Flacăra Iaşului, septembrie 1975 (Anul 31, nr. 8998-9022)

1975-09-02 / nr. 8998

[pagina a fi­ A IV îs fir ii IiiiiiiiI gospodar nu exista pa m­înt răi» Cu­­fundul la semănat, fără a uita de măsurile antierozionale! ■ Pornind de la nişte lipsuri mai vechi ■ Se cunoaşte de departe unde există preocupare ■ Dacă nu benzi înierbate, de ce nu măcar culturi în tîşii ? Campania agricolă de toamnă, împreună cu cea de primăvară, reprezintă — după cum se ştie — etapele cele mai propice şi pentru aplicarea măsurilor anti­erozionale. Apropierea însămîn­­ţărilor pune din nou şi mai mult în actualitate problemele legate de conservarea solurilor în pan­tă — care interesează, desigur, în primul rînd, pe producători. Şi pe specialiştii de la Oficiul de cadastru şi organizarea teritoriu­lui, însă, îi priveşte ce se face în această direcţie, întrucît doar ei înşişi au indicat unităţilor în proiectele de organizare cum să acţioneze contra eroziunii. Luna septembrie este pentru ei luna de vîrf a trasării culturilor în fîşii şi benzilor înierbate. Expe­rienţa de pînă acum a arătat, în­să, din păcate, că nu toate măsu­rile astfel începute sînt duse pî­nă la capăt. în primăvara trecu­tă, de pildă, O.C.O.T.-ul a trasat benzi înierbate care să protejeze circa 1.900 hectare, dar C.A.P.­­urile n-au semănat nici un sfert din ele. Mai peste tot nerealiză­­rile sunt puse exclusiv pe seama lipsei de seminţe. Este adevărat că la nivelul judeţului aceasta este o problemă încă nerezolvată integral, totuşi cine a căutat so­luţii a găsit. Dovadă că C.A.P.­­urile din Mogoşeşti—Siret, Costeşti, Deleni, Corneşti, Da­­gîţa au reuşit să-şi înde­plinească sarcinile ce le reve­neau. După cum ne spunea Gh. Enache, preşedintele C.A.P. Cor­­neşti, în lipsa amestecului de graminee şi leguminoase indicat, benzile au fost semănate deo­camdată doar cu lucerna. „în al­te părţi — adăuga ing. C. Moişa­­nu, de la O.C.O.T. — s-a semă­nat numai borceag, ovăz sau alte specii anuale. Chiar şi în aceste cazuri am considerat că e mai bine aşa decât deloc“. Pe de al­tă parte, chiar dacă aceste so­luţii nu sunt ideale, ele dovedesc că localnicii au totuşi interes — adică lucrul care, după cite se pare, lipseşte în multe locuri. De pildă, la C.A.P.-urile din Valea Seacă, Moşna, Focuri, şi în alte unităţi ai căror factori de răs­pundere apelează la toate pre­textele pentru a „scăpa“ de ac­ţiunile antierozionale. Pentru că aici nu e vorba numai de nerea­­lizarea benzilor înierbate, ci şi de neglijarea culturilor în fîşii. Or, dacă în primul caz insufi­cienţa seminţelor reprezintă, to­tuşi, realmente o problemă spi­noasă, în al doilea nu există nici o scuză măcar cît de cît valabi­lă. Aşadar, cu ceva mai multă bunăvoinţă asemenea aspecte ne­dorite puteau fi preîntîmpinate. Dacă le amintim, o facem din dorinţa de a nu le mai întîlni măcar de aici înainte. In luna în care intrăm se vor trasa ben­zile ce trebuie semănate în pri­măvara viitoare. Se înţelege că înierbarea lor este condiţionată de modul în care Direcţia agri­colă şi C.A.P.-urile îşi vor con­juga eforturile pentru a rezolva problema procurării seminţelor­ pe care n-o considerăm totuşi de nesoluţionat, cu atît mai mult, cu cît nu sunt necesare decit circa 5 tone. Subliniem, în fine, necesitatea de a menţine culturile în fîşii, dar mai ales benzile existente. Ne vin în minte situaţiile petre­cute mai de mult la C.A.P.