Flacăra Iaşului, iunie 1975 (Anul 31, nr. 8920-8944)

1975-06-01 / nr. 8920

G PAGINA A­ll-A in întimpinarea zilei de 1 Iunie • Ieri, la Teatrul pentru copii ,Şi tineret din Iaşi, în cadrul Zi­lelor teatrului pentru copii, au avut loc spectacolele „Joc la soare“ (muzical pe versuri de Constanţa Buzea) şi „Mofturi ... la Moşi“ după I. L. Caragiale. De asemenea, s-au desfăşurat lucră­rile simpozionului pe tema „Con­tribuţia teatrului la dezvoltarea multilaterală a personalităţii co­piilor“.­­Şi-au dat concursul ac­torul Ion Lucian, preşedintele Centrului Naţional Român A.S.S.I.T.E.J., scriitorul Alecu Po­­povici, directorul Teatrului „Ion Creangă“ din Bucureşti, precum şi cadre didactice din oraşul Iaşi. Au urmat discuţii interesante, efectuîndu-se un preţios schimb de experienţă. • Multiple manifestări dedica­te zilei de 1 Iunie s-au desfăşu­rat la Ilîrlău. Biblioteca orăşe­nească, de pildă, a organizat un simpozion intitulat „Grija parti­dului pentru creşterea tinerei generaţii“. Casa pionierilor a des­chis o expoziţie cu vînzare, con­­ţinînd obiecte lucrate de elevi în orele de activitate productivă. In unităţile şcolare şi preşcolare s-au prezentat programe artisti­ce, iar comitetul orăşenesc al fe­meilor a organizat o tombolă în beneficiul copiilor. • Magazinele „Moldova“ (ra­ioanele pentru copii de la etajul 1), „Gulliver“, „Scufiţa Roşie“, „Foto-muzică“, „Moda“, „Super Copou“ ş.a. au organizat expoziţii cu vînzare care prezintă micilor clienţi articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, jucării, sport, arti­zanat etc. Azi, la ora 10:00, la „Moldova“ şi „Gulliver“ vor avea loc parade ale modei pentru co­pii. Cofetăriile „Făget“ şi „Ga­rofiţa“ organizează, de asemenea, expoziţii cu vînzare cu produse specifice. • Cei care au vizionat nu de mult pe micile ecrane filmul „E­­coul“ al cărui erou principal a fost micul dirijor ieşean Radu Postavaru, vor afla desigur cu plăcere că el va dirija la Bra­şov, cu prilejul Zilei internaţio­nale a copilului, un concert care cuprinde „Spărgătorul de nuci“ de Ceaikovski. „Dans ungar nr. 5" de Brahms, „Trei dansuri din Ardeal“ de Achim Stoia, „Peer Gynt“ de Grieg şi altele. De ase­menea, turneul cuprinde oraşele Bacău şi Botoşani, tot în cursul acestei luni, iar la .­î iulie micu­ţul va participa la Festivalul mu­zical de interpretare „Cipriani Porumbescu“ din Suceava. — Portret—interviu duminical 39Familia mea „inginerul Dumitru Scurtu ? N-ai treabă cu ei ! Cu multă di­băcie descoperă orice defecţiu­ne electrică. Cunoaşte pe dina­fară întreaga instalaţie din în­treprindere". „Este stimat şi a­­preciat de cei cu care lucrea­ză , ştie să se apropie de oa­meni. Nu intimplător a fost ales în funcţia de secretar al birou­lui organizaţiei de partid la sec­ţia I“. Cind despre un om ţi se dau astfel de recomandări, merită să-l cunoşti personal. - Lucraţi de mult timp la în­treprinderea de prelucrare a ma­selor plastice ? - Din 1963. Dar, ca inginer cu problemele electroenergetice, de anul trecut, când am termi­nat facultatea la seral. Așa aflăm drumul parcurs de către acest destoinic comunist spre o calificare tet mai înaltă. Muncitor pe șantierul hidrocen­tralei de la Bicaz, apoi electri­cian la această cetate a lumi­nii, operator chimist, maistru, in­giner. Fără a părăsi producţia ! - Ce preocupări aveţi la lo­cul de muncă ? - Să nu existe probleme in producţie din punctul de vedere al părţii electrice. Aceasta pre­supune o strinsă colaborare cu sectorul mecanic şi cu cel de producţie, reducerea staţionări­lor neplanificate la maşini, exe­cutarea unor reparaţii de cali­tate, intervenţii, prompte pentru înlăturarea unor avarii şi prein­­timpinarea acestora pe cit este posibil, buna pregătire a perso­nalului şi celelalte.