Flacăra Iaşului, aprilie 1976 (Anul 32, nr. 9177-9202)
1976-04-01 / nr. 9177
IPAGINA A ll-A ! Manifestări i ---------------------\\ dedicate ! ! -—T.. \ \ aniversarii t ' partidului și | IZilei de 1 Mail S----- ------------------| IN ACEASTĂ PERIOADĂ l ^ premergătoare celei de a 1 55-a aniversări a P.C.R., 1 J Zilei de 1 Mai și Congre- I) \ sului educaţiei politice și i i culturii socialiste, la Paş- t ’ câni se desfăşoară oe \ „Sâptăminâ a filmului ro lo mănesc". in cadrul aces- J 1 tei manifestări se vor pre- ) ' zenta filme ca „Mihai Vi-iteazul", „Dacii", „Caute- 1 ; mir", „Neamul Şoimăreşi ’ tilor", şi altele, se vor ^ organiza dezbateri cu ti- ( ^ neri din unităţi economi- ^ , ce, elevi ai şcolilor din l I localitate. (Florin Ciritel, / \ corespondent). IN CADRUL MANIFESTĂRILOR organizate de \ Comitetul municipal de 1 cultură şi educaţie socia- i ' listă, la Grupul şcolar al I UCECOM, s-a desfăşu- J ^ rat simpozionul „laşi \ . tradiţie şi împliniri ale I luptei revoluţionare", du- \ pă care cercul dramatic 5 , „A.T." de la Casa de cui- , ^ tură „Ateneul Tătăraşi" a i i prezentat spectacolul „Pen- 1 1 tru voi, pentru eroi". La ' * Liceul nr. 4 a avut loc \ t o acţiune cu tema „Me- I 1 moria străzilor — case şi / ■ lacuri legate de activita- ) ^ tea organizaţiilor P. C. R. i 1 din laşi", urmat de un re- 1 ţ citat de poezie patriotică, 1 \ LA CASA ARMATEI din ^ 1 iaşi a avut loc o seară i i cultural-educativă pentru 1 ţ tineret. Şi-au adus con- \ t tribuţia, bucurîndu-se de la succes, George Petrone, J * Dumitru Grigoraş, Ion Za- ) ^ haria, C-tin luraşcu, Neluţ I Marian, Mihai Platon, de 1 ' la cenaclul epigramiştilor 1 | ziarului „Flacăra laşului". I l LA CLUBUL C.F.R. „U- / U NIREA" din Paşcani a a J ţ vut loc un simpozion pe ^ t tema „Legislaţia muncii şi 1 i producţia" la care şi-au / i adus contribuţia juriştii ) , Georgeta Ştefănescu, Olvidiu Ganciu, Dionisie Ar- 1 J chir, Valeriu Macovei şi ! \ cpt. Ion Goghie. » Tot în ^ ^ organizarea clubului „Uni- 1 , rea", la Lunca, Paşcani, ’ 1 ansamblul „Hora" a pre- ţ t zentat un bogat program t 1 folclorie pentru muncitorii / ' navetiști. (C. Enea). ) ’ n \ l Organizarea mai bună poate învinge şi timpul neprielnic ! Activitatea forestierilor este — se ştie— direct influenţată de starea vremii. „Or, în acest an, ne mărturisea ing. N. Sîrbu, directorul I.F.E.T. Iaşi, timpul nefavorabil ne-a produs multe greutăţi, în ciuda măsurilor de bună pregătire a condiţiilor de lucru încă din toamnă. Eforturile colectivului, cărora li s-au adăugat acţiuni prompte pentru limitarea efectelor iernii la punctele de lucru, nu s-au putut finaliza decât cu realizarea integrală a sarcinilor valorice pe trimestru (la unele sortimente există chiar restanţe), fără depăşirile de plan cu care ne mîndream întotdeauna !“. Am consemnat şi noi cîteva dintre măsurile de organizare mai bună a producţiei — atît dintre cele deja iniţiate (şi care au permis, cum spuneam, să fie depăşite momentele dificile cauzate de vreme), cit şi, mai ales, dintre cele care sunt în curs de materializare. A rezultat, din discuţia avută cu ing. G. Hapurne, şeful biroului de organizare a muncii, un bogat material — date privind acţiuni valoroase, purtînd amprenta noului a acestui an. Astfel, pornind de la mai vechea experienţă legată de concentrarea forţelor (umane, tehnice) în puncte de lucru importante în anumite momente, în prezent s-au organizat