Flacăra Iaşului, august 1975 (Anul 31, nr. 8972-8997)
1975-08-01 / nr. 8972
[PAGINA All-A Un început bun, care se cere continuat Condiţii optime de lucru Pentru această investiţie, care se va termina în 1980, există studiul tehnico-economic, proiectele de execuţie, asigurîndu-se pe parcurs, în funcţie de termenul de dare în exploatare a fiecărei capacităţi. In prezent, există documentaţie de execuţie atît pentru lucrările acestui an, cît şi pentru 1976. De asemenea, beneficiarul a acţionat energie pentru procurarea utilajelor tehnologice. Trustul de construcţii industriale, antreprenorul general al lucrării, a demarat bine, stadiile fizice la unele obiecte fiind avansate. La hala de sculărie şi întreţinere mecanică, de pildă, stadiile fizice la care s-a ajuns în prezent pot permite intrarea acesteia în funcţiune cu circa şase luni mai devreme. Unde se cere conjugarea eforturilor Recenta analiză efectuată împreună cu factori de răspundere de la beneficiar, constructori şi Banca de Investiţii a evidenţiat şi cîteva probleme pentru a căror rezolvare este nevoie de o conjugare a eforturilor beneficiarului, constructorilor, proiectanţilor şi a unor furnizori. Le consemnăm succint : 1. Predarea la constructor a amplasamentului pentru cabinele de vopsire. 2. Accelerarea ritmului de efsecuţie de către lotul T.I.M. 3. Finalizarea de către proiectanţi a unor obiecţiuni ale constructorilor şi urgentarea predării unor proiecte. 4. Recuperarea rămînerilor în urmă înregistrate de unii furnizori. Şi acum, tot pe scurt, unele opinii ale factorilor care concură la realizarea investiţiei . Beneficiar: Un apel către proiectanţi „Recunoaştem că sîntem în întîrziere cu predarea la constructor a amplasamentului pentru cabinele de vopsire — ne spunea ing. Gh. Cojocaru, şeful serviciului plan-dezvoltare. De comun acord cu ing. Romeo Lupăşteanu, şeful lotului de la T.C.I., am găsit soluţia de rezolvare într-un termen cît mai scurt". De asemenea, beneficiarul face un apel la proiectanţi (I.P.C.M., C.P.L.T. şi I.C.P.T.S.C. Bucureşti) pentru a urgenta elaborarea documentaţiei care vizează utilajele de la turnătorie, acestea fiind unicate, deci mai greu de achiziţionat. Este un lucru posibil, după cum ne spuneau interlocutorii, pentru că proiectanţii au dovedit şi pînă acum receptivitate, unele proiecte pentru utilaje fiind ■predate încă din semestrul 1/1975, deși termenul programat era în trimestrul 1/1976. Beneficiarul apreciază că lotul T.I.M. trebuie să accelereze ritmul, avind în vedere frontul de lucruu creat de lotul I.CJ. Constructor.Operativitate în rezolvarea obiecţiunilor După cum ne relata ing. R. I.Spăşteanu, devansarea cu şase luni la hala de sculărie şi întreţinerea mecanică este posibilă dacă beneficiarul va asigura în timp optim utilajele tehnologice aferente şi unele detalii la proiectele de execuţie, iar subantreprenorii vor depune aceleaşi eforturi ca şi pînă acum. Totodată, s-a relevat faptul că, la receptivitatea manifestată de proiectanţi, pînă acum, trebuie adăugat un plus de operativitate în finalizarea concilierilor la obiecţiunile făcute de constructor. S-au dat ca exemplu obiecţiunile la 13 proiecte, cu o valoare de aproape 11 milioane lei, făcute încă din luna iunie a.c., dar nerezolvate. „Urgentarea soluţionării acestora — ne spunea interlocutorul — este reclamată, pe de o parte, de imobilizările în materiale generate, iar pe de altă parte de staţionările unor utilaje grele aduse pe şantier cu programări speciale“. La rîndul său, ing. loan Simion, directorul T.I.M., ne spunea că „în prezent se execută în baza de producţie a trustului atît liniile de contact, cît şi căile de rulare pentru podurile rulante de la hala de sculărie şi întreţinere mecanică. Ar fi deosebit de util ca beneficiarul să rezolve cît mai operativ procurarea aparatajului privind încălzirea halei“. Furnizori: Dacă aşa stau lucrurile... întreprinderea de materiale de construcţii Iaşi nu a livrat 36 de elemente prefabricate, termenul fiind expirat la 20 mai a.c. Tov. ing. Nicolae Rădulescu, directorul unităţii, ne-a declarat : „Mă voi interesa şi, dacă aşa stau lucrurile, se va acţiona cu maximă