Flacăra Iaşului, mai 1975 (Anul 31, nr. 8895-8919)

1975-05-01 / nr. 8895

PAGINA A »-A Se îndeplinesc cu succes angajamentele în întrecerea patriotică Convorbire cu tov. Gheorghe Brebuescu, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean — întrecerea patriotică pentru tot mai buna gospodărire şi în­­frumuseţare a localităţilor jude­ţului Iaşi cunoaşte în acest an o amploare deosebită. Vă rugăm să făceţi o scurtă trecere în re­vistă a rezultatelor obţinute pâ­nă acum în acţiunile de muncă patriotică desfăşurate în oraşele şi satele judeţului.­­ Dintru început, doresc să re­marc faptul că, datorită partici­pării entuziaste a zeci de mii de cetăţeni, tineri şi vîrstnici, la muncii patriotică, în primele pa­tru luni ale acestui an, s-a rea­lizat un mare vo­lum de lucrări, a căror valoare este de peste 157 milioane lei. A­­mintind că anga­­jamentul anual al judeţului nostru este de 220 mi­lioane lei, pu­tem conchide că acesta va fi în­deplinit cu mult înainte de ter­men. De altfel, la unele obiec­tive pe care ni le-am planificat, angajamentele anuale au şi fost îndeplinite sau chiar depăşite. Astfel, s-au realizat: plantarea, amenajarea şi întreţinerea a 130 hectare de pădure comunală ; a­­r­enajarea şi întreţinerea a peste 1.900 hectare de spaţii verzi ; plantarea a mai mult de 1.400.000 arbori şi arbuşti ; executarea u­­nor lucrări de întreţinere şi re­parare a 1.500 000 m­p. străzi şi trotuare etc. Trebuie subliniate vasta activitatea desfăşurată de consiliile Frontului Unităţii So­cialiste, aportul deputaţilor, al comitetelor de cetăţeni, al comi­siilor permanente la mobilizarea maselor largi de locuitori ai ju­deţului în vederea traducerii în viaţă a angajamentelor asumate. — După patru luni rodnice din 1995, privind munca patriotică, ce evidenţieri pot fi făcute ? — Dintre comunele care ocupă locuri fruntaşe trebuie amintite Ruginoasa (angajament anual — lucrări in valoare de 1.250.000 lei; realizat pînă acum 1.527.000 lei !), Leţcani (angajament anual — 1.864.330 lei; realizat 1.240.000 1e), Bivolari (angajament anual — 1.751.000 lei, realizat 1.086.000 lei), Vlădeni, Mironeasa, Schitu Duca, Cristeşti, Valea Seacă etc. Oraşul Paşcani, care a ocupat locul al III-lea pe ţară in anul 1974, şi-a şi onorat angajamentul din acest an, realizînd lucrări prin inundă patriotică în valoare de 20 milioane lei. In mod deo­sebit s-au evidențiat lucrătorii de la I.M.M.R. si Autobaza nr. 4. Hîrlăul, care devine tot mai bine gospodărit, a realizat pînă in prezent lu­crări prin muncă patriotică în va­loare de 4 170 000 lei, aproape «tt angajamentul a- _ ^oual (5 150 000 lei), remarcîndu-se ce­tăţenii din circumscripţiile elec­torale nr. 12, 16 şi 8. In perioada la care ne refe­rim, municipiul Iaşi a cunoscut ample acţiuni patriotice. Este su­ficient să amintesc despre ame­najarea parcului de pe versan­tul sudic al cartierului Tătăraşi (o suprafaţă de 6 hectare), des­pre plantarea a 760.000 arbori şi arbuşti, despre construirea şi re­­amenajarea unor spaţii verzi pe o suprafaţă de 942.000 m.p., ca să subliniez că harnicii locuitori ai Iaşului doresc să-şi vadă oraşul cit mai frumos şi mai bine gos­podărit. O contribuţie deosebită la aceste realizări au adus-o ti­nerii de la G.F.S., lucrătorii In­spectoratului silvic, elevii Şcolii speciale nr. 4, grupului şcolar li­ce­ului nr. 6, studenţii Institutului agronomic. Valoarea lucrărilor efectuate pînă în pre­zent prin muncă patriotică este de 65 de milioane lei. Sunt con­vins că angajamentul anual de 100 de milioane lei, pe care şi l-a asumat municipiul Iași, va fi în­deplinit până la 23 August. Cin vorbire consemnată de GH. MATEI Fiecare localitate mai bine gospodărită și mai frumoasă! Adunare