parchete-model, locuri unde, pe baza unor studii de optimizare, se încearcă valorificarea de La I. F. E. T. Iaşi plină a utilajelor, forţei de muncă, a capacităţii creatoare a colectivului. Veritabil stimulent în întrecere, acestea reprezintă o modalitate de creştere a calităţii şi eficienţei muncii, iar prin caracterul lor dinamic (după terminarea momentului de vîrf al lucrărilor, specialiştii şi utilajele mari sunt transferate în alte puncte unde frontul de lucru o cere) permit generalizarea bunei experienţe. O reuşită aplicare a noului în specificul muncii forestierilor o reprezintă şi apariţia celor două platforme de preindustrializare a lemnului. Gruparea oamenilor şi a utilajelor în puncte fixe, uşor de abordat, contribuie, în primul rînd, la valorificarea deplină a lemnului, apoi la creşterea randamentelor. Venită în prelungirea altei măsuri (exploatarea arborilor cu coroană, deja generalizată), cea de mai sus va permite prelucrarea directă şi operativă a peste 20 la sută din lemnul tăiat în 1976. Pe lîngă aceste noutăţi, apariţia unor tehnologii moderne, mai ales la S.I.L. Ciurea, va permite creşterea gradului de industrializare a lucrărilor. De asemenea, mecanizarea unor operaţii (numai alimentarea mecanizată a gaterelor va avea o eficienţă de peste 100.000 lei în acest an), întărirea asistenţei tehnice, perfecţionarea transporturilor ş.a. Conjugate cu permanenta preocupare pentru ridicarea nivelului profesional al unui colectiv care s-a remarcat mereu prin realizările sale, aceste măsuri sunt capabile — mai ales că timpul se îmbunătăţeşte continuu — să conducă la noi rezultate valoroase. P. CONSTANTIN ---------- ----------- ----- li Luna curăţeniei (urmare din pag. 1) probabil, ca „alţii“ să facă toaleta străzii, a satului şi oraşului. Evident, consiliile populare, conducerile întreprinderilor şi instituţiilor, organizaţiile de masă şi obşteşti au răspunderi concrete, precise în acest sens. Normal ! Dar tot la fel de normal este ca fiecare cetăţean în parte, de la mic la mare, să participe la acţiunile de bună gospodărire şi, ceea ce-i tot, la fel de important, la menţinerea ordinii şi curăţeniei. Iar celor certaţi cu buna-cuviinţă, care sfidează, într-un fel sau altul, truda zecilor de mii de oameni harnici să li se aplice cele mai severe sancţiuni stipulate de actele normative în vigoare. Intre acestea se înscrie şi Hotărîrea nr. 10 a Consiliului popular al judeţului Iaşi pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind gospodărirea şi înfrumuseţarea unităţilor administrativ-teritoriale, document despre al cărui conţinut am relatat şi în ziarul nostru devieri. Important este ca organele locale ale puterii de stat din judeţ, paralel cu mobilizarea forţelor materiale şi umane la acţiunile de bună gospodărire şi înfrumuseţare, să dovedească mai multă fermitate faţă de acei care se sustrag de la aceste obligaţii cetăţeneşti, barînd, prin aplicarea unor sancţiuni drastice, actele reprobabile ale celor certaţi cu etica străzii. Problema curăţeniei şi mai ales a menţinerii ei este, în primul rînd, o problemă de atitudine civică. Fiecărui cetăţean, fie el muncitor, intelectual ori ţăran cooperator, elev sau student, i se cere să participe efectiv nu numai la gospodărirea propriei locuinţe, ci şi a unităţii în care munceşte şi a localităţii în care trăieşte. Aprilie, „Luna curăţeniei", constituie un bun prilej de afirmare a hărniciei