Flacăra Iaşului, iulie 1975 (Anul 31, nr. 8945-8971)
1975-07-01 / nr. 8945
IPAGINA All-A Adevăraţii agricultori nu-şi îngăduie acum, timp de odihnă! ,—PRIMII PE JUDEŢ CU SECERIŞUL—, ORZULUI ÎNCHEIAT La C.A.P. Ciorteşti, campania de recoltare a păioaselor a început cu secerişul orzului, de pe cele 100 de hectare. Lucrarea a fost încheiată în termen scurt deoarece munca a fost bine or ganizată, iar agregatele am func- - ţionat din plin. Aceeaşi veste ne-a sosit şi de la Moşna. Şi aici s-a terminat secerişul orzului de pe cele 50 de hectare. în prezent, mecanizatorii şi cooperatorii din aceste unităţi zoresc cu elibera- rea terenurilor, cu executarea a- trâturilor şi în să mi nţ area cultu- rilor duble. Totodată, ei fac pre- i gătirii pentru începerea, secerişul lui la grîu. Tocmai cei mai intimaţi la prăşit îşi luaseră pauză... Chiar dacă n-au intrat încă, din plin în campania de vară, unităţile agricole se află într-o perioadă destul de aglomerată în treburi. Faptul că, paralel cu strînsul furajelor şi recoltarea primelor lanuri de orz, trebuie grăbită şi întreţinerea culturilor prăşitoare reprezintă un motiv în plus pentru ca agricultorii să nu-şi îngăduie, acum, nici o zi de odihnă, aşa cum şi procedează de fapt mulţi dintre ei. La cooperativa agricolă din Ţigănaşi, de exemplu, toţi mecanizatorii au transformat şi duminica trecută într-o zi de lucru obişnuită. At.it la recoltarea orzului, cit şi la întreţinerea culturilor ei au avut acelaşi spor ca în restul săptămînii — cea mai bună dovadă că timpul a fost folosit gospodăreşte. In diverse puncte de lucru au fost prezenţi la datorie şi numeroşi ţărani cooperatori. Trebuie să spunem că numai muncindu-se fără răgaz s-a reuşit să se lichideze aproape în întregime întirzierile datorate ploilor. Aşa se face, bunăoară, că nu mai este de prăşit a doua oară decit mai puţin de o cincime din suprafaţa ocupată de porumb, iar la sfecla de zahăr şi floarea-soarelui este pe sfîrşite ,şi cea de a treia lucrare de întreţinere. Primii în întrecerea pentru recolte bogate se situează cooperatorii din ferma nr. 3 care au intrat de acum cu sapele pentru a treia oară şi în lanurile de porumb. Vorbind despre fruntaşi,, tov. ing. P. Dascălu, preşedintele C.A.P., a ţinut să aducâ cuvinte de laudă şi celor 151 de elevi din comună, din partea cărora unitatea primeşte un substanţial ajutor la prăşit. Am poposit şi la vecinii de la C.A.P. Probota. Şi aici am întîlnit mecanizatorii în cîmp, continuînd secerişul orzului şi reînsămînţarea terenurilor unde băltiseră apele. Din păcate, alături de ei, n-am văzut ţipenie de cooperator. Unii dintre dinşii erau „ofi păţi“ la bufet, iar majoritatea se aflau acasă. Oare unitatea stă chiar atît de strălucit cu treburile campaniei incit îşi poate permite să piardă o zi bună de lucru? Ceva mai târziu avea să ne răspundă chiar tov. ing. N. Străchinaru, preşedintele C.A.P., că lucrurile nu se prezintă nici, pe departe aşa. Cele mai serioase restanţe sunt la întreţinerea culturilor. Astfel, a mai rămas de executat cea de a doua. Praşilă manuală pe cîteva zeci de hectare cu floarea-soarelui şi pe mai bine de jumătate din cultura porumbului, în situaţia cea mai critică se găseşte via, care aproape nu se vede din buruieni. După cele constatate ne-am întrebat, pe bună dreptate, cum de se mai pot gindi cooperatorii la odihnă cînd au de făcut faţă unui volum de muncă aşa de mare. Şi mai mult ne-a mirat, însă, calmul factorilor de răspundere de la, nivelul comunei care, la vremea prinsului, analizau în şedinţă planul de bătaie pentru seceriş, fără a se gîndi mai întîi că trebuie barat pericolul îmbulbuienirii culturilor prăsitoare. ANDREI DRAW