operativitate“. De asemenea, întreprinderea de confecţii metalice Găeşti nici acum nu a livrat construcţiile metalice comandate, prevăzute a fi livrate şi montate pînă la sfîrşitul lunii iunie. In loc de concluzii Este una din lucrările mari ale judeţului nostru, care a început bine şi unde au început să prindă contururi tot mai clare roadele colaborării fructuoase între beneficiar, constructor şi proiectant. Unele „retuşuri“ ar mai fi necesare în relaţiile dintre cele două trusturi (T.C.I. şi T.I.M.). De asemenea, pe măsură ce lucrările se amplifică este necesar un contact mai permanent cu proiectanţii, în vederea unei sporite operativităţi în soluţionarea problemelor ridicate de şantier. Rubrică realizată de EUGENIU ZIDARIŢA Următorul tablou de bord al şantierelor : întreprinderea de piese auto Iaşi. Comisiile pe probleme-sprijin preţios în rezolvarea sarcinilor Convorbire cu tov. Aurel Mocanu, secretarul comitetului comunal de partid Dagîța — După cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara G.G. al P.G.R. din decembrie 1974, comisiile pe probleme trebuie să constituie un factor important în îmbunătăţirea activităţii din diferite sectoare. Ce a întreprins comitetul comunal de partid Dagîţa pentru realizarea acestui deziderat ? — Conform indicaţiilor Plenarei C.C. al P.C.R., s-a trecut la 3 comisii pe reorganizarea celor probleme, în cadrul cărora, pe lîngă membrii comitetului, au fost— cuprinse şi alte cadre cu o bogată experienţă şi cu anumite răspunderi. Fiecare comisie este condusă de un birou format din 3 tovarăşi, în frunte cu un membru al biroului comitetului comunal de partid. Pentru o mai justă folosire a forţelor şi o mai bună cuprindere a problemelor, în interiorul fiecărei comisii au fost organizate colective de lucru formate din 3—6 tovarăşi care se ocupă de rezolvarea unui grup de sarcini. — Cum îşi desfăşoară activitatea comisiile pe probleme ? — Acestea acţionează pe baza unui plan tematic trimestrial aprobat de comitetul comunal în care sunt cuprinse 2—3 probleme ce trebuie urmărite în perioada respectivă. Ele efectuează studii în unele domenii, urmăresc îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planurile de muncă, înfăptuirea hotărîrilor de partid. Problemele urmărite de către colective sunt discutate în plenul comisiei, iar concluziile sunt înaintate comitetului comunal de partid, singurul în măsură să decidă. Astfel, un colectiv format din 5 tovarăși din cadrul comisiei pentru problemele organizatorice de partid, ale activităţii organizaţiilor de masă şi obşteşti a analizat participarea cadrelor cu munci de răspundere la viaţa internă de partid în organizaţiile de bază din care fac parte. Concluziile comisiei urmează să stea la baza unui material care va fi dezbătut într-o plenară a comitetului comunal de partid. Un alt colectiv, de data aceasta din cadrul comisiei pentru problemele ideologice, ale activităţii politice, culturale şi de educaţie socialistă, a efectuat un studiu privind posibilităţile de îmbunătăţire a pătrunderii presei, pe baza căruia biroul comitetului comunal de partid a stabilit măsuri concrete. — Reiese de aici că aceste comisii constituie un sprijin preţios pentru comitetul comunal de partid. — Numai în măsura în care sunt îndrumate să desfăşoare o activitate permanentă, la obiect. Experienţa trecutului ne-a demonstrat că, uneori, studiile întocmite de către comisiile pe probleme au avut un caracter formal, limitîndu-se la simple informări într-un domeniu analizat, nu totdeauna au fost finalizate cum trebuie, dacă mă refer la cele temeinic organizate. Chiar și după reorganizarea comisiilor, o bună bucată de vreme, cea pentru problemele de cadre de partid şi de stat nu şi-a delimitat cum trebuie sarcinile. Sunt lucruri care stau în atenţia biroului comitetului comunal de partid, aflate deja pe calea rezolvării. A. DELEANU Viaţa de partid Concursul de admitere în învăţămîntul superior — sesiunea septembrie La 1 septembrie 1975 va avea loc concursul de admitere în învățămîntul superior pentru ocuparea locurilor rămase libere după sesiunea din iulie 1975. Concursul se va organiza pentru — învățămîntul