­­ Dar ca secretar al biroului organizaţiei de bază din sec­ţia I ? - Mobilizarea comuniştilor, a celorlalţi muncitori pentru înde­plinirea sarcinilor. Munca poli­tică se îmbină armonios cu pro­ducţia. In adunările generale ale organizaţiei de bază sunt anali­zate cele mai stringente proble­me de la locul de muncă, după care, pe baza hotăririlor şi mă­surilor luate, acţionăm in mod unitar. Sunt ajutat in această di­recţie de membrii biroului orga­nizaţiei de bază, repartizaţi pe schimburi, parte din ei fiind or­­ganizatori ai grupelor de par­tid, de ceilalţi comunişti. — Cum răspund oamenii la chemările organizaţiei de partid? — Ca unul singur! De pildă, cind a fost vorba de mutarea maşinilor in noua hală, care a cerut un efort deosebit din par­tea mecanicilor şi electricienilor, au venit să dea o mină de aju­tor şi operatorii chimişti. Lucra­rea s-a efectuat in termen şi de calitate ireproșabilă. — Sunteți familist ? — Consideram că și pină acum am vorbit despre familia mea. Dar fiindcă vă referiți la un cămin propriu, trebuie să vă spun că am de gînd să-l înte­meiez in curînd. A. IN DI AN U 11 O. Coafura, meserie veche Cea mai veche mărturie care s-a păstrat la noi privind îndeletnici­rea de coafeză este un relief roman descoperit la Rediu, în judeţul Cluj. Această operă de artă antică în­făţişează o femeie şezînd, iar în spatele ei stă „coafeza“ care-i piap­tănă buclele. „Depozit“ antic La Bujoru, în judeţul Teleorman, a fost descoperit de curînd un car solar antic intr-o adevărată necro­polă tumulară în care s-au mai gă­sit numeroase obiecte de bronz, fier, ceramică. Carul solar de bronz este prevăzut la extremităţi şi la capac cu 6 capete de raţă stilizate, iar la roţi şi deasupra capacului cu alte 6 raţe, mai mici, cu 7 a­­plice de trei tipuri şi cu un căluţ de bronz. Acest „depozit“ antic a fost datat in prima epocă a fieru­lui. Filmele săptămînii viitoare Premiere : „Republica“ : JANE EYRE. O nouă ecranizare a studiouri­lor engleze după cartea cu acelaşi titlu de Charlotte Brontë, un bună parte autobiografică, nu poate decit să intereseze. Şi a­­ceasta cu atât mai mult cu cât presa de specialitate subliniază „interpretarea corectă­, care ne restituie, nu fără talent, această poveste impresionantă în rolu­rile principale : George C. Scott şi Susannah York. Regia : Del­bert Marin. „Copou“ : INCREDIBILELE A­­VENTURI ALE UNOR ITALIENI IN RUSIA. Este o coproducţie sovieto-ita­­liană, comedie de situaţii, in ca­drul căreia căutătorii, unei co­mori trec prin cele mai­ neaştep­tate peripeţii soldate cu un fi­­nal-surpriză. Regia: Eldar Ria­zanov. „Victoria * : RECOMPENSĂ PENTRU ŞERIF. Un iwestern plin de suspens, cu personaje bine conturate şi cu scene de acţiune excelent jucate de James Stewart, Janet Leigh şi Robert Ryan. In esenţă este vor­ba de o înfruntare dramatică in­tre 3 oameni simpli care, ca­piu­­­rînd un bandit, devin rivali in­tre ei, în dorinţa de a-şi însuşi recompensa. Regia acestei pro­ducţii a studiourilor americane a­­parţine lui Anthony Mann Reluări : „Tineretului“ : SUFLETUL NE­GRULUI CHARLY (2—4 iunie) şi ACTORUL ŞI SĂLBATICII (5- 8 iunie) — matineele sunt dedica­te Zilei internaţionale a copilu­lui : „Tătăraşi“ : PORŢILE AL­BASTRE ALE O­­RAŞULUI (2—4 iunie) şi CEI 7 MAGNIFICI (5- 8 iunie); „Nico­­lina“ : CAPCANA (2—4 iunie) şi CO­MISARUL CAR­­DONE INTRĂ ÎN ACŢIUNE (5—8 iunie). Scenă din filmul „Jane Eyre". ;— ------l!l!il!!iil!!l!ii|liiil —•— Moş Sandu şi costumul de epocă Moş Sandu — aşa îi spun co­piii îngrijitorului de la Şcoala generală din satul Dumbrava —■ a fost chemat la direcţia şcolii şi spre mirarea lui a aflat : — Ţi-am făcut rost de uni­formă. De azi şi pină ţi-oi spu­ne eu laşi salopeta, halatul şi in ţinută de gală stai frumos în uşa şcolii aşa cum stau por­tarii la marile hoteluri. Ai gri­jă de costum — să im ştergi praful sau să mături îm­brăcat cu el, — că trebuie să-l dăm _______„ înapoi. E de îm­ -prumut. I­ai, dă fuga acasă, te schipibi şi te prezinţi îna­poi . A ascultat badea Sandu A­­vram­ ordinul directorului și a­­casă s-a îmbrăcat cu costumul care pîrîia pe la cusături. Cind l-a văzut nevasta, de uimire a scăpat jos oala cu chișleag. — Ai căpiat. Sandule ! Mergi cu uratul de te-ai mascat așa? Ce-i cu­ bidinelele alea de Pe u­­măr și cu macaroanele alea din­ jurul nasturilor ?. Treci în ca­să că sperii cloşca !. Parcă ai fi general din vremea lui Napo­leon. Sau te-ai făcut artist de film ? I.____ — Taci femeie ! Aşa-mi cere directorul. M-a promovat. Ga­ta cu maturatul, cu ştersul pra­fului, cu văruitul, tăiatul lem­nelor . Stau la uşă şi spun „să trăiţi !“. Şi s-a postat Sandu Avram în uşa şcolii de parcă înghiţise o prăjină şi c­urgeau sudorile de pe el. Copiii se holbau ca la panaramă, unul a dat o fugă. ILlki n . m. şi-a adus aparatul şi l-a fotografiat. Au venit şi­ vecinii să se minuneze şi -----­­să le spună „ge­neralul“ Sandu A­­vram „ să trăiţi !“. Apoi a a­­flat Sandu A­­tărăşenia : se aştepta o brigadă de control şi voia directorul să facă impresie încă­ de la uşă. A făcut o im­presie de s-o lăsa cu oftat cinci s-o vedea că în treburile şcolii sunt lucruri serioase de făcut. Poate şi alţi directori de şcoli fac coadă la Teatrul Naţional sau la Operă pentru, a împru­muta costumul de epocă ca­ să, întîmpine inspectorii şcolari. Aşa interpretează unii prover­bul „.fiam­a face pe om.. . RAZEŞU Microfoileton Epigrame \ Unui fotbalist ! Se face sport, e cald afară. » Eu simt însă un gust amar 1 Cînd ziua ta vei trage-n bară \ Și noaptea iar vei trage-n ... ţ bar. ^ I. Z AH ARI A I Fără cuvinte I Uesen de DANIEL CI.AlANlJ | I Cel mai vechi certificat şcolar Se pare că cel mai vechi „certi­ficat şcolar" descoperit in ţara noastră este . . . peretele de edicu­­lă romană de la Germisara. (Geoa­­giu) pe care apar, alături de „învă­ţători“, doi copii — o fetiţă, cu o pasăre în mină, şi un băiat, cu două condeie (stili) şi cu o traistă pentru rechizite (crumena). I I I I 1 I 1 1 FLACARA IASULUtl r­in 24 de ore­­ 1 Radio Iaşi 7 Programul de seară (1 iunie) : 17,00­­ Buletin de ştiri : 17,05 Perpetuum du­­­­minical ; 19,00 Radiojurnal şi sport ; 1 Perpetuum duminical — continuare ;­­ 20,00 O carte pe săptămînă ; 20,10 Top Radio Iaşi, top revista „Cronica“: 20,10­­ Concert de muzică populară ; 21,00 Bu­­l­­etin de ştiri ; 21,05 Dansaţi în ritmul I preferat ; 21,30 „O samă de cuvinte“ ;­­ 21,40 Muzică de dans.