ti. GREGORIAN Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România şi Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste anunţă cu profund regret încetarea din viaţă a academicianului Miron Nicolescu, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, reputat tun de ştiinţă şi profesor, care a desfăşurat o bogată activitate ştiinţifică şi obştească pusă în slujba progresului ştiinţei româneşti, a cauzei socialismului.. Comitetul Central al Partidului Comunist Român Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România Pentru organizarea funeraliilor academicianului Miron Nicolescu, a fost constituită o comisie formată din tovarăşii : Ioan Ursu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă, şi Tehnologie — preşedinte, Nicolae Giosan, preşedintele Academiei de ştiinţe agricole şi silvice, Mihnea Gheorghiu, preşedintele Academiei de Ştiinţe sociale şi politice, .'jerban Ţiţeica, vicepreşedinte al Academicii Republicii Socialiste România, George Giuca, secretar general al Academiei Republicii Socialiste România, rectorul Universităţii Bucureşti. Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Comisia pentru organizarea funeraliilor academicianului, Miron Nicolescu comunică:: Sicriul cui corpul defunctului va fi depus in holul Palatului, Marii Adunări Naţionale. Accesul publicului va fi: permis marţi, 1 iulie, între orele 17(1!), şi mniercuri, 2 iulie, între orele !)•--1L Mitingul de doliu, va avea loc miercuri, 2 iulie, ora 11:00, la Palatul Marii Adunari Naţionale, înhumarea va avea loc, în aceeaşi zi, la cimitirul Bellu. La Iaşi Manifestări uniteruste de „Ziua învăţătorului** la Casa de cultură a tineretului şi la Casa de cultură a sindicatelor au avut loc duminică adunări festive prilejuite de sărbătorirea „Zilei învăţătorului“. La aceste manifestări au participat tovarăşii Cristian Chelaim, secretar al Comitetului judeţean de partid, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, şi, respectiv, loan Manciuc, prinsecretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului, cadre didactice, elevi. După cuvintele rostite de tovarăşii Cristian Chelaru şi Ioan Maneluc, care au transmis salutul biroului Comitetului judeţean de partid, au vorbit, relevînd realizări în domeniul învăţămîntului, prof. Elisabeta Alexandrescu, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean, prof. Grigore Bernic, inspector general adjunct al Inspectoratului şcolar judeţean, Fănica Iacoban, preşedinta consiliulunicipal al Organistaţiei pilot, Olga. Ruşu, activista ltsiliul judeţean al Organipionierilor, cadrele didactilexandrina Juncu, Domnie, soci, lîcalerina, Stafie, D. Sima, Constantin. Chirovasei fost acordate gradaţii de şi titlul de „evidenţiat“. Intr-o atmosferă, entusu a fost adoptat textul unei, teme adresată Comitetului C al P.C.R., tovarăşului Ceauşescu. În holul Casei dee cultură dicatelor, s-a deschis o exg cu lucrări ale profesorilor. In încheiere a fost prezent bogat program artistic sub de corul de cameră, al Sttului învăţămînt şi de foi pioniereşti. Manifestări si au avut loc şi, în alte contr judeţului: Paşcani, Tg. Frj Ilîrlău, Răducăneni etc. • Sîmbătă şi duminică s-au desfăşurat, în comuna Bosia, bogate activităţi cultural-educative şi sportive, reunite sub genericul „Întîlnirea cu fiii satului“. Un grup de foşti bosieni, care în prezent îşi desfăşoară activitatea în diferite localităţi ale patriei, printre care şi actorul Constantin Sava, de la Teatrul Naţional din Iaşi, a luat frumoasa iniţiativă de a organiza o întîlnire cu cetăţenii din comună. Cu acest Prilej, „fiii satului“ au aflat despre prefacerile înnoitoare ale localităţii, de obiectivele propuse pentru anii următori. Cei care s-au născut şi au crescut pe aceste