Flacăra Iaşului, august 1975 (Anul 31, nr. 8972-8997)

1975-08-01 / nr. 8972

[PAGINA A­ll-A Un început bun, care se cere continuat Condiţii optime de lucru Pentru această investiţie, care se va termina în 1980, există studiul tehnico-economic, proiec­tele de execuţie, asigurîndu-se pe parcurs, în funcţie de termenul de dare în exploatare a fiecărei capacităţi. In prezent, există do­cumentaţie de execuţie atît pen­tru lucrările acestui an, cît şi pentru 1976. De asemenea, bene­ficiarul a acţionat energie pentru procurarea utilajelor tehnologice. Trustul de construcţii industria­le, antreprenorul general al lu­crării, a demarat bine, stadiile fizice la unele obiecte fiind a­­vansate. La hala de sculărie şi întreţinere mecanică, de pildă, stadiile fizice la care s-a ajuns în prezent pot permite intrarea acesteia în funcţiune cu circa şa­se luni mai devreme. Unde se cere conjugarea eforturilor Recenta analiză efectuată îm­preună cu factori de răspundere de la beneficiar, constructori şi Banca de Investiţii a evidenţiat şi cîteva probleme pentru a că­ror rezolvare este nevoie de o conjugare a eforturilor benefi­ciarului, constructorilor, proiec­tanţilor şi a unor furnizori. Le consemnăm succint : 1. Predarea la constructor a amplasamentului pentru cabine­le de vopsire. 2. Accelerarea ritmului de e­­fsecuţie de către lotul T.I.M. 3. Finalizarea de către proiec­tanţi a unor obiecţiuni ale con­structorilor şi urgentarea predă­rii unor proiecte. 4. Recuperarea rămînerilor în urmă înregistrate de unii furni­zori. Şi acum, tot pe scurt, unele opinii ale factorilor care concură la realizarea investiţiei . Beneficiar: Un apel către proiectanţi „Recunoaştem că sîntem în în­­tîrziere cu predarea la construc­tor a amplasamentului pentru ca­binele de vopsire — ne spunea ing. Gh. Cojocaru, şeful serviciu­lui plan-dezvoltare. De comun acord cu ing. Romeo Lupăşteanu, şeful lotului de la T.C.I., am gă­sit soluţia de rezolvare într-un termen cît mai scurt". De ase­menea, beneficiarul face un apel la proiectanţi (I.P.C.M., C.P.L.T. şi I.C.P.T.S.C. Bucureşti) pentru a urgenta elaborarea documen­taţiei care vizează utilajele de la turnătorie, acestea fiind uni­cate, deci mai greu de achiziţio­nat. Este un lucru posibil, după cum ne spuneau interlocutorii, pentru că proiectanţii au dove­dit şi pînă acum receptivitate, u­­nele proiecte pentru utilaje fiind ■predate încă din semestrul 1/1975, deși termenul programat era în trimestrul 1/1976. Benefi­ciarul apreciază că lotul T.I.M. trebuie să accelereze ritmul, a­vind în vedere frontul de lucruu creat de lotul I.CJ. Constructor.Operativitate în rezolvarea ob­iecţiunilor După cum ne relata ing. R. I­.S­­păşteanu, devansarea cu şase luni la hala de sculărie şi întreţine­rea mecanică este posibilă dacă beneficiarul va asigura în timp optim utilajele tehnologice afe­rente şi unele detalii la proiec­tele de execuţie, iar subantrepre­­norii vor depune aceleaşi efor­turi ca şi pînă acum. Totodată, s-a relevat faptul că, la recepti­vitatea manifestată de proiec­tanţi, pînă acum, trebuie adău­gat un plus de operativitate în finalizarea concilierilor la obiec­­ţiunile făcute de constructor. S-au dat ca exemplu obiecţiu­­nile la 13 proiecte, cu o valoare de aproape 11 milioane lei, fă­cute încă din luna iunie a.c., dar nerezolvate. „Urgentarea soluţio­nării acestora — ne spunea in­terlocutorul — este reclamată, pe de o parte, de imobilizările în materiale generate, iar pe de al­tă parte de staţionările unor uti­laje grele aduse pe şantier cu programări speciale“. La rîndul său, ing. loan Simion, directorul T.I.M., ne spunea că „în prezent se execută în baza de producţie a trustului atît liniile de con­­tact, cît şi căile de rulare pen­tru podurile rulante de la hala de sculărie şi întreţinere meca­nică. Ar fi deosebit de util ca beneficiarul să rezolve cît mai o­­perativ procurarea aparatajului privind încălzirea halei“. Furnizori: Dacă a­şa stau lucrurile... întreprinderea de materiale de construcţii Iaşi nu a livrat 36 de elemente prefabricate, termenul fiind expirat la 20 mai a.c. Tov. ing. Nicolae Rădulescu, directo­rul unităţii, ne-a declarat : „Mă voi interesa şi, dacă aşa stau lu­crurile, se va acţiona cu maximă operativitate“. De asemenea, în­treprinderea de confecţii meta­lice Găeşti nici acum nu a li­vrat construcţiile metalice co­mandate, prevăzute a fi livrate şi montate pînă la sfîrşitul lunii iunie. In loc d­e concluzii Este una din lucrările mari ale judeţului nostru, care a început bine şi unde au început să prin­dă contururi tot mai clare roa­dele colaborării fructuoase între beneficiar, constructor şi proiec­tant. Unele „retuşuri“ ar mai fi necesare în relaţiile dintre cele două trusturi (T.C.I. şi T.I.M.). De asemenea, pe măsură ce lu­crările se amplifică este necesar un contact mai permanent cu proiectanţii, în vederea unei spo­rite operativităţi în soluţionarea problemelor ridicate de şantier. Rubrică realizată de­­ EUGENIU ZIDARIŢA Următorul tablou de bord al şantierelor : întreprinderea de piese auto Iaşi. Comisiile pe probleme-sprijin preţios în rezolvarea sarcinilor Convorbire cu tov. Aurel Mocanu, secretarul comitetului comunal de partid Dagîța — După cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara G.G. al P.G.R. din decembrie 1974, comisiile pe probleme tre­buie să constituie un factor im­portant în îmbunătăţirea activi­tăţii din diferite sectoare. Ce a întreprins comitetul comunal de partid Dagîţa pentru realizarea acestui deziderat ? — Conform indicaţiilor Plena­rei C.C. al P.C.R., s-a trecut la 3 comisii pe reorganizarea celor probleme, în ca­drul cărora, pe lîngă membrii co­mitetului, au fost­­— cuprinse şi alte cadre cu o bogată experienţă şi cu anumi­te răspunderi. Fiecare comisie este condusă de un birou format din 3 tovarăşi, în frunte cu un membru al biroului comitetului comunal de partid. Pentru o mai justă folosire a forţelor şi o mai bună cuprindere a problemelor, în interiorul fiecărei comisii au fost organizate colective de lucru formate din 3—6 tovarăşi care se ocupă de rezolvarea unui grup de sarcini. — Cum îşi desfăşoară activi­tatea comisiile pe probleme ? — Acestea acţionează pe baza unui plan tematic trimestrial a­­probat de comitetul comunal în care sunt cuprinse 2—3 probleme ce trebuie urmărite în perioada respectivă. Ele efectuează studii în unele domenii, urmăresc înde­plinirea sarcinilor prevăzute în planurile de muncă, înfăptuirea hotărîrilor de partid. Problemele urmărite de către colective sunt discutate în plenul comisiei, iar concluziile sunt înaintate comite­tului comunal de partid, singurul în măsură să decidă. Astfel, un colectiv format din 5 tovarăși din cadrul comisiei pentru probleme­le organizatorice de