Flacăra Iaşului, septembrie 1975 (Anul 31, nr. 8998-9022)
1975-09-02 / nr. 8998
[pagina a fi A IV îs fir ii IiiiiiiiI gospodar nu exista pa mînt răi» Cufundul la semănat, fără a uita de măsurile antierozionale! ■ Pornind de la nişte lipsuri mai vechi ■ Se cunoaşte de departe unde există preocupare ■ Dacă nu benzi înierbate, de ce nu măcar culturi în tîşii ? Campania agricolă de toamnă, împreună cu cea de primăvară, reprezintă — după cum se ştie — etapele cele mai propice şi pentru aplicarea măsurilor antierozionale. Apropierea însămînţărilor pune din nou şi mai mult în actualitate problemele legate de conservarea solurilor în pantă — care interesează, desigur, în primul rînd, pe producători. Şi pe specialiştii de la Oficiul de cadastru şi organizarea teritoriului, însă, îi priveşte ce se face în această direcţie, întrucît doar ei înşişi au indicat unităţilor în proiectele de organizare cum să acţioneze contra eroziunii. Luna septembrie este pentru ei luna de vîrf a trasării culturilor în fîşii şi benzilor înierbate. Experienţa de pînă acum a arătat, însă, din păcate, că nu toate măsurile astfel începute sînt duse pînă la capăt. în primăvara trecută, de pildă, O.C.O.T.-ul a trasat benzi înierbate care să protejeze circa 1.900 hectare, dar C.A.P.urile n-au semănat nici un sfert din ele. Mai peste tot nerealizările sunt puse exclusiv pe seama lipsei de seminţe. Este adevărat că la nivelul judeţului aceasta este o problemă încă nerezolvată integral, totuşi cine a căutat soluţii a găsit. Dovadă că C.A.P.urile din Mogoşeşti—Siret, Costeşti, Deleni, Corneşti, Dagîţa au reuşit să-şi îndeplinească sarcinile ce le reveneau. După cum ne spunea Gh. Enache, preşedintele C.A.P. Corneşti, în lipsa amestecului de graminee şi leguminoase indicat, benzile au fost semănate deocamdată doar cu lucerna. „în alte părţi — adăuga ing. C. Moişanu, de la O.C.O.T. — s-a semănat numai borceag, ovăz sau alte specii anuale. Chiar şi în aceste cazuri am considerat că e mai bine aşa decât deloc“. Pe de altă parte, chiar dacă aceste soluţii nu sunt ideale, ele dovedesc că localnicii au totuşi interes — adică lucrul care, după cite se pare, lipseşte în multe locuri. De pildă, la C.A.P.-urile din Valea Seacă, Moşna, Focuri, şi în alte unităţi ai căror factori de răspundere apelează la toate pretextele pentru a „scăpa“ de acţiunile antierozionale. Pentru că aici nu e vorba numai de nerealizarea benzilor înierbate, ci şi de neglijarea culturilor în fîşii. Or, dacă în primul caz insuficienţa seminţelor reprezintă, totuşi, realmente o problemă spinoasă, în al doilea nu există nici o scuză măcar cît de cît valabilă. Aşadar, cu ceva mai multă bunăvoinţă asemenea aspecte nedorite puteau fi preîntîmpinate. Dacă le amintim, o facem din dorinţa de a nu le mai întîlni măcar de aici înainte. In luna în care intrăm se vor trasa benzile ce trebuie semănate în primăvara viitoare. Se înţelege că înierbarea lor este condiţionată de modul în care Direcţia agricolă şi C.A.P.-urile îşi vor conjuga eforturile pentru a rezolva problema procurării seminţelor pe care n-o considerăm totuşi de nesoluţionat, cu atît mai mult, cu cît nu sunt necesare decit circa 5 tone. Subliniem, în fine, necesitatea de a menţine culturile în fîşii, dar mai ales benzile existente. Ne vin în minte situaţiile petrecute mai de mult la C.A.P.