meleaguri s-au angajat să contribuie la acţiunile de înfrumuseţare a comunei, de ridicare a localităţii pe noi trepte de civilizaţie. Un moment emoţionant l-a constituit întîlnirea cu pionierii Şcolii generale, care s-au angajat să urmeze exemplul fiilor satului, în cadrul aceleiaşi manifestări, s-a organi-, zat şi o duminică cultural-sportivă la care şi-au dat concursul ansamblul folcloric „Plaiurile Moldovei“ de la Casa de cultură a sindicatelor, precum şii • La căminul, culturalul Vlădeni a avut loc, duminici fructuos schimb de experien! privind activitatea grupurii vocale. Au participat. Interpreţi şi instructor;», din, comnele Vlădeni şi, Pluguri; S, făcut propuneri: pentru, îmbi g.Stirea repetitoriUm- formaţiilor cu noi dmise patriotice masă, prelucrări- folclorice el] Centrul judeţean, de îndrumire a creaţiei, populare si a mişcarii, artistice de masă, a Pi la dispoziţia artiştilor uman noi lucrări muzicale. • In holul „Palatului. Cultturii“ din Iaşi, se află expusă ■ interesantă, lucrare de tapis I ide „încoronarea, lui, Ştefan cl Mare“ delimitar, Grigorul Noua. tapiserie se alătură aici două lucrări: „fusul, contemporan“ de Ana. Lupan şi, „Internietorii“ de Dimit.ii Cavneu (Georgeta Vasiliu, şi, Magdalena, Vlardare, studiiiste), formaţii dip comun artistice şi sporii. Dezbatere Organizaţia judeţeană Iaşi, a Asociaţiei juriştilor din Republica Socialistă România, în colaborare cu Inspectoratul judeţean pentru, controlul calităţii produselor, a organizat, la Casa de cultură a sindicatelor, o dezbatere cu tema: „Rolul mijloacelor juridice în asigurarea calităţii produselor". Au participat conducător unităţi economice, jurisconsul responsabili nu compartimer C.T.C. şi comer,etaje. Au fos faţă reprezentanţi ai, Ministe Justiţiei, ai Inspectoratului Cral de Stat pentru, Controlulităţii Produselor,, ai, organelo cale de partid, și, de stat. Imagine din Grădina botanică din Xaji Cum va fi vremea în luna iulie în luna iulie, potrivit prognozei Institutului meteorologic, temperaturile vor fi, în cea mai mare parte a ţării, în jurul valorilor normale pentru această perioadă. Regimul precipitaţiilor se va încadra, de asemenea,, în, limitele obişnuite, exceptînd zonele de munte şi din nord-vest, unde pe alocuri precipitaţiile vor depăşi valorile normale. între 1oi, 10 iulie, cerul va fi variabil, cu înseninări mai, persistente noaptea şi dimineaţa. Vor cădea ploi izolate, iar vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 10 şi 20 grade, iar maximele între 22 şi 30 grade, local madicate. In perioada, I k -2» iulie, via va fi în generali frumoasă, cu i mai mult senin. Ploi, «plate se semnal®, mai, ah?» in zona mutsă- Teroperaturiie minime vor efla între 12 şi 22 grade şi, maxii intre 23 şi 33 grade. In ultima, decadă, In, unele vor cădea ploi, «tescuită durată soţite de descărcS*» electrice si tensificări ale viratului. Temperiile minime vor fi, cuprinse î 10 şi, 20 grade, te maximele î 24 şi 34 grade. (Ageri -------------flACAftA lASULUti in 24 sie ore ~ Radio Iaşi Programul de seară (1 iulie) ; 16.30 Cotidian, sonor; 18.00 Cîntecul care mi-e drag; 18.20 In emisie, tinereţea; 18.50 cintece patriotice; 19.00 Buletineele ştiri; 19.10 Grai şi suflet românesc; 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 20.00 Lecturi dramatizate; 20.30 Mari, interpreţi de operă; 20.45 Muzică populară; 21.00 Buletin de ştiri; 21.05 Supliment la revista melodiilor; 21.30 ..O samă de cuvinte“. Televiziune 9»00 Teleşcoală ; 10.00 Speranţe şi împliniri; 10.0 Festivalul comediei cinematografice la Tv. ; 12.15 Telex ; 18,00 Teleşcoală ; 16,30 Curs de limbă franceză,; 17,00 Telex ; 17,05 Pagini din opere ; 17,20 Scena ; 17,45 Festivalul