, realizînd lucrări prin inundă patriotică în valoare de 20 milioane lei. In mod deosebit s-au evidențiat lucrătorii de la I.M.M.R. si Autobaza nr. 4. Hîrlăul, care devine tot mai bine gospodărit, a realizat pînă in prezent lucrări prin muncă patriotică în valoare de 4 170 000 lei, aproape «tt angajamentul a- _ ^oual (5 150 000 lei), remarcîndu-se cetăţenii din circumscripţiile electorale nr. 12, 16 şi 8. In perioada la care ne referim, municipiul Iaşi a cunoscut ample acţiuni patriotice. Este suficient să amintesc despre amenajarea parcului de pe versantul sudic al cartierului Tătăraşi (o suprafaţă de 6 hectare), despre plantarea a 760.000 arbori şi arbuşti, despre construirea şi reamenajarea unor spaţii verzi pe o suprafaţă de 942.000 m.p., ca să subliniez că harnicii locuitori ai Iaşului doresc să-şi vadă oraşul cit mai frumos şi mai bine gospodărit. O contribuţie deosebită la aceste realizări au adus-o tinerii de la G.F.S., lucrătorii Inspectoratului silvic, elevii Şcolii speciale nr. 4, grupului şcolar liceului nr. 6, studenţii Institutului agronomic. Valoarea lucrărilor efectuate pînă în prezent prin muncă patriotică este de 65 de milioane lei. Sunt convins că angajamentul anual de 100 de milioane lei, pe care şi l-a asumat municipiul Iași, va fi îndeplinit până la 23 August. Cin vorbire consemnată de GH. MATEI Fiecare localitate mai bine gospodărită și mai frumoasă! Adunare populară consacrată sărbătoririi Zilei de 1 Mai (urmare _ zfb pag 2) batori, colectivele de oameni ai muncii au obţinut peste plan 6644 mB Kwh energie electrică, SOO leu oţel brut, 165 tone fibre ţi fire sintetice, 385 m.c. cherestea, medicamente in valoare de aproape 23 milioane de lei şi alte produse. In Încheiere, vorbitorul a abantet hotărîrea oamenilor mucii din municipiul şi judeţul laţi de s fi în primele rinduri ale luptei pe care o desfăşoară Întreaga naţiune română pentru făurirea linul viitor tot mai luminos patriei noastre socialiste. A urmat un bogat program artistic susţinut de corurile reunite ■ie Operei Române şi Filarmonicii de stat „Moldova“, corul pionierilor de la Fierul nr. 5, ansamblul de balet şi solişti ai Operei, ansamblul de dansuri populare „FIrtoriui“, solişti şi orchestra „Doina Moldovei“. Paşcani PAŞCANI (de la mbredacţia ziarului „Flacăra laţului"). Ieri după-amiază, în sala de festivităţi a Casei de cultură „Mihail Sadoveanu“ din localitate, a avut loc adunarea festivă a oamenilor muncii păşcăneni consacrată sărbătoririi zilei de 1 Mai. Despre semnificaţia marii sărbători a oamenilor muncii a vorbit tovarăşul Marian Ohareiuc, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc Paşcani. In radiererea adunării, a fost prezentat un frumos program artistic. C. ENEA Hîrlău HIRIAU (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Adunarea oamenilor muncii din Helfiu consacrată sărbătoririi Zilei de 1 Mai a avut loc în sala cinematografului din localitate. Despre semnificaţia evenimentului a vorbit tov. Const. Coman, secretarul Comitetului orăşenesc de partid, primarul localităţii. A urmat un spectacol festiv organizat de Societatea culturală. PAUL IANCU in judeţ Primăvara indust Această figura ae sul — primăvara industriei ieşene — a Încetat să mai fie o noutate, dar de fiecare dată îmbracă semnificaţii mai adinei. In 1975 industria judeţului Iaşi va realiza o producţie egală cu a României din 1931. Nu ştiu dacă cineva s-a gîndit in primii ani ai eliberării la posibilitatea acestei performanţe (în presa de atunci n-am găsit avansată o astfel de idee), dar realitatea de astăzi ne îndeamnă să parcurgem traiectoria dată pînă la caput. Viitorul cincinal aduce Iaşului un spor de producţie de 62 la sută, comparativ cu 1975. Vor cunoaşte o dezvoltare Industriala apreciabilă şi alte localităţi din judeţul nostru, îndeosebi Paşcani, Tg. Frumos şi Hîrlâu. Ce înseamnă industria pentru Iaşi e de prisos să mai dovedim. Poate că ar fi cazul să subliniem legătura dintre dezvoltarea industrială şi Înflorirea vieţii spirituale in acest colţ de ţară. Iaşul, care in anii premergători eliberării trăia numai din amintirea