-urile din Ciorteşti, Leţcani, Balş, Cepleniţa, Lespezi, unde benzile înierbate cu chiu cu vai, au fost arate şi distruse astfel de mecanizatori. (Culmea e că arăturile au fost executate din deal în vale, adică împotriva celor mai elementare reguli antierozionale!). E timpul să se înţeleagă peste tot că — mai ales în condiţiile de relief ale judeţului nostru — lupta contra eroziunii este o obligaţie a fiecărui agricultor. C. GREGORIAN — Viaţa '—, culturală * • Asociaţia corală Al. I. Cu , k za din Ruginoasa, participînd la Festivalul naţional „Ciprian l * Porumbescu“, desfăşurat la Su- / l ceava, a fost distinsă cu diplo- t / raa festivalului. Spectacolul rea- 1 1 lizat de coriştii din Ruginoasa (dirijor. Radu Stancu, la pian ţ Fredy Pîrlitescu) s-a bucurat ] de un deosebit succes. ’ • Pionierii din judeţul Satu - Mare, aflaţi in vacanţă la tal - bara de la Ciric, au participat * l la o interesantă evocare istori- ’ că organizată la Casa memoria- la lă „Mihail Kogălniceanu“ din Iaşi pe tema „M. Kogălnicea-i Iaşi pe tema „M. Kogălnicea- i J nu — luptător de seamă pen- ttru o Românie suverană şi In- idependentă“. Pionierii din Oaş * au mai iniţiat o „călătorie prin oaşul literar“, la care au partiicipat actorul Ion Lazu de la J 1 Teatrul Naţional „Vasile Alec- isandri“ şi studenta Margareta ■ Popovici. Discuţiile despre bo- gatele tradiţii culturale ale Ia- 4 şului s-au încheiat cu un fru- mos program artistic pionieresc. • Scriitorii ieşeni George Lesnea, Mircea Radu Iacoban, Corneliu Sturzu şi Silviu Rusul au participat la manifestările organizate la Suceava, cu pri- ? lejul comemorării a 10 ani de I la moartea lui Eusebiu Cami- l Iar. La şezătoarea literară de la Biblioteca orăşenească din Cimpulung Moldovenesc şi la întîlnirea cu cititorii din comun I na Udeşti scriitorii ieşeni au ci-tit din creaţiile lor, au purtat discuţii despre literatura ie-şeană contemporană. • La secţia de mecanizare Costuleni a S.M.A. Osoi s-a desfăşurat duminică, tradiţio- ^ nala manifestare „Ziua mecani- i zatomlui“. Ca şi în anii preee- i denţi, au participat mecaniza- ^ tori, cooperatori de la unităţile , din Prisncani, Costuleni, Osoi, ţ \ Comarna, Cozia specialişti din k i agricultură. Programul dis- / * tractiv organizat cu această o- t k eazie, constituie şi o răsplată k , pentru eforturile depuse de lu- ’ erătorii ogoarelor în obţinerea ţ ţ de recolte cit mai bune. ” Calitatea nu este o formulă abstractă...“ |__ i» (urmare din pag. 1) duce, imediat, la remedierea lor. Există, la „ţesătura", şi comisii ale calităţii, formate din maiştri şi muncitoare cu cea mai mare experienţă, care se ocupă tocmai cu prevenirea lucrărilor mai slabe, cu perfecţionarea oamenilor care mai greşesc. Dar asta se intimplă tot mai rar. In special in finisaj se caută acum noi soluţii pentru prevenirea apariţiei unor defecte, şi toţi specialiştii, toţi oamenii de aici se simt răspunzători pentru grăbirea acestui proces. Am căutat un articol care, la începutul anului, punea probleme din punct de vedere al calităţii, şi am ales unul cu poliesteri, care presupune şi serioase cunoştinţe profesionale : de la 12 defecte la 100 m. ţesături, s-a ajuns acum la mai puţin de 3 ! Iată o evoluţie care acoperă un imens volum de efort, de capacitate, a fiecărui loc de muncă. Iar un defect, la „țesătura", înseamnă doar o uşoară ingroşare a firului, insesizabilă pentru nespecialist ! „Nu se mai vorbește de mult, la noi, despre realizarea planului cantitativ, ne spunea tov. Enache. Nu numai cît, realizarea sarcinilor vind de la sine Înţeleasă, ci cum producem şi in ce condiţii de eficienţă — asta ne interesează, pe toţi !