-urile din Ciorteşti, Leţcani, Balş, Ce­­pleniţa, Lespezi, unde benzile înierbate cu chiu cu vai, au fost arate şi distruse astfel de meca­nizatori. (Culmea e că arăturile au fost executate din deal în vale, adică împotriva celor mai elementare reguli antieroziona­le!). E timpul să se înţeleagă peste tot că — mai ales în con­diţiile de relief ale judeţului nostru — lupta contra eroziunii este o obligaţie a fiecărui agri­cultor. C. GREGORIAN ­— Viaţa '—, culturală * • Asociaţia corală Al. I. Cu­ , k za din Ruginoasa, participînd­­ l­­a Festivalul naţional „Ciprian l * Porumbescu“, desfăşurat la Su- / l ceava, a fost distinsă cu diplo- t / raa festivalului. Spectacolul rea- 1 1 lizat de coriştii din Ruginoasa­­ (dirijor. Radu Stancu, la pian ţ­­ Fredy Pîrlitescu) s-a bucurat­­ ] de un deosebit succes. ’­­ • Pionierii din judeţul Satu -­­ Mare, aflaţi in vacanţă la ta­­l - bara de la Ciric, au participat * l la o interesantă evocare istori-­­ ’ că organizată la Casa memoria- l­a lă „Mihail Kogălniceanu“ din Iaşi pe tema „M. Kogălnicea-i Iaşi pe tema „M. Kogălnicea- i J nu — luptător de seamă pen- t­­­tru o Românie suverană şi In- i­­­dependentă“. Pionierii din Oaş­­ * au mai iniţiat o „călătorie prin o­­­­aşul literar“, la care au parti­­i­­­cipat actorul Ion Lazu de la J 1 Teatrul Naţional „Vasile Alec- i­­­sandri“ şi studenta Margareta­­ ■ Popovici. Discuţiile despre bo-­­ gatele tradiţii culturale ale Ia- 4 şului s-au încheiat cu un fru-­­ mos program artistic pionieresc.­­ • Scriitorii ieşeni George­­ Lesnea, Mircea Radu Iacoban,­­ Corneliu Sturzu şi Silviu Rusul au participat la manifestările­­ organizate la Suceava, cu pri- ? lejul comemorării a 10 ani de I la moartea lui Eusebiu Cami- l Iar. La şezătoarea literară de­­ la Biblioteca orăşenească din­­ Cimpulung Moldovenesc şi la­­ întîlnirea cu cititorii din comun­­ I na Udeşti scriitorii ieşeni au ci-­­­tit din creaţiile lor, au purtat­­ discuţii despre literatura ie-­­­şeană contemporană.­­ • La secţia de mecanizare­­ Costuleni a S.M.A. Osoi s-a­­ desfăşurat duminică, tradiţio- ^ nala manifestare „Ziua mecani- i zatomlui“. Ca şi în anii preee- i denţi, au participat mecaniza- ^ tori, cooperatori de la unităţile , din Prisncani, Costuleni, Osoi, ţ \ Comarna, Cozia specialişti din k i agricultură. Programul dis- / * tractiv organizat c­u această o- t k eazie, constituie şi o răsplată k , pentru eforturile depuse de lu- ’­­ erătorii ogoarelor în obţinerea ţ ţ de recolte cit mai bune. ” Calitatea nu este o formulă abstractă...“ |__ i» (urmare din pag. 1) duce, imediat, la remedierea lor. Există, la „ţesătura", şi comisii ale calităţii, formate din maiştri şi muncitoare cu cea mai mare ex­perienţă, care se ocupă tocmai cu prevenirea lucrărilor mai slabe, cu perfecţionarea oamenilor care mai greşesc. Dar asta se intimplă tot mai rar. In special in finisaj se caută acum noi soluţii pentru pre­venirea apariţiei unor defecte, şi toţi specialiştii, toţi oamenii de aici se simt răspunzători pentru grăbi­rea acestui proces. Am căutat un articol care, la începutul anului, punea probleme din punct de ve­dere al calităţii, şi am ales unul cu poliesteri, care presupune şi se­rioase cunoştinţe profesionale : de la 12 defecte la 100 m. ţesături, s-a ajuns acum la mai puţin de 3 ! Iată o evoluţie care acoperă un imens volum de efort, de capaci­tate, a fiecărui loc de muncă. Iar un defect, la „țesătura", înseamnă doar o uşoară ingroşare a firului, insesizabilă pentru nespecialist ! „Nu se mai vorbește de mult, la noi, despre realizarea planului can­titativ, ne spunea tov. Enache. Nu numai cît, realizarea sarcinilor vind de la sine Înţeleasă, ci cum producem şi in ce condiţii de efi­cienţă — asta ne interesează, pe toţi !