Flacăra Iaşului, aprilie 1976 (Anul 32, nr. 9177-9202)

1976-04-01 / nr. 9177

­ IPAGINA A ll-A ! Manifestări i ---------------------\\ dedicate ! ! -—T.. \ \ aniversarii t ' partidului și | IZilei de 1 Mail S----- ------------------| IN ACEASTĂ PERIOADĂ l ^ premergătoare celei de a 1­­ 55-a aniversări a P.C.R., 1 J Zilei de 1 Mai și Congre- I) \ sului educaţiei politice și i i culturii socialiste, la Paş- t ’ câni se desfăşoară o­e \ „Sâptăminâ a filmului ro­ l­o mănesc". in cadrul aces- J 1 tei manifestări se vor pre- ) ' zenta filme ca „Mihai Vi-­i­­­teazul", „Dacii", „Caute- 1 ; mir", „Neamul Şoimăreş­­i ’ tilor", şi altele, se vor ^­­ organiza dezbateri cu ti- ( ^ neri din unităţi economi- ^ , ce, elevi ai şcolilor din l I localitate. (Florin Ciritel, / \ corespondent). IN CADRUL MANIFES­TĂRILOR organizate de \ Comitetul municipal de­­ 1 cultură şi educaţie socia- i ' listă, la Grupul şcolar al I­­ UCECOM, s-a desfăşu- J ^ rat simpozionul „laşi­­ \ . tradiţie şi împliniri ale I­­ luptei revoluţionare", du-­­ \ pă care cercul dramatic 5 , „A.T." de la Casa de cui- , ^ tură „Ateneul Tătăraşi" a i i prezentat spectacolul „Pen- 1 1 tru voi, pentru eroi". La ' * Liceul nr. 4 a avut loc \ t o acţiune cu tema „Me- I 1 moria străzilor — case şi / ■ lacuri legate de activita- ) ^ tea organizaţiilor P. C. R. i 1 din laşi", urmat de un re- 1 ţ citat de poezie patriotică, 1 \ LA CASA ARMATEI din ^ 1 iaşi a avut loc o seară i i cultural-educativă pentru 1 ţ tineret. Şi-au adus con- \ t tribuţia, bucurîndu-se de l­a succes, George Petrone, J * Dumitru Grigoraş, Ion Za- ) ^ haria, C-tin luraşcu, Nelu­ţ I Marian, Mihai Platon, de 1 ' la cenaclul epigramiştilor 1 | ziarului „Flacăra laşului". I l LA CLUBUL C.F.R. „U- / U NIREA" din Paşcani a a­ J ţ vut loc un simpozion pe ^ t tema „Legislaţia muncii şi 1 i producţia" la care şi-au / i adus contribuţia juriştii ) , Georgeta Ştefănescu, O­­l­­­vidiu Ganciu, Dionisie Ar- 1 J chir, Valeriu Macovei şi ! \ cpt. Ion Goghie. » Tot în ^ ^ organizarea clubului „Uni- 1 , rea", la Lunca, Paşcani, ’ 1 ansamblul „Hora" a pre- ţ t zentat un bogat program t 1 folcl­orie pentru muncitorii / ' navetiști. (C. Enea). ) ’ n \ l Organizarea mai bună poate învinge şi timpul neprielnic ! Activitatea forestierilor este — se ştie­­— direct in­fluenţată de­ starea vremii. „Or, în acest an, ne măr­turisea ing. N. Sîrbu, direc­torul I.F.E.T. Iaşi, timpul nefavorabil ne-a produs multe greutăţi, în ciuda măsurilor de bună pregăti­re a condiţiilor de lucru încă din toamnă. Eforturile colectivului, cărora li s-au adăugat acţiuni prompte pentru limitarea efectelor iernii la punctele de lucru, nu s-au putut finaliza de­cât cu realizarea integra­lă a sarcinilor valorice pe trimestru (la unele sorti­mente există chiar restan­ţe), fără depăşirile de plan cu care ne mîndream întot­deauna !“. Am consemnat şi noi cî­­teva dintre măsurile de or­ganizare mai bună a pro­ducţiei — atît dintre cele deja iniţiate (şi care au permis, cum spuneam, să fie depăşite momentele di­ficile cauzate de vreme), cit şi, mai­ ales, dintre cele care sunt în curs de mate­rializare. A rezultat, din discuţia avută cu ing. G. Hapurne, şeful birou­lui de organizare a muncii, un bogat material — date privind acţiuni valoroase, purtînd amprenta noului a acestui an. Astfel, pornind de la mai vechea experien­ţă legată de concentrarea forţelor (umane, tehnice) în puncte de lucru im­portante în anumite mo­mente, în prezent s-au or­ganizat parchete-model, locuri unde, pe baza unor studii de optimizare, se încearcă valorificarea de­ La I. F. E. T. Iaşi plină a utilajelor, forţei de muncă, a capacităţii creatoare a colectivului. Veritabil stimulent în în­trecere, acestea reprezintă o modalitate de creştere a calităţii