“. Spaţiul şi chiar puterile reporterului devin prea mici pentru a putea ilustra, amănunţit şi convingător, ce înseamnă, la „ţesătura", acest adevărat asediu al culmilor calităţii. „Oamenii noştri, ne declara ing. N. Bărbulescu, directorul tehnic al unităţii, sunt minunaţi , harnici, atenţi, mereu in căutare de noutăţi. Dacă adăugăm unui asemenea colectiv utilajele bune, tot mai corect întreţinute şi exploatate, tehnologiile moderne pe care le aplicăm, avem un triunghi in al cărui centru este calitatea. Cerinţele mari ale pieţei, datoria de a spori averea ţării prin folosirea deplină a tuturor resurselor ne fac răspunzători, ne obligă să ne autodepăşim. De aceea, cred că, la noi, calitatea nu este o cifră de plan, o sarcină abstractă, ci o datorie asumată, patriotică, o sarcină permanentă". Blocuri moderne în strada Vasile Lupu din Iași. Foto : C. LOISO student înainte de primele acorduri ale stagiunii (urmare din pag. 1) (Anglia), R. Hannei (R.D.G.), Usuki Masato (Japonia), precum şi pe soliştii Konstanty Kulka (Polonia), Csoba Onczay (Ungaria), Boris Gubnikov (U.R.S.S.), Aria Vardi (Israel) şi Crisov Römer (Austria). Pe plan local orchestra se va bucura in continuare de valoroasa contribuţie a dirijorului Ion Baciu care şi-a propus un repertoriu interesant, ce va satisface atit publicul cit şi necesităţile de dezvoltare a orchestrei. De asemenea, dirijorul George Vintilă se va prezenta in faţa publicului cu un repertoriu substanţial de prime audiţii la Iaşi Despre sectorul cameral ce ne puteţi spune? Această activitate va dobîndi, în fine, un caracter permanent, in sensul că vom avea 3 concerte pe lună, de obicei marţi. Ca o noutate a stagiunii vă pot spune că aceasta va fi configurată pe 4 programe simfonice lunare, săptămîna urmînd să avem şi concerte educative, unul pentru studenţi, joi, iar altul pentru elevi — duminică. In Final, vom prezenta o serie de concerte în întreprinderile şi instituţiile ieşene. O faimă la care ţinem * (urmare din pag. 1) dir.totdeauna ţării mari personalităţi culturale, străbătind-o cu fluviile unor idei generoase, regeneratoare. Este un stimulent şi un îndemn pentru noii studenţi, ca şi pentru cei care mai au de susţinut examene în sesiunea de toamnă, toţi trebuind să-și facă un punct de mîndrie din a păstra neîntinată faima acestui centru academic de primă mărime al patriei noastre socialiste. în acordarea asistenţei medicale copiilor, toţi factorii sunt importanţi două circumscripţii medicale, doi medici pediatri, mai mulţi copii. Acesta este subiectul raidului nostru, in care însoţim mai întîi, într-una din deplasările sale zilnice la domiciliul unor copii, pe dr. Elisabeta Zahacinschi, medicul pediatru al circumscripţiei sanitare nr. 2, avînd în îngrijire peste 3.500 de copii, dintre care 130 de sugari. In drum spre o locuinţă, doctoriţa este, la fiecare pas, recunoscută şi salutată de numeroşi copii care o întîlnesc sau de părinţi, cu care schimbă cîteva cuvinte despre sănătatea copiilor. „De 13 ani sunt medic în această zonă a Iaşului, timp în care unii copii de