populară consacrată sărbătoririi­­ Zilei de 1 Mai (urmare _ zfb­ pag­ 2) batori, colectivele de oameni ai muncii au obţinut peste plan 6644 mB Kwh energie electrică, SOO leu oţel brut, 165 tone fibre ţi fire sintetice, 385 m.c. cherestea, medicamente in valoare de aproa­pe 23 milioane de lei şi alte pro­duse. In Încheiere, vorbitorul a aba­ntet hotărî­rea oamenilor mucii din municipiul şi judeţul laţi de s fi în primele rinduri ale luptei pe care o desfăşoară Întreaga na­ţiune română pentru făurirea li­nul viitor tot mai luminos patriei noastre socialiste. A urmat un bogat program ar­tistic susţinut de corurile reunite ■ie Operei Române şi Filarmonicii de stat „Moldova“, corul pionieri­lor de la Fierul nr. 5, ansamblul de balet şi solişti ai Operei, an­samblul de dansuri populare „FI­­rtoriui“, solişti şi orchestra „Doi­na Moldovei“. Paşcani PAŞCANI (de la mbredacţia zia­­rului „Flacăra laţului"). Ieri după-amiază, în sala de fes­tivităţi a Casei de cultură „Mi­hail Sadoveanu“ din localitate, a avut loc adunarea festivă a oa­menilor muncii păşcăneni consa­crată sărbătoririi zilei de 1 Mai. Despre semnificaţia marii sărbă­tori a oamenilor muncii a vorbit tovarăşul Marian Ohareiuc, secre­tar al Comitetului orăşenesc de partid, vicepreşedinte al Consiliu­lui popular orăşenesc Paşcani. In radiererea adunării, a fost pre­zentat un frumos program artis­tic. C. ENEA Hîrlău HIRI­AU (de la subredacţia zia­rului „Flacăra Iaşului"). Adunarea oamenilor muncii din He­lfiu consacrată sărbătoririi Zi­lei de 1 Mai a avut loc în sala cinematografului din localitate. Despre semnificaţia evenimentu­lui a vorbit tov. Const. Coman, secretarul Comitetului orăşenesc de partid, primarul localităţii. A urmat un spectacol festiv organi­zat de Societatea culturală. PAUL IANCU in judeţ Primăvara indust Această figura ae sul — pri­măvara industriei ieşene — a Încetat să mai fie o noutate, dar de fiecare dată îmbracă semnificaţii mai adinei. In 1975 industria judeţului Iaşi va re­aliza o producţie egală cu a României din 1931­. Nu ştiu dacă cineva s-a gîndit in pri­mii ani ai eliberării la posibi­litatea acestei performanţe (în presa de atunci n-am gă­sit avansată o astfel de idee), dar realitatea de as­tăzi ne îndeamnă să par­curgem traiectoria dată pînă la caput. Viitorul cincinal aduce Iaşului un spor de producţie de 62 la sută, comparativ cu 1975. Vor cunoaşte o dezvoltare In­dustriala apreciabilă şi alte lo­calităţi din judeţul nostru, în­deosebi Paşcani, Tg. Frumos şi Hîrlâu. Ce înseamnă industria pen­tru Iaşi e de prisos să mai do­vedim. Poate că ar fi cazul să subliniem legătura dintre dez­voltarea industrială şi Înflori­rea vieţii spirituale in acest colţ de ţară. Iaşul, care in anii premergători eliberării trăia numai din amintirea glorioa­selor vremi trecute, a dobindit un prezent tumultuos şi un vi­itor de o largă respiraţie. A­­cest prezent, nu lipsit die con­­fruntări cu stringente proble­me de modernizare a vieţii ur­bane, izvorîte dintr-o dezvolta­re rapidă, fără precedent In is­toria localităţilor ţării noastre, aduce laşul in rîndul primelor oraşe aie ţării. J De aceea, me­tafora „dulce tirgul ieşilor*, expresia compasiunii pentru stagnarea la care era obligat In trecut, metaforă la care ■­­«0 condeieri de aiurea n-au renunţat nici acum, nu nu­ are nici o justificare. Forţa economică a Iaşului, populaţia lui de aproape 250.000 de su­flete, cu o apreciabilă pondere de muncitori şi intelectuali din toate domeniile vieţii spiritu­ale, aduc în peisajul economi­­co-social al ţării o imagine ine­dită. Fără a minimaliza rolul şi importanţa intelectualităţii ieşene in ansamblul ei, vom sublinia marea însemnătate a intelectualităţii tehnice, chema­tă