de ingineri la institutele politehnice din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, la universităţile din Bucureşti şi Galaţi şi la Institutul de Petrol şi Gaze din Ploieşti ; — învăţămîntul de subingineri la Institutele politehnice din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, la universităţile din Craiova şi Galaţi, la Institutul de construcţii din Bucureşti, Institutul de Petrol şi Gaze din Ploieşti. — învăţămîntul economic, seral şi fără frecvenţă, la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi la universităţile din Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi ; — învăţămîntul universitar, cursuri de zi, la universităţile din Craiova şi Iaşi, pentru specialitatea fizică, la Institutul de învăţămînt superior din Piteşti pentru specialitatea fizică-chimie şi la Institutul pedagogic din Suceava pentru specialitatea limba şi literatura română — limba şi literatura germană ; — învăţămîntul universitar, cursuri fără frecvenţă, la universităţile din Bucureşti, Braşov, Cluj Napoca, Craiova, Iaşi şi Timişoara pentru specialitatea matematică şi la Universitatea din Bucureşti pentru specialitatea drept juridic. înscrierile la acest concurs se fac între 25—30 august a.c., iar pentru specialitatea drept juridic, între 15 și 20 august a.c. E gata şi strînsul păioaselor (urmare din pag. 1) Ieri, avem o suprafaţă mică de fineţe naturale. In asemenea condiţii am căutat cu şi mai multă grijă să recoltăm şi să depozităm final la timp pentru a evita orice fel de pierderi. La această acţiune au fost mobilizaţi 70 de cosaşi şi 35 de atelaje. La fel au procedat şi ţăranii cooperatori din Butea. Şi aici întreaga cantitate de fîn de pe cele 95 de hectare de fîneaţă a fost pusă la adăpost. Exemplele pot continua. Fruntaşi în această acţiune sunt şi ţăranii cooperatori din Ciorteşti, ca şi din multe alte locuri. Din păcate, nu în toate unităţile am putut face asemenea constatări. Pe lista întîrziaţilor cu transportul fînurilor sunt, printre alţii, şi ţăranii cooperatori din comuna Al. I. Cuza. Din discuţia avută cu tov. Mihai Chiper, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, a rezultat că aici a fost pus la adăpost doar fînul de pe 50 de hectare din 110 hectare de fîneață. Am încercat să aflăm motivul acestei întîrzieri . — N-am putut continua transportul deoarece în ultima perioadă a cam plouat! — ne-a răspuns interlocutorul. Că motivul invocat nu stă în picioare rezultă şi din faptul că la vecinii din Răchiteni şi Mirceşti această lucrare a fost încheiată. Totul ţine de modul de organizare a muncii. Şi dacă mai avem în vedere că aici mai este de cosit fînul de pe 5 hectare nu mai este nevoie, credem, de nici un fel de comentariu. In aceeaşi situaţie se află şi ţăranii cooperatori din Aroneanu unde, după cum ne spunea tov. Mihai Puşcaşu, locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid, a mai rămas de transportat din cîmp circa 80 de tone de fîn. E drept, în ultimul timp au fost mobilizate la transport 30 de atelaje şi 6 mijloace mecanizate. Dar oare nu se putea acţiona astfel mai devreme ? Ştie oricine că pentru a evita pierderile, fînul trebuie să ajungă cît mai repede în parcul de furaje. Tocmai de aceea organele comunale de partid, ca şi consiliile de conducere ale unităţilor în care nutreţurile mai stau în bătaia intemperiilor au obligaţia de a lua urgent toate măsurile pentru îndreptarea situaţiei. Preţuieşti munca muncind muri cu ţînţarii. Multe din sarcinile trasate păreau imposibile. Ceilalţi studenţi şi elevi din ţară, mulţi de la facultăţi şi şcoli cu profil umanist, ne priveau cu interes deoarece noi, ca studenţi hidrotehnişti, eram consideraţi in specialitate. Or, unii dintre noi n-au pus mina pe lopată în viaţa lor, n-au turnat betoane. Am reuşit să ne facem datoria şi să ne obţinem, prin muncă, stima cuvenită. Sigur, erau şi unii care s-au acomodat mai greu. Pe măsură ce timpul trecea ne simţeam mai bărbaţi, căliţi. Simţeam, aşa, mai multă responsabilitate, vedeam că inginerii ne acordă încredere şi apreciază lucrările făcute de noi. Acţionam din ce în ce mai muncitoreşte şi veselia, glumele ne-au însoţit