altădată au crescut şi au, la rîndul lor, copii. De aceea sunt atît de cunoscută aici“, ne spune doctoriţa. — Ce este mai important în îngrijirea noilor născuţi ? — Educaţia familiei, a mamei. Dară ea respectă corect, mai ales în primele luni, indicaţiile noastre privind igiena, alimentaţia, tratamentul la domiciliu, şansele de a avea copii sănătoşi sunt maxime. Unele familii insă, ca cea a copilului Cătălin Buruiană, nu înţeleg totdeauna acest lucru. Ca să poată vedea acasă copilul, asistenta de ocrotire M. Suceveanu a făcut patru drumuri. Cu mare greutate a reuşit să-l vadă. Şi copilul avea o dispepsie trenantă, contractată după două luni de la naştere, din cauza îngrijirii precare acordate de mamă. Tot atît de important este şi să redăm încrederea unor părinţi în posibilitatea însănătoşirii copiilor mai bolnăvicioşi sau născuţi cu diverse malformaţii. Din timp, ei pot fi salvaţi. Despre satisfacţiile, dar uneori şi nemulţumirile sale, ne-a vorbit şi dr. Emil Cîmpeanu, medic pediatru la circumscripţia sanitară nr. 9 din cartierul Alexandru cel Bun ! „Am avut numeroase discuţii cu mamele unor copii. S-au plîns, fie că nu le dau medicaţie prea bogată, fie că nu le acord certificat medical pentru mai multe zile. Cred, însă, că numai medicul este în măsură să aprecieze doza medicamentelor, cit și zilele necesare tratamentului unui copil bolnav. Sunt și mame, ca Olga Bolea, de pildă, de la întreprinderea „Moldova“, care cer, insistent și sistematic, concediu medical, nu totdeauna pentru cauze întemeiate. Or, pe tema abuzului de concedii medicale am avut şi discuţii cu tovarăşii din conducerea acestei întreprinderi“. Am vorbit şi cu mame (Angela Botnari, Mioara Gavrilă, Constanţa Moldoveanu Tinea Mitrea ş.a.) care au apreciat strădania şi competenţa medicului Emil Cîmpeanu în îngrijirea copiilor, în colaborarea dintre ele şi medic este însă nevoie de ambele părţi, deopotrivă, de mai mult tact, răbdare şi înţelegere. Cu atît mai mult cu cit, la dispensarul din cartierul Alexandru cel Bun, actualele condiţii de acordare a asistenţei medicale sunt precare. De curînd, Consiliul popular municipal împreună cu Direcţia sanitară au hotărît mutarea acestuia intr-o altă clădire. Era si timpul. Fiindcă în asistenţa acordată copiilor, toţi factorii sînt importanţi educaţia mamei, atitudinea medicului, precum şi condiţiile în care se desfăşoară toate acestea. MARIA CIOBOTARU FLACĂRA IAȘULUI] in 24 de ore Radio Iaşi Programul de scară (2 septembrie): 16.30 Cotidian sonor; 18.00 Cintecul care mi-e drag; 18.20 In emisie, tinereţea; 18.50 Cintece patriotice; 19.00 Buletin de ştiri; 19.10 Grai si suflet românesc; 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată; 20.00 Teatru scurt; 20.30 Solişti ieşeni de muzică uşoară; 20.45 Muzică populară; 21.00 Buletin de ştiri; 21.05 Suplimentul revistei melodiilor; 21.30 „O samă de cuvinte“; 21.40 Revista melodiilor — continuare. Programul de dimineaţă (3 septembrie): 0.00—8.30 Emisiune complexă de actualităţi şi muzică. ) Televiziune atir ’75 ,om trece studiourilor ! 