să deschidă. Împreună cu muncitorii, noi drumuri in dez­voltarea industrială a ţării, aşa cum intelectualii — istorici, fi­lozofi, literaţi — din secolul trecut au deschis ţării, împre­ună cu poporul, un drum glo­rios in istorie. Alături de cele citeva zeci de mii de munci­tori, in industria ieşeană lu­crează peste 3.600 de ingineri, fără a-i socoti pe inginerii ca­re activează in învăţămintul superior şi In institutele de cercetare. Acestui important detaşament al intelectualităţii Ii revin sarcini de o mare În­semnătate pentru modernizarea continuă a industriei noastre, la anii ce vin structura indus­triei ieşene se va îmbogăţi cu noi ramuri. Îndeosebi cu ace­lea care sunt purtătoare de progres tehnic — industria constructoare de maşini şi in­dustria electrotehnică. Primele întreprinderi de acest fel au şi fost plantate pe teritoriul Ia­şului. Aici, la Iaşi, unde cu peste 60 de ani în urmă se ţi­nea la Institutul politehnic pen­tru prima dată in România, primul curs de electronică, a început să producă, din toam­na trecută, o unitate de profil — Tehnoton. In viitorul cinci­nal, aproape întreaga producţie românească de radioreceptoare şi Întreaga producţie de echi­pamente de televizoare cu cir­cuit închis va fi concentrata la Iaşi, semn al recunoaşterii priorităţii noastre în materie de electronică. Dar existenţa Industriei nu este totul. Depin­de şi de modul cum lucrăm, de gradul de productivitate a muncii, de preocuparea noastră pentru reînnoirea producţiei. In acest an avem obligaţia să lucrăm cu o productivitate su­perioară cu 15,4 la sută celei de anul trecut. De asemenea, ne-am propus (în 22 de între­prinderi) să realizăm un nu­măr mare de produse noi a căror valoare se ridică la 36,3 la sută din producţia globală a judeţului. Toate acestea nu sunt sarcini uşoare, dar sunt pe deplin realizabile prin unirea eforturilor muncitorilor cu ce­le ale intelectualităţii tehnice. In această unire, cultivată şi condusă cu grijă de organiza­ţiile de partid, stă forţa reîn­noirii primăvăratice a industri­ei noastre, renaşterea continuă, pe trepte mereu mai înalte a capacităţii noastre creatoare Am dovedit pînă acum reale calităţi de creatori, spirit de abnegaţie din îndeplinirea Înda­toririlor şi vom continua să a­­ducem astfel de dovezi in toţi anii care vin. Rămine doar ca Poetul să ne exprime Intr-o metaforă nouă. , V. GIÎF.ORGHIC ------------------FLA CARA IASULUI| Tg. Frumos TG. FRUMOS (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Casa de cultură din Tg. Frumos a găzduit, ieri, adunarea festivă închinată sărbătoririi Zilei soli­darităţii internaţionale a celor ce muncesc. Cu acest prilej, tov. Cos­­tache Chiriac, secretarul Comite­tului orăşenesc de partid, prima­rul localităţii, a vorbit despre în­semnătatea evenimentului. Aduna­rea s-a încheiat cu un spectacol festiv­. D. PAPUŞOIU s ­ I I I I 1 ! I I I I 1 I ■24 le ore i Radio laşi ! Programul de seară (1 Mai); 17.00 î i Radiojurnal; 17.20 Clntece de Armin­­l I deni; 17.30 Comori ale cîntecului i ) popular românesc (muzică populară);­­ 4 18.00 1 Mai — tradiţie în lupta riim-­i ’­citorească; 18.10 Parada melodiilor ? ţ preferate; 19.00 Ştiri; 19.05 Pagini din \ i operete; 19.30 Din fonoteca de aur; â 1 19.40 Refrene de primăvară — muzi- J i că uşoară; 19.55 Ultimele știri (exter- ^ sne)­ .. \ y Televiziune­­, i 9.00 Rîde iarăşi primăvara — pro- 4 î gram coral; 9.15 Inflorită-i ţara mea. ţ Melodii populare; 9.30 Cîntece şi jocuri­­ populare de pe tot cuprinsul ţării. In­­ jurul orei 10.30 — Transmisiunea spec- 4 tacolului cultural-sportiv de la Sta­­­­dionul „23 August“ din Capitală. In I cinstea zilei de 1 Mai, Ziua solidari- 4 tăţii internaţionale a celor ce