mereu. Organizam spectacole, audiţii muzicale, vizionări la televizor. Mergeam uneori şi la Giurgiu, nu era departe, 29 km. In sat era un cămin cultural cu bibliotecă pe care le frecventam, urmăream cu interes presa, iar in timpul inundaţiilor am lucrat suplimentar, ne simţeam solidari cu efortul întregului popor. Munca ne-a maturizat. Ne-am dat seama cum se cîştigă un ban şi, mai ales, cum trebuie să-l chibzuim. Multe am învăţat. Am primit şi recompense , evidenţieri, insigne de fruntaşi, bilete în tabere". (urmare am pag. 1) scurta pauză, apoi îşi deapănă amintirile : «Da, ne-am confruntat cu nişte greutăţi. Sigur, viaţa nu era ca la părinţi, sau ca la cămin. Locuiam în barăci, era tare cald, pe deasupra aveam neca- ------------------FLACARA IASULUI] \\\\ din 24 de ore Radio laşi ! Programul de seară (1 august): 16,30 1 * Cotidian sonor ; 18,00 Cîntecul care 1 mi-e drag ; 18,20 Biografii contempo- r / rane ; 18,35 Selecţiuni din operete ; 1 18,50 Cîntece patriotice ; 19,00 Buletini de ştiri ; 19,05 Solişti şi formaţii ar- » z tistice de amatori ; 19,15 Pe teme eco- I t nomice ; 19,30 Pe portativul undelor, I 1 melodia preferată ; 20,00 Serile muzi- î * cale ale studioului ; Buletin de ştiri ; * 21,35 Solişti şi formaţii de muzică u- i ^şoară. ! t Programul de dimineaţă (2 august) • 1 6,00—8,30 Emisiune complexă de ac- | tualităţi şi muzică. 1 Televiziune 16.00 Campionatele naţionale de nataţie pentru copii. Transmisiune directă de la bazinul Dinamo ; 17.00 Emisiune în limba germană ; 18.45 Imagini helvetice — film documentar ; 19.05 Din lumea plantelor şi animalelor ; 19.25 1001 de seri ; 19.30 Telejurnal : 20.00 Turnul de control — reportaj Tv. : 20.25 Estrada estradelor : 20.40 Rezultatele tragerii Loto : 20.45 Film artistic: „Omul din fotografie" — producţie a studiourilor cinematografice iugoslave ; 22.10 24 de ore. Cinematografe Republica, orele 9.00 ; 11.00 ; 15.00 ; 17.00; 19.00 ; 21.00 ! „Ultima zăpadă de primăvară“ ; Victoria, orele 9.00; 11.15; 14.15 ; 16.30 ; 18.45 ; 21.00 ! „Cei mai frumoși ani“; Copou, orele 9.00 ; 11.05 ; „Joc de pisici“ ; orele 14,30 ; 16,40 ; 18,50 ; 21.00 ! „Hoinarii“. Tineretului, orele 9,00 ; 11,10 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21.00 : „Jery traficantul“. Nicolina, orele 16,00 şi 19,00 ! „Ştefan cel Mare — Vaslui 1475“. Tătăraşi, orele 16,00 ; 18,00 ; 20,00 : „Fata care vinde flori“. Grădina de vară „Palat“, ora 20,15 .Cei mai frumoşi ani“. In judeţ. Paşcani . Casa de cultură : „Răfuiala“. Clubul C.F.R. : „Hoinarii“. Hîrlău : „Muntele ascuns". Tg. Frumos : „Comisarul Cardone în acţiune“. Circul din Budapesta prezintă, astăzi, la orele 16.00 şi 20.00, an variat şi atractiv program. Timpul probabil Vremea se menţine relativ răcoroasă, cu cerul variabil pînă la noroi. O uşoară instabilitate se va semnala în cursul după-amiezii cînd, local şi temporar, se vor semnala ploi de scurtă durată. Slnt slab la moderat din sectorul nordic. Temperatura aerului, uşor variabilă; minimele vor oscila între 12 şi 16 grade, iar maximele, între 21 şi 27 grade. r—— JOCURI . -------------------- In excursie ORIZONTAL : 1. Frate cu Omul ; 2. Navă ce va fi folosită pentru excursia în Lună, poate — Aici ; 3. Babele, în altă versiune (sing.) — Din vîrf In vîrf ; 4. Postăvarul ia cota 13 ! — Aşteaptă excursionişti (în judeţul Mureş) ; 5. Locuitor al oraşului de pe cele şapte coline — Vrancea (abr.) ; 6. Bine ! — Teatrul din Bacău ; 7. A garanta reuşita unei ex- cursii — Legat ; 8. Egmont, la început — La injecţii, dar şi ca hrană ; 9. Locul de unde răsare Soarele — Din lanţ ; 10. Căi. VERTICAL : 1. Miniorăşele, dacă vreţi 2. Munţi — Cal; 3. Unora nu le lipseşte în excursii — Pisica pădurilor (pl.) ; 4. , A spus : „Sesam, deschide-te !“ — Sfîrşitul şi începutul lui ii putem sărbători şi la cabana „Trei brazi“ ; 5. El i-a salvat viaţa Făt-Frumos — A fost şi de piatră (pl.) ; 6. Om văzut în oglindă — Localitate cu puternică industrie metalurgică ; 7. Nume — Pronume ; 8. Respiră aerul curat de la munte (sing.) — Să dorești o excursie minunată ; 9. Calciu— Clf de repede urci sau cobori (pl.) ; 10. Ca- pitala Albaniei — Bea (mold.). c. vieri;