partid, ale activităţii organizaţiilor de masă şi obşteşti a analizat participa­rea cadrelor cu munci de răs­pundere la viaţa internă de partid în organizaţiile de bază din care fac parte. Concluziile comisiei urmează să stea la baza unui material care va fi dezbătut într-o plenară a comitetului co­munal de partid. Un alt colec­tiv, de data aceasta din cadrul comisiei pentru problemele ideo­logice, ale activi­tăţii politice, cul­turale şi de educaţie socialistă, a efectuat un studiu privind posi­bilităţile de îmbunătăţire a pă­trunderii presei, pe baza căruia biroul comitetului comunal de partid a stabilit măsuri concrete. — Reiese de aici că aceste co­misii constituie un sprijin preţios pentru comitetul comunal de partid. — Numai în măsura în care sunt îndrumate să desfăşoare o activitate permanentă, la obiect. Experienţa trecutului ne-a de­monstrat că, uneori, studiile în­tocmite de către comisiile pe pro­bleme au avut un caracter for­mal, limitîndu-se la simple in­formări într-un domeniu analizat, nu totdeauna au fost finalizate cum trebuie, dacă mă refer la cele temeinic organizate. Chiar și după reorganizarea comisiilor, o bună bucată de vreme, cea pen­tru problemele de cadre de partid şi de stat nu şi-a delimitat cum trebuie sarcinile. Sunt lucruri care stau în atenţia biroului co­mitetului comunal de partid, a­­flate deja pe calea rezolvării. A. DELEANU Viaţa de partid Concursul de admitere în învăţămîntul superior — sesiunea septembrie La 1 septembrie 1975 va avea loc concursul de admitere în învăță­­mîntul superior pentru ocuparea locurilor rămase libere după sesi­unea din iulie 1975. Concursul se va organiza pentru­­ — învățămîntul de ingineri la institutele politehnice din Bucu­reşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoa­ra, la universităţile din Bucureşti şi Galaţi şi la Institutul de Petrol şi Gaze din Ploieşti ; — învăţămîntul de subingineri la Institutele politehnice din Bucu­reşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoa­ra, la universităţile din Craiova şi Galaţi, la Institutul de construcţii din Bucureşti, Institutul de Petrol şi Gaze din Ploieşti. — învăţămîntul economic, seral şi fără frecvenţă, la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi la universităţile din Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi ; — învăţămîntul universitar, cursuri de zi, la universităţile din Craiova şi Iaşi, pentru specialita­tea fizică, la Institutul de învăţă­­mînt superior din Piteşti pentru specialitatea fizică-chimie şi la In­stitutul pedagogic din Suceava pentru specialitatea limba şi lite­ratura română — limba şi litera­tura germană ; — învăţămîntul universitar, cursuri fără frecvenţă, la univer­sităţile din Bucureşti, Braşov, Cluj Napoca, Craiova, Iaşi şi Timişoara pentru specialitatea matematică şi la Universitatea din Bucureşti pen­tru specialitatea drept juridic. înscrierile la acest concurs se fac între 25—30 august a.c., iar pentru specialitatea drept juridic, între 15 și 20 august a.c. E gata şi strînsul păioaselor (urmare din pag. 1) Ieri, avem o suprafaţă mică de fineţe naturale. In asemenea condiţii am căutat cu şi mai mul­tă grijă să recoltăm şi să depo­zităm final la timp pentru a evi­ta orice fel de pierderi. La aceas­tă acţiune au fost mobilizaţi 70 de cosaşi şi 35 de atelaje. La fel au procedat şi ţăranii cooperatori din Butea. Şi aici