muncesc; J 11.30 Busuioc crescut pe vale — meto­­­­dic populare; 11.50 Primăvara balade­­i­­or. Selecţiuni din gala laureaţilor 1­1 festivalului studenţesc „Primăvara­­a baladelor“; 12.30 Muzică de fanfară; I I 13.00 Album distractiv. Din cuprins ! I I 13.00 Invitaţie la veselie — muzică u- 14 ţoară; 13.38 Meridianele muzicii uşoa­­­­­re. Şlagăre; 14.44 Antologia umorului I \ românesc! George Toplrceanu — „Im­­i tamre in tren"; 14.54 Cintece de perţe­­|J cere; 15.00 Magazin sportiv; 16.10 Porta­­­­t tivul tinereţii—concert-spectacol trans- i mis de la Brăila; 17.00 Telex; 17.05 3 Mai muncitoresc. Emisiune de cîntece pa- V triotice şi muncitoreşti; 17.25 Mini-re­­vi citat Charles Chaplin; 17.50 Cîtu-i i ţara-n lung şi-n lat — melodii şi­­ jocuri populare; 18.20 „Ecoul“. Docu- I I mentar artistic realizat de Studioul l­­ de film T.V.; 19.00 Pagini glorioase ? 1 (Hn Istoria patriei; 19.20 1001 de seri­­a­­ 19.30 Telejurnal; 20.00 Primăvara de 1 J aur. Spectacol literar-muzical-core- 1 I t grafic dedicat zilei de 1 Mai; 20.50 1 11 Primul val. Tomis — primul minera- « I ilor de 55.000 tone dw construit In I 4 România; 21.10 Canzonissima. Specia- 1 11 col cu public realizat In studioul de 1 I­n concerte Rai din Roma; 21.45 Roman­ ţ [ i ţe ţi cintece de voie bună. 22.10 „24 I­­ de are“; 22.30 In transmisiune directă, J 1 din sala Lucerna din Praga, concert i î Rare] Gott; 23.00 închiderea progra- 4 ţ m­ului. ^ I ( Cinematografe , Republica, orele 9.00; 11.00; 15.00 ; 4 i 17.60; 19.00; 21.00; „Nu filmăm să ne-a- / * muzăm“. Victoria, orele 3.00; 11.15; J I 14.15; 16.30; 18.45; 21.00; „Ai greșit, 1- 1 .I­nimă“. Copou, orele 9.00; 11.00; 15.00; J I* 17.00; 19.00; 21.00; „O noapte la castel“, t Ji Tineretului, orele 9.30; 15.30; 19.15;­­ „Cidul“. Tătăraşi, orele 10.00; 14.00 ; I II 16.00 : „Apaşii“. Nicolina, orele 15.15; 4 i 17.40; 20.00: „Ora scorpionului“. I­­ In Judeţ : Casa de cultură Paşcani : | i „Permisul de conducere“. Clubul 4 i C.F.R.: „Jery traficantul“. Tg. Frumos: .' i „Nemuritorii“. Ilîrlău: „Ştefan cel ţ ţ Mare“. ţ |\ Teatrul Naţional ţ „Vasile Alecsandri*’ ţ U Astăzi, la ora 19.30, la sediul tea- 4 14 trului, spectacolul cu piesa „Chiţimia“ . * ? de Ion Băieşu. Sunt valabile tiche- ] 1 ţ tele cu seria 62. p EXPOZIŢIE E \ Ieri, la Palatul Culturii s-a venit-4 sat o expoziţie de sumane şi cojoace­­ moldoveneşti, In cadrul Muzeului de V etnografie. Expoziţia este deschisă,­­ zilnic, Intre orele 10—17. [ \ Timpul probabil I\ Vremea se va menţine relativ va­­l­eoroasă, cu cerul variabil pînă 1» » apros. înnorări mai accentuate se­­ vor semnala t rt «udul ?i sud-es­tul | ■ i Moldovei, unde locul va mai ploua. " I -----JOCURI----------------------------------­De ziua muncii ORIZONTAII­­­I. Le-au dorit cu înflăcărare popoarele in toate tim­purile; 2. In diverse forme a stat la baza organizării clasei munci­toare; 3. Vers — Social-democrat; 4. Astfel a fost clasa muncitoare din România cu țărănimea în timpul răscoalei din 1907 ; 5. Ogor; 6. In politică — Nas... fără cap ! — Delicatesă la iarbă verde; 7. Tris­tul simbol al robiei; 8. Formă de luptă paşnică; 9. La dosar—Pronu­me rusesc de reverenţă. VERTI­CAL I 1. Ferdinand ..., socia­list german ; 2. Ştiinţă care studiază societatea omenească; 3. habarta... ziarist — unul din pseudonimele lui Nicolae Cristea ; 4. Principiu al societăţii noastre; 5. In fabrică — Stropitori; 6. Per­soană de origine turanică — Cu­rrie; 7. In atelier — De la frig (pL); 6. Rlu In vestul României — Isric; 9. Pui de capră — In amin­tirea grevei de la 1 Mai 1M6 din acest stat. Congresul internaţio­nalei a II-a a hotărît ca ziua de 1 Mai să fie sărbătorită ca zi inter­naţională a muncii. ALEX. DLJVHTR !

Next