glorioaselor vremi trecute, a dobindit un prezent tumultuos şi un viitor de o largă respiraţie. Acest prezent, nu lipsit die confruntări cu stringente probleme de modernizare a vieţii urbane, izvorîte dintr-o dezvoltare rapidă, fără precedent In istoria localităţilor ţării noastre, aduce laşul in rîndul primelor oraşe aie ţării. J De aceea, metafora „dulce tirgul ieşilor*, expresia compasiunii pentru stagnarea la care era obligat In trecut, metaforă la care ■«0 condeieri de aiurea n-au renunţat nici acum, nu nu are nici o justificare. Forţa economică a Iaşului, populaţia lui de aproape 250.000 de suflete, cu o apreciabilă pondere de muncitori şi intelectuali din toate domeniile vieţii spirituale, aduc în peisajul economico-social al ţării o imagine inedită. Fără a minimaliza rolul şi importanţa intelectualităţii ieşene in ansamblul ei, vom sublinia marea însemnătate a intelectualităţii tehnice, chemată să deschidă. Împreună cu muncitorii, noi drumuri in dezvoltarea industrială a ţării, aşa cum intelectualii — istorici, filozofi, literaţi — din secolul trecut au deschis ţării, împreună cu poporul, un drum glorios in istorie. Alături de cele citeva zeci de mii de muncitori, in industria ieşeană lucrează peste 3.600 de ingineri, fără a-i socoti pe inginerii care activează in învăţămintul superior şi In institutele de cercetare. Acestui important detaşament al intelectualităţii Ii revin sarcini de o mare Însemnătate pentru modernizarea continuă a industriei noastre, la anii ce vin structura industriei ieşene se va îmbogăţi cu noi ramuri. Îndeosebi cu acelea care sunt purtătoare de progres tehnic — industria constructoare de maşini şi industria electrotehnică. Primele întreprinderi de acest fel au şi fost plantate pe teritoriul Iaşului. Aici, la Iaşi, unde cu peste 60 de ani în urmă se ţinea la Institutul politehnic pentru prima dată in România, primul curs de electronică, a început să producă, din toamna trecută, o unitate de profil — Tehnoton. In viitorul cincinal, aproape întreaga producţie românească de radioreceptoare şi Întreaga producţie de echipamente de televizoare cu circuit închis va fi concentrata la Iaşi, semn al recunoaşterii priorităţii noastre în materie de electronică. Dar existenţa Industriei nu este totul. Depinde şi de modul cum lucrăm, de gradul de productivitate a muncii, de preocuparea noastră pentru reînnoirea producţiei. In acest an avem obligaţia să lucrăm cu o productivitate superioară cu 15,4 la sută celei de anul trecut. De asemenea, ne-am propus (în 22 de întreprinderi) să realizăm un număr mare de produse noi a căror valoare se ridică la 36,3 la sută din producţia globală a judeţului. Toate acestea nu sunt sarcini uşoare, dar sunt pe deplin realizabile prin unirea eforturilor muncitorilor cu cele ale intelectualităţii tehnice. In această unire, cultivată şi condusă cu grijă de organizaţiile de partid, stă forţa reînnoirii primăvăratice a industriei noastre, renaşterea continuă, pe trepte mereu mai înalte a capacităţii noastre creatoare Am dovedit pînă acum reale calităţi de creatori, spirit de abnegaţie din îndeplinirea Îndatoririlor şi vom continua să aducem astfel de dovezi in toţi anii care vin. Rămine doar ca Poetul să ne exprime Intr-o metaforă nouă. , V. GIÎF.ORGHIC ------------------FLA CARA IASULUI| Tg. Frumos TG. FRUMOS (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Casa de cultură din Tg. Frumos a găzduit, ieri, adunarea festivă închinată sărbătoririi Zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Cu acest prilej, tov. Costache Chiriac, secretarul Comitetului orăşenesc de partid, primarul localităţii, a vorbit despre însemnătatea evenimentului. Adunarea s-a încheiat cu un spectacol festiv. D. PAPUŞOIU s I I I I 1 ! I I I I 1 I ■24 le ore i Radio laşi ! Programul de seară (1 Mai); 17.00 î i Radiojurnal; 17.20 Clntece de Arminl I deni; 17.30 Comori ale cîntecului i ) popular românesc (muzică populară); 4 18.00 1 Mai — tradiţie în lupta riim-i ’citorească; 18.10 Parada melodiilor ? ţ preferate; 19.00 Ştiri; 19.05 Pagini din \ i operete; 19.30 Din fonoteca de