locuitorilor aşezărilor noastre şi, nu în cele din urmă, a celor cu sarcini exprese în antrenarea maselor la acţiunile de înfrumuseţare a organelor şi organizaţiilor chemate să dea ele însele un exemplu bun. ii Zile de vîrf şi pe şantierul sistemului de irigare (urmare din pag. 1) terme potenţial material, reprezentat prin maşini săpătoare de şanţuri, buldozere, dragline şi alte utilaje, ca să nu mai vorbim de numeroasele autocamioane basculante mobilizate la transportul materialelor. Zeci şi zeci de muncitori calificaţi, îndrumaţi de cele mai bune cadre tehnice ale oficiului, desfăşoară acum de zor o întreagă gamă de lucrări. Se toarnă, de pildă, planşeul de beton armat la viitoarea staţie de pompare a apei din lacul de acumulare şi se lucrează la montarea conductei de refulare pînă la platou] din vîrful dealului învecinat. (Este interesant de ştiut că apa va fi împinsă de la lac pe platou la o înălţime de 130 m.). A ajuns, de asemenea, într-un stadiu avansat staţia de punere sub presiune de pe platou, în cadrul căreia peste cîteva zile se va trece la instalarea echipamentului de pompare şi la racordul electric. Se munceşte intens şi la realizarea reţelei de irigare. De altfel, din canalul principal ce va traversa teritoriul C.A.P. Balş şi I.A.S. Tg. Frumos s-a şi realizat deja mai bine de jumătate de kilometru. "Pe alţi 3 km, săpătoarele de şanţuri au deschis unul din canalele în care se vor îngropa conductele de azbociment ale viitoarelor reţele de irigare de la C.A.P.-urile din Tansa şi Balş. In urma utilajelor, circa 20 de muncitori grăbesc în aceste zile montarea conductelor. De fapt, întreg colectivul , începînd de la ing. Gh. Stoica, şeful lotului, şi pînă la ultimul muncitor, îşi intensifică tot mai mult eforturile pentru a putea realiza obiectivul la termen După cum ne informa tov. I. Brînzilă, inginerul şef al O.I.FP.C.A., o treime din întreg sistemul va fi dat în folosință la începutul lunii iunie a.c., urmînd ca restul să fie gata la finele acestui an.. a . • «k —------------ De la început, cu forţe sporite la semănat (urmare din pag. 1) la pregătirea terenului pentru semănat. Cu mult spor se munceşte la C.A.P. Golăeşti. Pentru a grăbi semănatul cepei, mecanizatorii din secţia S.M.A. condusă de Gheorghe Toader au adaptat pentru această lucrare două semănători S.U. 29. Tractoriştii Gheorghe Brăilă şi Petru Simion care lucrează la semănatul acestei culturi sunt prezenţi la lucru din zori şi pînă în scară. La fel de intens se lucrează şi la C.A.P. Bosia. Şeful secţiei S.M.A. care serveşte această unitate, tov. Nicolae Coşoveanu, ne-a spus că pînă acum a fost semănată sfecla furajeră pe 10 hectare, 4 hectare au fost semănate cu rădăcinoase, iar 5 hectare cu ceapă. Bine au păşit în actuala campanie şi semănătorii de la C.A.P.-urile din ,Victoria şi Ţuţora. De astăzi, la Aroneanu, Bosia, Golăeşti şi Bolboca urmează să se treacă la semănatul lucernei. FLACARA IASULUI’1 Televiziune biZ4de ore 16,00 Volei feminin : Dinamo —• Rapid (turneul final al Campionatului naţional). Transmisiune directă ; 17,55 Pentru timpul dv. liber vă recomandăm... ; 18,05 Cabinet juridic ; 18,25 Muzica — emisiune de actualitate muzicală ; 18,45 Universitatea Tv. ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal ; 20,00 Pe drumul luminos. Program de cîntece revoluţionare şi patriotice în interpretarea corului „Gavriil Musicescu“ al Filarmonicii din Iaşi ; 20,10 Omul şi mediul înconjurător; 20,50 Studioul şlagărelor — emisiune transmisă de Televiziunea din R.D.G. ; 21,15 Fără cuvinte...; 21,25 Foaie pentru minte, inimă şi literatură. Istoria — viaţa noastră ; 22,10 „24 de ore“. . Cinematografe Victoria, orele 9,00 ; 11,15 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21,00 : „Prin cenuşa imperiului“. Republica, orele 9,00 ; 11,00 ; 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,00 : „Dragoste şi moarte“. Tineretului, orele 9,15 ; 14,30 ; 17,30 : „Marea cursă“; ora 20,20 : „Actorul şi sălbaticii“. Copou, orele 9,00 ; 11,15 ; 14,00 ; 16,20 ; 18,40 ; 21,00 : „Inspectorul Branningan“. Nicolina, orele 16,00 ; 18,00 ; 20,00 : „Pantalonii cavalerului Von Bredow“. In Judeţ. Paşcani , Casa de cultură, „Columna“. Clubul C.F.R., „Iarba de mare“. Tg. Frumos, „Ferma lui Cameron“. Hirlău, „Delict din dragoste“. Podul Iloaiei, „Elixirul tinereţii“. Hălăuceşti, „Fata care vinde flori“. Teatrul municipal „Maria Filotti" din Brăila prezintă astăzi, la ora 19,30, pe scena Naţionalului ieşean, spectacolul cu piesa „Pisica Berciu, sălbatică“ de Filarmonica „Moldova“ Astăzi, la ora 20,30, are loc, în sala Filarmonicii, un concert simfonic educativ pentru studenţi. Dirijor : Mircea Cristescu — artist emerit. Solistă : Magda Sîrbu — vioară. Pronoexpres La tragerea din 31 martie 1976, au fost extrase următoarele numere : Extragerea I : 37 42 23 19 11 1 Fond de cîştiguri lei: 846 446. Extragerea a II-a : 39 24 4 15 25 Fond de cîştiguri lei: 863 527. Timpul probabil Vreme în general frumoasă, cu cerul variabil. Izolat, în nordul Moldovei, va mai ploua slab. Vîntul va sufla slab la moderat din sectorul vest—nord—vestic. Temperatura aerului va înregistra o creștere ușoară ; maximele vor oscila între plus 10 și 15 grade, iar minimele între plus 1 grad și 4 grade. st. t • Sport © Sport © Sport # Sport # Sport © Sport ¦ Sport 15»On rvWXMCMTO fotbal, Div. a exista o singură şansă: contraatacul (Prin telefon, de la redacţia ziarului „Făclia“). Oracolul modern, calculatorul electronic, le-a „şoptit“ clujenilor că Universitatea, teoretic, mai are şanse în lupta pentru evitarea retrogradării. Vă daţi seama, deci, în ce atmosferă onirică a început meciul de la Cluj- Napoca şi cît de porniţi pe fapte mari au intrat în teren purtătorii „şepcilor roşii“. Dar, încă din primele minute, jucătorii ieşeni au retezat puţin aripile clujenilor, folosind inteligent jocul sobru, economicos, ţesătura ameţitoare de pase şi subtilele infiltrări în atac. Chiar după deschiderea scorului de către Poraţchi (min. 25), specialiştii de la masa presei afirmau că politehniştii au resurse şi pricepere să răstoarne situaţia. Sincer vorbind, judecam că ieşenii vor folosi contratacul — singura armă eficientă în asemenea condiţii — dacă ar fi sesizat jocul slab al apărătorilor Poraţchi şi Ciocan. Cunoscînd „viclenia“ şi tehnica lui Simionaş, Costea şi Nemţeanu, am rămas surprins că ei nu adoptă contraatacul, deşi au fost serviţi deseori de Romita ; ba, mai mult, s-au angrenat pe nesimţite şi iremediabil într-un joc de uzură distructiv, care a dus, fatal, la durităţi, obstrucţii şi... cartonaşe galbene (cu 4 minute înainte de sfîrşit lui Ununul chiar i s-a roşit). După „oferit“ priză, Anca a fost înlocuit cu Bichescu. Acesta a servit două mingi ideale lui Vesa (min. 63, 2— 0) şi lui Cozarec (min. 67, 3— 0). încetul cu încetul, elevii lui Oană au