“. Spaţiul şi chiar puterile re­porterului devin prea mici pentru a putea ilustra, amănunţit şi con­vingător, ce înseamnă, la „ţesătu­ra", acest adevărat asediu al cul­milor calităţii. „Oamenii noştri, ne declara ing. N. Bărbulescu, direc­torul tehnic al unităţii, sunt minu­naţi , harnici, atenţi, mereu in cău­tare de noutăţi. Dacă adăugăm u­­nui asemenea colectiv utilajele bu­ne, tot mai corect întreţinute şi ex­ploatate, tehnologiile moderne pe care le aplicăm, avem un triunghi in al cărui centru este calitatea. Cerinţele mari ale pieţei, datoria de a spori averea ţării prin folosirea deplină a tuturor resurselor ne fac răspunzători, ne obligă să ne auto­­depăşim. De aceea, cred că, la noi, calitatea nu este o cifră de plan, o sarcină abstractă, ci o da­torie asumată, patriotică, o sarcină permanentă". Blocuri moderne în strada Vasile Lupu din Iași. Foto : C. LOISO student înainte de primele acorduri ale stagiunii (urm­are din pag. 1) (Anglia), R. Hannei (R.D.G.), Usuki Masato (Japonia), precum şi pe so­liştii Konstanty Kulka (Polonia), Csoba Onczay (Ungaria), Boris Gub­­nikov (U.R.S.S.), Aria Vardi (Israel) şi Crisov Römer (Austria). Pe plan local orchestra se va bucura in continuare de valoroasa contribu­ţie a dirijorului Ion Baciu care şi-a propus un repertoriu intere­sant, ce va satisface atit publicul cit şi necesităţile de dezvoltare a orchestrei. De asemenea, dirijorul George Vintilă se va prezenta in faţa publicului cu un repertoriu substanţial de prime audiţii la Iaşi­­ Despre sectorul cameral ce ne puteţi spune?­­ Această activitate va dobîndi, în fine, un caracter permanent, in sensul că vom avea 3 concerte pe lună, de obicei marţi. Ca o nou­tate a stagiunii vă pot spune că aceasta va fi configurată pe 4 pro­grame simfonice lunare, săptămîna­ urmînd să avem şi concerte educa­tive, unul pentru studenţi,­­ joi, iar altul pentru elevi — duminică. In Final, vom prezenta o serie de con­certe în întreprinderile şi institu­ţiile ieşene. O faimă la care ţinem * (urmare din pag. 1) dir.totdeauna ţării mari persona­lităţi culturale, străbătind-o cu fluviile unor idei generoase, re­generatoare. Este un stimulent şi un îndemn pentru noii studenţi, ca şi pentru cei care mai au de susţinut examene în sesiunea de toamnă, toţi trebuind să-și facă un punct de mîndrie din a păstra ne­întinată faima acestui centru aca­demic de primă mărime al patriei noastre socialiste. în acordarea asistenţei medicale copiilor, toţi factorii sunt importanţi două circumscripţii medicale, doi medici pediatri, mai mulţi co­pii. Acesta este subiectul raidului nostru, in care însoţim mai întîi, într-una din deplasările sale zil­nice la domiciliul unor copii, pe dr. Elisabeta Zahacinschi, medicul pediatru al circumscripţiei sanita­re nr. 2, avînd în îngrijire peste 3.500 de copii, dintre care 130 de sugari. In drum spre o locuinţă, doctoriţa este, la fiecare pas, re­cunoscută şi salutată de numeroşi copii care o întîlnesc sau de pă­rinţi, cu care schimbă cîteva cu­vinte despre sănătatea copiilor. „De 13 ani sunt medic în această zonă a Iaşului, timp în care unii