17.05 - 9.00 Teleşcoală ; 10.00 - 10.35 Film artistic : „U prin zid“ — producţie a din R.F.G. ; 10.30 Teleşcoală . Opereta în ritm de dans ; 17.25 Scena — emisiune de actualitate şi critică teatrală ; 17.45 Rezonanţe de madri- ■ gal şi de cîntec românesc; 18.00 Lecţii | Tv. pentru lucrătorii din agricultură; I 18.35 Voci tinere — muzică uşoară ; I 19.00 Teleglob — E pace la Hanoi — î reportaj ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Te t lejurnal ; 20.00 Teleobiectiv : 20 2 Tea- I tru liric Tv. : „Othello“ — de Giu- seppe Verdi ; 22.10 24 de ore. I Cinematografe Republica, orele 9.00; 11.05; 14.45; 16.50; S 18.55; 21.00: „Strălucirea soarelui", I Victoria, orele 9.00; 11.00; 15.00; 17.00; J 19.00; 21.00: „Lanţuri“, Copou, orele 9.00; 11.00; 15.00; 17.00; 19.00 ; 21.00 : „Şapte mirese pentru şapte fraţi". Ti-î ncroiului, orele 9.00; 11.00; 15.00; 17.00; 19.00 ; 21.00 : „Alo, taxi Nicotină, orele 16.00; 18.00; 20.00: „Un comisar “ acuză“. Grădina de vară „Palat", ora 20.00: „Lanţuri". In judeţ. Paşcani : Casa de cultură, „Invincibilul Luke“. Clubul C. F. R„ „Un cățel sărat“. Ilîrlău, „Orfeu în infern“. Tg. Frumos „Un general pen- I tru victorie“. ^ Timpul probabil „ Vreme in general frumoasă și caldă, dar ușor instabilă în sudul Moldovei, unde ceru] va prezenta innorări tem, I porare și izolat va ploua slab. VJntul ] va sufla pînă la moderat din est- nord-est. Temperatura aerului va fi ușor variabilă ; minimele vor fi cu- ? prinse între 13 și 19 grade, iar maiximele între 23 și 28 grade . ---------------------------------------------% Ați scris ziarului... • Ana I. Raelu, comuna Pil. Iloaiei, întruniţi condiţiile legale pentru a putea beneficia de sporul la pensie. Filiala Casei de pensii precizează că încă din această lună veţi fi înscrisă în borderoul de plată. • Ion V. Timofte, comuna C țibăneşti , întrucît sînteţi garantul debitorului, în mod legal sînteţi urmărit de Banca de credit. « M. Ciobanu, str. Republicii 47—Iaşi : Perioada concediului fără plată sau a concediului medical nu intră în calculul stagiului. « G. Liliana, Hirlău: întreprinderea de transport Bucureşti recrutează fete cu cel puţin 8 clase pentru a le califica in meseria de taxatoare, şoferi taximetri, de autobuze sau vatman de tramvai, iar cele cu liceu pot fi testate pentru postul de dispecer. * Aurel Puşcaşu, comuna Popeşti: Intrucît faptele s-au petrecut in timpul vieţii bătrînei care a consimţit la demolarea casei, eventualii urmaşi nu pot ridica pretenţii. • Iostică T. Rusu, comuna Brăeşti : Consiliul popular al comunei ne comunică că vi s-a acordat totul de teren în vederea construcţiei unei case. • rodica Iacob, stradela Plopii fără soţ nr. 17 laşi, I. C. S. Mărfuri industiale v-a creat un program adecvat pentru a urma cursurile şcolii. • I. Boris, f1. Mărăcinioanu nr. 17 Iaşi. Sarcina I.G.C.C. de a ridica toţi recipienţii, lădiţele şi alte vase deteriorate se înscrie În acţiunea de bună gospodărire şi Înfrumuseţare a oraşului. • Al. Luca, str. Socolaj, bl. 1 laşi : Oficiul forţelor de muncă v-a ajutat să vă calificaţi în munca de confecţioner. • Mihai Brătianu, str. Atelierului nr. 18 laşi. Deoarece imobilele de pe str. Atelierului urmează a o demolate, nu se m mai efectuează viza de stabilire a domiciliului sau reşedinţei la adresele respective. • Rita Bălteanu, comuna Răducăneni . Citind ziarul găsiţi ceea ce vă interesează la rubrica de publicitate. • C. Andrei, comuna Cloibocal Trecerea proprietăţii terenului şi a construcţiei existente pe numele dv. se poate efectua numai prin Notariatul da stat, cu acceptul prealabil al Sucursalei judeţene O.E.C. Iaşi. A. ALEXANBSS^*