cedat, resemnaţi, iniţiativele. Partida a fost de slab nivel tehnic, fragmentată de arbitru cu multă prudenţă. A condus indolent Al. Ene (Craiova). Universitatea : Lăzăreanu — Poraţchi, Pexa, Muşat, Ciocan, Anca (min. 56, Bichescu), Cozarec, Cîmpeanu II, Batacliu, Coca, Vesa (min. 81, Barbu). Politehnica : Stan — Sofian (min. 81, Mureşan), Dinu, Unchiaş, Ciocîrlan, Romita, Anton, Simionaş, Ionescu, Nemţeanu, Costea (min. 56, Simionov). La tineret speranţe : Universitatea — Politehnica 2—2 (2—0). * ION ARCAŞ In urma etapei de ieri, Politehnica Iaşi ocupă locul al şaselea în clasament. Celelalte rezultate Sportul studenţesc — Politehnica Timişoara : 4—1 (2—0). Rapid — U. Arad : 2—1 (1—1). F. C. Olimpia Satu Mare — Universitatea Craiova 4—0 (2—0). Jiul Petroşani — Dinamo Bucureşti 0—0. F. C. Constanţa — F.C.M. Reşiţa 1—0 (0—0). A.S.A. Tg. Mureş — C.F H. Cluj-Napoca 1—0 (0—0). F. C. Argeş Piteşti — Steaua 0—1 (0—0). S. C. Bacău — F. C. Bihor Oradea 4—0 (1—0). în clasament continuă să conducă Steaua, cu 34 puncte, urmată de Dinamo — 29 puncte, Sport Club Bacău — 24 puncte, Politehnica Timișoara — 24 puncte etc. (Agerpres) Astăzi, ultimul turneu de volei Capitala va găzdui, începînd de astăzi, al patrulea turneu (şi ultimul) al campionatului diviziei A de volei (prima grupă valorică). Faţă de turneele anterioare, a sur- venit o modificare în program. Astfel, Penicilina va juca astăzi cu I.E.F.S., mîine cu Dinamo, iar sîmbătă (3 aprilie) cu Rapid. « • „Prin cenuşa imperiului“ Andrei Blaier este un regizor aflat in continuu efort de înnoire a propriilor mijloace de expresie și de abordare a unei problematici complexe. Inspirindu-se din cunoscutul roman „locul cu moartea" al lui Zaharia Stancu, Blaier, dînd dovadă de înalt profesionalism, operează o selecţie a notelor esenţiale, accentuind sensurile profunde ale unei perioade istorice însemnate : sfirşitul primului _______ război mondial. Este subliniată dorinţa de justiţie, de adevăr, se relevă umanitatea ma-----------infestată pregnant de poporul nostru. Jocul cu moartea este de fapt o luptă pentru viaţă, o luptă purtată de Darie, de alţii ca el, arestaţi şi duşi de militariştii nemţi la muncă forţată. Drumul spre ţinuturi necunoscute - scenele din vagonul prizonierilor fiind o expresie memorabilă a solidarităţii umane - apoi reîntoarcerea spre patrie, în condiţii grele, constituie de fapt o prospectare critică „prin cenuşa imperiului" austro-ungar, aflat in pragul prăbuşirii. Fin psiholog, Andrei Blaier investighează caractere in conflict, le urmăreşte evoluţia, letuşează trăsăturile caracteristice, dîndu te valoare de simbol. Cei doi eroi din primplan, Darie şi Diplomatul, sunt de fapt exponenţii unor lumi in confict. Darie este întruchipat remarcabil de actorul Gabriel Oseciuc. Esenţiale ni se par, in cadrul filmului, conştiinţa opţiunii patriotice, puterea de sacrificiu, încrederea in realismul idealurilor naţionale, umaniste. Gheorghe Dinică rea________ Uzează magistral rolul diplomatului. Regia a imprimat actorilor Cornel Coman, Ernest Maltei, Irina Petrescu ş.a. sobrietate, fiecare scenă este lucrată cu grijă. La asigurarea succesului trebuie menţionată contribuţia lui Dinu Fanase care semnează imaginea. Chiar dacă unele aspecte sociale nu sunt suficient subliniate, chiar dacă unele secvenţe nu sunt încărcate de aceeaşi tensiune dramatică, „Prin cenuşa imperiului" este o reușită. ION URSU Pe ecrane