folcloric „Hora costumelor"; 18,00 Lecţii Tv pentru lucrătorii din agricultură ; 18,45 Melodii celebre ; 19,00 Teleglob . Coordonate canadiene ; 19,20.1001 de seri : 19,30 Telejurnal ; 20,00 Muzică instrumentală ; 20.05 Anchetă, socială : „Drum fără . . . busolă“ ; 20,45 Seară de teatru : „Marele vis“ de Radu Theodore. Parisadul TI — „început de veac“ ; 22,10 24 de ore. Cinematografe Republica, orele 9.00; 11.05; 14.30 ; 16.40; 18.50; 21.00 : „Trandafirul negru“ Victoria, orele 9.00; 11.00; 15.00; 17.00; 19.00; 21.00: „Ultimul pistolar din Cross Creek“. Tătanasi, orele 16.00 ; 18.00 ; 20.00 : „Nu trisa, dragă“. Copou, orele 9.00; 11.10; 14.30; 16.40; 18.50; 21.00: „Răfuiala“. Tineretului, orele 9.00; 11.30; 15.15; 18.20; 20.40 : 1.Căci 7 magnifici“. Nicotină, orele 16.06; 18.00; 20.00: „Florentinei ’73“. Gradina de vară „Palat“, ora 20.15 : „Ultimul pistolar din Cross Creek“, nr .judic). Casa, de cultură Paşcani: „Şapte mirese pentru şapte fraţi“. Clubul C.I.R. „Ai greşit, inimă“. Te. Frumos. „Cleopatra“. Hîrlău : „A început la Neapole“. Timpul probabil Vreme uşor instabilă cu cerul, temporar noroi. Se vor semnala averse de ploaie însoţite de descărcări electrice, cu precădere în zona muntoasă, şi nordul Moldovei. Vîntul va sufla slab la moderat din sectorul nord-vestic. Temperatura aerului va fi uşor variabilă. Minimele vor fi cuprinse între 11 grade şi 16 grade, iar cele maxime, între 20 grade şi 25 grade, izolat, mai, coborâte în nord Olimpiada frezorilor şi strungarilor Duminică, la Iaşi, s-a desfăşurat faza finală, pe judeţ, a Olimpiadei frezorilor şi strungarilor, întrecere la a cărei fază de masă au participat peste 1.300 de tineri din industria Iaşului. La faza judeţeană, care a avut loc la întreprinderea metalurgică, cei mai buni s-au dovedit a fi frezorii Gh. Olaru, I. Ungureanu (ambii de la întreprinderea, metalurgică), şi C. Apostol, (C.R.S.), şi strungarii A. Brand,U. Gh.Han» (de la I.M.M.R. Paşcani) şi C Andrei („Nicolina“). Primii clasaţi vor participa, pe 6 iulie, la Bacău, la faza pe țară a acestui concurs de meserii. A fi scris ziarului... «. Asociaţia de locatari nr. 2, Paşcani, Adunarea generală, a asociaţiei, hotărăşte retribuţia împuternicitului ,şi a persoanelor care urmează a fi angajate — mecanici, fochişti, etc. — în general persoanele care lucrează în baza unui contract de muncă, sau a unei convenţii încheiate cu acestea • Eleonora V. Donisa, comuna Lungani. Din ancheta întreprinsă de către Inspectoratul şcolar judeţean rezultă că aţi scăpat de sub control educarea fiului, Viorel. Faptul că este indisciplinat, dar mai cu seamă că frecventează şi bufetul din sat trebuie să vă dea de gîndit. • Eugen Păduraru, str. Republicii nr. 35. Din răspunsul Comitetului executiv al consiliului popular municipal rezultă că sunt prevăzute măsuri pentru protecţia mediului înconjurător din zona respectivă. « Ana Darie, str. M. Sadoveanu nr. 6 Iaşi , Comisia pentru ocrotirea unor categorii de minori urmează să decidă asupra situaţiei pentru anul şcolar 1975—1976. Al. Chicvase, cartierul Arc.vandmoed Bun, str. Muşatilai 19. Cei doi conducători auto se numesc Mihai Petrila (marca, 4034), şi Petru Proca (marca 454). Şi de către întreprindere sunt cotaţi ca buni conducători auto, îşi îndeplinesc sarcinile de serviciu cu cinste şi răspund cu promptitudine la toate chemările. Faptele confirmă aprecierile dv. deşi nu i-aţi cunoscut, personal1. • Pavel Teodora, str. V. Lupu nr. 118 Iaşi. Spaţiile de folosinţă comună ale blocurilor» (spălătoare, uscătoare«,, pasele de scări ş.a.)’ se exploatează, şi se întreţin, de către asociaţiile de locatarii care răspund în faţa legii de respectarea destinaţiei, iniţiale a acestora. A ALEXANDRU