­­ Televiziune 1­9,35 Film serial pentru copii : „Dak­o tari“ ; 10,00 Viaţa satului ; 12,30 De­­ strajă patriei ; 13,00 Album duminical;­­ 16,25 Film serial ; „Dosarele secrete I ale tezaurelor“. Episodul 2 „Cele 7­­ chei ale oraşului Praga" ; 17,20 Fot­­­bal : România—Scoţia (campionatul­­ european). Transmisiune directă de la­­ stadionul „23 August" ; 19,20 1001 de­­­seri ; 19,30 Telejurnal ; 20,00 Cîntă ! Corul de copii al Radioteleviziunii ;­­ 20,10 Film artistic : „Drumul spre­­ soare“. Coproducţie franco-italiană ; t 22,00 Concertul orchestrei de muzică­­ uşoară a Radioteleviziunii române ; | \ 22,20 Telejurnal. |\ Cinematografe | \ Copou, orele 9,00 ; 11,00; 15,00; 17,00; il 19,00; 21,00; „Sarea“. Republica, ore­­:1 l­ 9,00; 11,05; 14,45; 16,50; 18,55; II 21,00; „Ziua delfinului". Victoria, ore­ I­I le 9,00 ; 11,15 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ;­­ 21,00 ; „Hoinarii". Tineretului, orele II 6,00 si 11,00 . Program special pentru li Ziua internaţională a copilului, orele I­I 14,00 ; 16,20 ; 18,40 ; 21,00 : „Un genile- I­­­man în vestul sălbatic“. Tătăraşi, o­­ra­rele 14,00 ; 17.00 ; 20,00: „Cavalerii I teutoni“. Nicolina, ora 10 : Program­­ pentru copii : orele 16,00 ; 19,00 : „Ci­­u­­dul“. Grădina de vară „Palat", ora I * 20,00 : „Hoinarii“. Teatrul Naţional­­ „Vasile Alecsandri" îl prezintă astăzi, la ora 10,00, pe sce-­ na teatrului, spectacolul cu piesa­­ „Noaptea“ de M. R. Iacob nn. 11 Opera Română ! Astăzi, la ora 15,00, va prezenta ba­­­­letul „Cenușăreasa", iar mîine, 2 iu­­. y nie, la ora 19,30, opereta „Liliacul". |y Teatrul pentru copii I y și tineret y prezintă în cadrul „Zilelor teatrulu­i pentru copii“, astăzi, la ora 11,00, la­­ sediul teatrului, spectacolul cu piese­i „Ursul păcălit de vulpe“ de I. Crean­­ ’­gă, iar la Teatrul de vară Podu-Roş­iu tot la ora 11,00, muzicalul pentru copi­­­­ „Joc la soare“. 11 Timpul probabil ! Vreme instabilă, cu cerul variabil , mai mult senin noaptea. Se vor sem-I­­ nala averse locale de ploaie și feno-­­ mene electrice, iar vîntul va prezen-­ ta intensificări temporare din sectoru­l nord-vestic. Temperatura aerului vi / fi uşor variabilă ; minimele vor osoii; 1 între 10 și 15 grade, iar maximele - L Peşteră ciudată * Studentul Liviu Vălenaş, pre­şedintele cercului speologic „Emil Racoviţa" din Cluj - Napoca, descoperitor a numeroase galerii subterane în carstul transilvă­nean, a explorat, cu­ rezultate sur­prinzătoare, bazinul Văii Bulbuci din Munţii Apuseni El a dat peste un­ întreg sistem carstic ne­cunoscut în care a, descoperit, la altitudinea de 1.030 m, o peşteră ciudată, neobişnuită, în care nu se coboară, ci se urcă 127 de me­tri, după care se pătrunde in „Peştera de la, Fîntini Roşie“, cum, a denumit-o,, o curiozitate carstică, românească. Tînărul spe­­olog a reuşit să se carteze 2.400 de metri de galerii din noua peşteră. (Agerpres) JOCURI C­opii ORIZONTAL : 1. Pedagog de renu­­­­me mondial, autorul lucrării „Psiho-­­ logia copilului şi pedagogia experi-­­ mentală" ; 2. A compus opera „Copilul­­ şi vrăjile“ — Copilul apelor ; 3. „Ion­­ Creangă" (pi.) ; 4. Primele vocale — La grădiniţă ! — Lia Jora ; 5. Decor pentru „Albă ca Zăpada" — La. 1o- l bogan ! ; 6. Primul la carte —­ Un ro­­­d copil teribil al muzicii uşoare italie- « i ne ; 7. O fetiţă în Ţara minunilor — Ş­I Trăsurică ; 8. A compus arii pentru - i „Vlăduţu mamei". VERTICAL : 1. Ni- i * că a lui Ştefan a Petrei ; 2. Sculptor­­ român, autorul lucrării „Mama" — La­­ culcare I : 3. Prefixul puiului — O al­ . . bină dintr-o carte a copilăriei ; 4. A­­ ţ dăruit copiilor un urs polar ; 5._ Coca a [ — Încep educaţia I ; 6. 2. 3. ţînc­ ! : 7. I Un copii şi... detectivii — Vendetă I arabă ; 8. Cară • — Compozitorul mu- i zicii baletului „La poarta tării bas- l­e­melor" ; 9. Răsărit — A pictat un |­ţ „Cap de fată". 1 Dicţionar : CAB. ACL. I ^ N. A. VELICU ! \

Next