în­treaga cantitate de fîn de pe cele 95 de hectare de fîneaţă a fost pusă la adăpost. Exemplele pot continua. Fruntaşi în această ac­ţiune sunt şi ţăranii cooperatori din Ciorteşti, ca şi din multe alte locuri. Din păcate, nu în toate unită­ţile am putut face asemenea con­statări. Pe lista întîrziaţilor cu transportul fînurilor sunt, prin­tre alţii, şi ţăranii cooperatori din comuna Al. I. Cuza. Din discu­ţia avută cu tov. Mihai Chiper, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, a rezultat că aici a fost pus la adă­post doar fînul de pe 50 de hec­tare din 110 hectare de fîneață. Am încercat să aflăm motivul acestei întîrzieri . — N-am putut continua trans­portul deoarece în ultima peri­oadă a cam plouat! — ne-a răs­puns interlocutorul. Că motivul invocat nu stă în picioare rezultă şi din faptul că la vecinii din Răchiteni şi Mir­­ceşti această lucrare a fost încheiată. Totul ţine de modul de organizare a muncii. Şi dacă mai avem în vedere că aici mai este de cosit fînul de pe 5 hec­tare nu mai este nevoie, credem, de nici un fel de comentariu. In aceeaşi situaţie se află şi ţăranii cooperatori din Aroneanu unde, după cum ne spunea tov. Mihai Puşcaşu, locţiitorul secre­tarului comitetului comunal de partid, a mai rămas de transpor­tat din cîmp circa 80 de tone de fîn. E drept, în ultimul timp au fost mobilizate la transport 30 de atelaje şi 6 mijloace meca­nizate. Dar oare nu se putea ac­ţiona astfel mai devreme ? Ştie oricine că pentru a evita pierde­rile, fînul trebuie să ajungă cît mai repede în parcul de furaje. Tocmai de aceea organele co­munale de partid, ca şi consiliile de conducere ale unităţilor în care nutreţurile mai stau în bă­taia intemperiilor au obligaţia de a lua urgent toate măsurile pentru îndreptarea situaţiei. Preţuieşti munca muncind muri cu ţînţarii. Multe din sarci­nile trasate păreau imposibile. Ceilalţi studenţi şi elevi din ţară, mulţi de la facultăţi şi şcoli cu profil umanist, ne priveau cu in­teres deoarece noi, ca studenţi hidrotehnişti, eram consideraţi in specialitate. Or, unii dintre noi n-au pus mina pe lopată în viaţa lor, n-au turnat betoane. Am reu­şit să ne facem datoria şi să ne obţinem, prin muncă, stima cuve­nită. Sigur, erau şi unii care s-au acomodat mai greu. Pe măsură ce timpul trecea ne simţeam mai bărbaţi, căliţi. Simţeam, aşa, mai multă responsabilitate, vedeam că inginerii ne acordă încredere şi apreciază lucrările făcute de noi. Acţionam din ce în ce mai mun­­citoreşte şi veselia, glumele ne-au însoţit mereu. Organizam specta­cole, audiţii muzicale, vizionări la televizor. Mergeam uneori şi la Giurgiu, nu era departe, 29 km. In sat era un cămin cultural cu bibliotecă pe care le frecventam, urmăream cu interes presa, iar in timpul inundaţiilor am lucrat su­plimentar, ne simţeam solidari cu efortul întregului popor. Munca ne-a maturizat. Ne-am dat seama cum se cîştigă un ban şi, mai ales, cum trebuie să-l chibzuim. Multe am învăţat. Am primit şi recompense , evidenţieri, insigne de fruntaşi, bilete în tabere". (urmare am pag. 1) scurta pauză, apoi îşi deapănă amintirile : «Da, ne-am confrun­tat cu nişte greutăţi. Sigur, viaţa nu era ca la părinţi, sau ca la cămin. Locuiam în barăci, era tare cald, pe deasupra aveam neca- ------------------FLACARA IASULUI] \\\\ d­in 24 de ore Radio laşi ! Programul de seară (1 august): 16,30 1 * Cotidian sonor ; 18,00 Cîntecul care­­ 1 mi-e drag ; 18,20 Biografii contempo- r / rane ; 18,35 Selecţiuni din operete ; 1­­ 18,50 Cîntece patriotice ; 19,00 Buletin­­­i de ştiri ; 19,05 Solişti şi formaţii ar- » z tistice de amatori ; 19,15 Pe teme eco- I t nomice ; 19,30 Pe portativul undelor, I 1 melodia preferată ; 20,00 Serile muzi- î * cale ale studioului ; Buletin de ştiri ; *­­ 21,35 Solişti şi formaţii de muzică u- i ^­şoară. ! t Programul de dimineaţă (2 august) • 1 6,00—8,30 Emisiune complexă de ac- | tualităţi şi muzică. 1 Televiziune 16.00 Campionatele naţionale de na­­taţie pentru copii. Transmisiune di­rectă de la bazinul Dinamo ; 17.00 E­­misiune în limba germană ; 18.45 Ima­gini helvetice — film documentar ; 19.05 Din lumea plantelor şi animale­lor ; 19.25 1001 de seri ; 19.30 Tele­jurnal : 20.00 Turnul de control — re­portaj Tv. : 20.25 Estrada estradelor : 20.40 Rezultatele tragerii­ Loto : 20.45 Film artistic: „Omul din fotografie" — producţie a studiourilor cinema­tografice iugoslave ; 22.10 24 de ore. Cinematografe Republica, orele 9.00 ; 11.00 ; 15.00 ; 17.00; 19.00 ; 21.00 ! „Ultima zăpadă de primăvară“ ; Victoria, orele 9.00; 11.15; 14.15 ; 16.30 ; 18.45 ; 21.00 ! „Cei mai frumoși ani“; Copou, orele 9.00 ; 11.05 ; „Joc de pisici“ ; orele 14,30 ; 16,40 ; 18,50 ; 21.00 ! „Hoinarii“. Tineretului, orele 9,00 ; 11,10 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21.00 : „Jery traficantul“. Nicolina, o­­rele 16,00 şi 19,00 ! „Ştefan cel Mare — Vaslui 1475“. Tătăraşi, orele 16,00 ; 18,00 ; 20,00 : „Fata care vinde flori“. Grădina de vară „Palat“, ora 20,15­­ .Cei mai frumoşi ani“. In judeţ. Paşcani . Casa de cultură : „Răfuiala“. Clubul C.F.R. : „Hoinarii“. Hîrlău : „Muntele ascuns". Tg. Fru­mos : „Comisarul Cardone în acţiu­ne“.­ ­ Circul din Budapesta prezintă, astăzi, la orele 16.00 şi 20.00, an variat şi atractiv program.­­ Timpul probabil Vremea se menţine relativ răcoroa­să, cu cerul variabil pînă la noroi. O uşoară instabilitate se va semnala în cursul după-amiezii cînd, local şi temporar, se vor semnala ploi de scurtă durată. Slnt slab la moderat din sectorul nordic. Temperatura ae­rului, uşor variabilă; minimele vor oscila între 12 şi 16 grade, iar maxi­mele, între 21 şi 27 grade. r—— JOCURI­­ . --------------------­­ In excursie ORIZONTAL : 1. Frate cu Omul ; 2. Navă ce va fi folosită pentru ex­cursia în Lună, poate — Aici ; 3. Ba­bele, în altă versiune (sing.) — Din vîrf In vîrf ; 4. Postăvarul ia cota 13 ! — Aşteaptă excursionişti (în ju­deţul Mureş) ; 5. Locuitor al oraşului de pe cele şapte coline — Vrancea (abr.) ; 6. Bine ! — Teatrul din Ba­­­­cău ; 7. A garanta reuşita unei ex-­­ cursii — Legat ; 8. Egmont, la înce­put — La injecţii, dar şi ca hrană ; 9. Locul de unde răsare Soarele — Din lanţ ; 10. Căi. VERTICAL : 1. Mi­­niorăşele, dacă vreţi 2. Munţi — Cal; 3. Unora nu le lipseşte în ex­cursii — Pisica pădurilor (pl.) ; 4. , A spus : „Sesam, deschide-te !“ — Sfîrşitul şi începutul lui ii putem săr­bători şi la cabana „Trei brazi“ ; 5. El i-a salvat viaţa Făt-Frumos — A fost şi de piatră (pl.) ; 6. Om văzut în oglindă — Localitate cu puternică industrie metalurgică ; 7. Nume — Pronume ; 8. Respiră aerul curat de la munte (sing.) — Să dorești o ex­cursie minunată ; 9. Calciu­­— Clf de repede urci sau cobori (pl.) ; 10. Ca-­­ pitala Albaniei — Bea (mold.). c. vieri;

Next