copii de altădată au crescut şi au, la rîndul lor, copii. De aceea sunt atît de cunoscută aici“, ne spune doctoriţa. — Ce este mai important în în­grijirea noilor născuţi ? — Educaţia familiei, a mamei. Da­ră ea respectă corect, mai ales în primele luni, indicaţiile noastre privind igiena, alimentaţia, trata­mentul la domiciliu, şansele de a avea copii sănătoşi sunt maxime. Unele familii insă, ca cea a copi­lului Cătălin Buruiană, nu înţeleg totdeauna acest lucru. Ca să poa­tă vedea acasă copilul, asistenta de ocrotire M. Suceveanu a făcut patru drumuri. Cu mare greutate a reuşit să-l vadă. Şi copilul avea o dispepsie trenantă, contractată după două luni de la naştere, din cauza îngrijirii precare acordate de mamă. Tot atît de important este şi să redăm încrederea unor părinţi în posibilitatea însănăto­şirii copiilor mai bolnăvicioşi sau născuţi cu diverse malformaţii. Din timp, ei pot fi salvaţi. Despre satisfacţiile, dar uneori şi nemulţumirile sale, ne-a vorbit şi dr. Emil Cîmpeanu, medic pe­diatru la circumscripţia sanitară nr. 9 din cartierul Alexandru cel Bun ! „Am avut numeroase dis­cuţii cu mamele unor copii. S-au plîns, fie că nu le dau medicaţie prea bogată, fie că nu le acord certificat medical pentru mai mul­te zile. Cred, însă, că numai me­dicul este în măsură să aprecieze doza medicamentelor, cit și zilele necesare tratamentului unui copil bolnav. Sunt și mame, ca Olga Bolea, de pildă, de la întreprin­derea „Moldova“, care cer, insis­tent și sistematic, concediu medi­cal, nu totdeauna pentru cauze întemeiate. Or, pe tema abuzului de concedii medicale am avut şi discuţii cu tovarăşii din conduce­rea acestei întreprinderi“. Am vor­bit şi cu mame (Angela Botnari, Mioara Gavrilă, Constanţa Mol­doveanu Tinea Mitrea ş.a.) care au apreciat strădania şi competen­ţa medicului Emil Cîmpeanu în îngrijirea copiilor, în colaborarea dintre ele şi medic este însă ne­voie­ de ambele părţi, deopotrivă, de mai mult tact, răbdare şi în­ţelegere. Cu atît mai mult cu cit, la dispensarul din cartierul Ale­xandru cel Bun, actualele condiţii de acordare a asistenţei medicale sunt precare. De curînd, Consiliul popular municipal împreună cu Direcţia sanitară au hotărît mu­tarea acestuia intr-o altă clădire. Era si timpul. Fiindcă în asistenţa acordată copiilor, toţi factorii sînt importanţi­­ educaţia mamei, ati­tudinea medicului, precum şi con­diţiile în care se desfăşoară toate acestea. MARIA CIOBOTARU FLACĂRA IAȘULUI] in 24 de ore­­ Radio Iaşi Programul de scară (2 septembrie): 16.30 Cotidian sonor; 18.00 Cintecul care mi-e drag; 18.20 In emisie, tine­reţea; 18.50 Cintece patriotice; 19.00 Buletin de ştiri; 19.10 Grai si suflet românesc; 19.30 Pe portativul unde­lor, melodia preferată; 20.00 Teatru scurt; 20.30 Solişti ieşeni de muzică uşoară; 20.45 Muzică populară; 21.00 Buletin de ştiri; 21.05 Suplimentul re­vistei melodiilor; 21.30 „O samă de cu­vinte“; 21.40 Revista melodiilor — continuare. Programul de dimineaţă (3 septem­brie): 0.00—8.30 Emisiune complexă de actualităţi şi muzică. ) Televiziune atir ’75 ,­om trece studiourilor ! 