aur; â 1 19.40 Refrene de primăvară — muzi- J i că uşoară; 19.55 Ultimele știri (exter- ^ sne) .. \ y Televiziune, i 9.00 Rîde iarăşi primăvara — pro- 4 î gram coral; 9.15 Inflorită-i ţara mea. ţ Melodii populare; 9.30 Cîntece şi jocuri populare de pe tot cuprinsul ţării. In jurul orei 10.30 — Transmisiunea spec- 4 tacolului cultural-sportiv de la Stadionul „23 August“ din Capitală. In I cinstea zilei de 1 Mai, Ziua solidari- 4 tăţii internaţionale a celor ce muncesc; J 11.30 Busuioc crescut pe vale — metodic populare; 11.50 Primăvara baladeior. Selecţiuni din gala laureaţilor 11 festivalului studenţesc „Primăvaraa baladelor“; 12.30 Muzică de fanfară; I I 13.00 Album distractiv. Din cuprins ! I I 13.00 Invitaţie la veselie — muzică u- 14 ţoară; 13.38 Meridianele muzicii uşoare. Şlagăre; 14.44 Antologia umorului I \ românesc! George Toplrceanu — „Imi tamre in tren"; 14.54 Cintece de perţe|J cere; 15.00 Magazin sportiv; 16.10 Portat tivul tinereţii—concert-spectacol trans- i mis de la Brăila; 17.00 Telex; 17.05 3 Mai muncitoresc. Emisiune de cîntece pa- V triotice şi muncitoreşti; 17.25 Mini-revi citat Charles Chaplin; 17.50 Cîtu-i i ţara-n lung şi-n lat — melodii şi jocuri populare; 18.20 „Ecoul“. Docu- I I mentar artistic realizat de Studioul l de film T.V.; 19.00 Pagini glorioase ? 1 (Hn Istoria patriei; 19.20 1001 de seria 19.30 Telejurnal; 20.00 Primăvara de 1 J aur. Spectacol literar-muzical-core- 1 I t grafic dedicat zilei de 1 Mai; 20.50 1 11 Primul val. Tomis — primul minera- « I ilor de 55.000 tone dw construit In I 4 România; 21.10 Canzonissima. Specia- 1 11 col cu public realizat In studioul de 1 In concerte Rai din Roma; 21.45 Roman ţ [ i ţe ţi cintece de voie bună. 22.10 „24 I de are“; 22.30 In transmisiune directă, J 1 din sala Lucerna din Praga, concert i î Rare] Gott; 23.00 închiderea progra- 4 ţ mului. ^ I ( Cinematografe , Republica, orele 9.00; 11.00; 15.00 ; 4 i 17.60; 19.00; 21.00; „Nu filmăm să ne-a- / * muzăm“. Victoria, orele 3.00; 11.15; J I 14.15; 16.30; 18.45; 21.00; „Ai greșit, 1- 1 .Inimă“. Copou, orele 9.00; 11.00; 15.00; J I* 17.00; 19.00; 21.00; „O noapte la castel“, t Ji Tineretului, orele 9.30; 15.30; 19.15; „Cidul“. Tătăraşi, orele 10.00; 14.00 ; I II 16.00 : „Apaşii“. Nicolina, orele 15.15; 4 i 17.40; 20.00: „Ora scorpionului“. I In Judeţ : Casa de cultură Paşcani : | i „Permisul de conducere“. Clubul 4 i C.F.R.: „Jery traficantul“. Tg. Frumos: .' i „Nemuritorii“. Ilîrlău: „Ştefan cel ţ ţ Mare“. ţ |\ Teatrul Naţional ţ „Vasile Alecsandri*’ ţ U Astăzi, la ora 19.30, la sediul tea- 4 14 trului, spectacolul cu piesa „Chiţimia“ . * ? de Ion Băieşu. Sunt valabile tiche- ] 1 ţ tele cu seria 62. p EXPOZIŢIE E \ Ieri, la Palatul Culturii s-a venit-4 sat o expoziţie de sumane şi cojoace moldoveneşti, In cadrul Muzeului de V etnografie. Expoziţia este deschisă, zilnic, Intre orele 10—17. [ \ Timpul probabil I\ Vremea se va menţine relativ valeoroasă, cu cerul variabil pînă 1» » apros. înnorări mai accentuate se vor semnala t rt «udul ?i sud-estul | ■ i Moldovei, unde locul va mai ploua. " I -----JOCURI----------------------------------De ziua muncii ORIZONTAIII. Le-au dorit cu înflăcărare popoarele in toate timpurile; 2. In diverse forme a stat la baza organizării clasei muncitoare; 3. Vers — Social-democrat; 4. Astfel a fost clasa muncitoare din România cu țărănimea în timpul răscoalei din 1907 ; 5. Ogor; 6. In politică — Nas... fără cap ! — Delicatesă la iarbă verde; 7. Tristul simbol al robiei; 8. Formă de luptă paşnică; 9. La dosar—Pronume rusesc de reverenţă. VERTICAL I 1. Ferdinand ..., socialist german ; 2. Ştiinţă care studiază societatea omenească; 3. habarta... ziarist — unul din pseudonimele lui Nicolae Cristea ; 4. Principiu al societăţii noastre; 5. In fabrică — Stropitori; 6. Persoană de origine turanică — Currie; 7. In atelier — De la frig (pL); 6. Rlu In vestul României — Isric; 9. Pui de capră — In amintirea grevei de la 1 Mai 1M6 din acest stat. Congresul internaţionalei a II-a a hotărît ca ziua de 1 Mai să fie sărbătorită ca zi internaţională a muncii. ALEX. DLJVHTR !