17.05 - 9.00 Teleşcoală ; 10.00 - 10.35 Film artistic : „U prin zid“ — producţie a din R.F.G. ; 10.30 Teleşcoală . Opereta în ritm de dans ; 17.25 Scena­­ — emisiune de actualitate şi critică­­ teatrală ; 17.45 Rezonanţe de madri- ■ gal şi de cîntec românesc; 18.00 Lecţii | Tv. pentru lucrătorii din agricultură; I 18.35 Voci tinere — muzică uşoară ; I 19.00 Teleglob — E pace la Hanoi — î reportaj ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Te­ t lejurnal ; 20.00 Teleobiectiv : 20 2 Tea- I tru liric Tv. : „Othello“ — de Giu-­­ seppe Verdi ; 22.10 24 de ore. I Cinematografe­­ Republica, orele 9.00; 11.05; 14.45; 16.50; S 18.55; 21.00: „Strălucirea soarelui", I Victoria, orele 9.00; 11.00; 15.00; 17.00; J 19.00; 21.00: „Lanţuri“, Copou, orele­­ 9.00; 11.00; 15.00; 17.00; 19.00 ; 21.00 :­­ „Şapte mirese pentru şapte fraţi". Ti-­î ncroiului, orele 9.00; 11.00; 15.00; 17.00; 19.00 ; 21.00 : „Alo, taxi Nicotină, o­­rele 16.00; 18.00; 20.00: „Un comisar “ acuză“. Grădina de vară „Palat", ora­­ 20.00: „Lanţuri".­­ In judeţ. Paşcani : Casa de cultură,­­ „Invincibilul Luke“. Clubul C. F. R„­­ „Un cățel sărat“. Ilîrlău, „Orfeu în­­ infern“. Tg. Frumos „Un general pen- I tru victorie“. ^ Timpul probabil „ Vreme in general frumoasă și caldă,­­ dar ușor instabilă în sudul Moldovei,­­ unde ceru] va prezenta innorări tem, I porare și izolat va ploua slab. VJntul ] va sufla pînă la moderat din est-­­ nord-est. Temperatura aerului va fi­­ ușor variabilă ; minimele vor fi cu- ? prinse între 13 și 19 grade, iar ma­­i­x­im­ele între 23 și 28 grade . ---------------------------------------------% Ați scris ziarului... • Ana I. Raelu, comuna Pil. Iloaiei, întruniţi condiţiile legale pentru a putea beneficia de sporul la pensie. Filiala Ca­sei de pensii precizează că încă din a­­ceastă lună veţi fi înscrisă în borderoul de plată. • Ion V. Timofte, comuna C ți­­băneşti , întrucît sînteţi garantul debito­rului, în mod legal sînteţi urmărit de Banca de credit. « M. Ciobanu, str. Re­publicii 47—Iaşi : Perioada concediului fără plată sau a concediului medical nu intră în calculul stagiului. « G. Liliana, Hirlău: întreprinderea de transport Bucu­reşti recrutează fete cu cel puţin 8 cla­se pentru a le califica in meseria de ta­xatoare, şoferi taximetri, de autobuze sau vatman de tramvai, iar cele cu liceu pot fi testate pentru postul de dispecer. * Aurel Puşcaşu, comuna Popeşti: In­­trucît faptele s-au petrecut in timpul vieţii bătrînei care a consimţit la demo­larea casei, eventualii urmaşi nu pot ri­dica pretenţii. • I­ostică T. Rusu, comu­na Brăeşti : Consiliul popular al comu­nei ne comunică că vi s-a acordat totul de teren în vederea construcţiei unei case. • r­odica Iacob, stradela Plopii fără soţ nr. 17 laşi, I. C. S. Mărfuri indu­s­­tiale v-a creat un program adecvat pen­tru a urma cursurile şcolii. • I. Boris, f1­.­ Mărăc­inioanu nr. 17 Iaşi. Sarcina I.G.C.C. de a ridica toţi recipienţii, lădi­­ţele şi alte vase deteriorate se înscrie În acţiunea de bună gospodărire şi Înfru­museţare a oraşului. • Al. Luca, str. Socolaj, bl. 1 laşi : Oficiul forţelor de muncă v-a ajutat să vă calificaţi în mun­ca de confecţioner. • Mihai Brătianu, str. Atelierului nr. 18 laşi. Deoarece imobi­lele de pe str. Atelierului urmează a o demolate, nu se m mai efectuează viza de stabilire a domiciliului sau reşedinţei la adresele respective. • Rita Bălteanu, co­muna Răducăneni . Citind ziarul găsiţi ceea ce vă interesează la rubrica de pu­blicitate. • C. Andrei, comuna Cloibocal Trecerea proprietăţii terenului şi a con­strucţiei existente pe numele dv. se poate efectua numai prin Notariatul da stat, cu acceptul prealabil al Sucursalei judeţene O.E.C. Iaşi. A. ALEXANBSS^*

Next