şi eficienţei mun­cii, iar prin caracterul lor dinamic (după terminarea momentului de vîrf al lu­crărilor, specialiştii şi u­­tilajele mari sunt transfe­rate în alte puncte unde frontul de lucru o cere) permit generalizarea bunei experienţe. O reuşită a­­plicare a noului în speci­ficul muncii forestierilor o reprezintă şi apariţia ce­lor două platforme de pre­­industrializare a lemnului. Gruparea oamenilor şi a utilajelor în puncte fixe, uşor de abordat, contri­buie, în primul rînd­, la valorificarea deplină a lemnului, apoi la creşte­rea randamentelor. Venită în prelungirea altei mă­suri (exploatarea arborilor cu coroană, deja generali­zată), cea de mai sus va permite prelucrarea direc­tă şi operativă a peste 20 la sută din lemnul tăiat în 1976. Pe lîngă aceste noutăţi, apariţia unor tehnologii moderne, mai ales la S.I.L. Ciurea, va permite creşte­rea gradului de industria­lizare a lucrărilor. De a­­semenea, mecanizarea u­­nor operaţii (numai ali­mentarea mecanizată a ga­terelor va avea o eficienţă de peste 100.000 lei în a­­cest an), întărirea asisten­ţei tehnice, perfecţionarea transporturilor ş.a. Conju­gate cu permanenta preo­cupare pentru ridicarea ni­velului profesional al u­­nui colectiv care s-a re­marcat mereu prin reali­zările sale, aceste măsuri sunt capabile — mai ales că timpul se îmbunătăţeşte continuu — să conducă la noi rezultate valoroase. P. CONSTANTIN ---------- ----------- -----­ li Luna curăţeniei (urmare din pag. 1) probabil, ca „alţii“ să facă toaleta străzii, a satului şi oraşului. Evident, consiliile populare, conducerile între­prinderilor şi instituţiilor, organizaţiile de masă şi obşteşti au răspunderi concrete, precise în acest sens. Normal ! Dar tot la fel de normal este ca fie­care cetăţean în parte, de la mic la mare, să parti­cipe la acţiunile de bună gospodărire şi, ceea ce-i tot, la fel de important, la menţinerea ordinii şi cură­ţeniei. Iar celor certaţi cu buna-cuviinţă, care sfidea­ză, într-un fel sau altul, truda zecilor de mii de oameni harnici să li se a­­plice cele mai severe sancţiuni stipulate de ac­tele normative în vigoare. Intre acestea se înscrie şi Hotărîrea nr. 10 a Consi­liului popular al judeţului Iaşi pentru stabilirea şi sancţionarea unor contra­venţii privind gospodări­rea şi înfrumuseţarea uni­tăţilor administrativ-terito­­riale, document despre al cărui conţinut am relatat şi în ziarul nostru devieri. Important este ca organele locale ale puterii de stat din judeţ, paralel cu mo­bilizarea forţelor materiale şi umane la acţiunile de bună gospodărire şi înfru­museţare, să dovedească mai multă fermitate faţă de acei care se sustrag de la aceste obligaţii cetăţe­neşti, barînd, prin aplica­rea unor sancţiuni drasti­ce, actele reprobabile ale celor certaţi cu etica stră­zii. Problema curăţeniei şi mai ales a menţinerii ei este, în primul rînd, o pro­blemă de atitudine civică. Fiecărui cetăţean, fie el muncitor, intelectual ori ţăran cooperator, elev sau student, i se cere să parti­cipe efectiv nu numai la gospodărirea propriei locu­inţe, ci şi a unităţii în care munceşte şi a localităţii în care trăieşte. Aprilie, „Luna curăţeni­ei", constituie un bun pri­lej de afirmare a hărniciei locuitorilor aşezărilor noas­tre şi, nu în cele din ur­mă, a celor cu sarcini ex­prese în antrenarea mase­lor la acţiunile de înfru­museţare­ a organelor şi organizaţiilor chemate să dea ele însele un exemplu bun. ii Zile de vîrf şi pe şantierul sistemului de irigare (urmare din pag. 1) term­e potenţial material, reprezentat prin maşini săpătoare de şanţuri, bul­dozere, dragline şi alte u­­tilaje, ca să nu mai vor­bim de numeroasele auto­camioane basculante mobi­lizate la transportul mate­rialelor. Zeci şi zeci de muncitori calificaţi, îndru­maţi de cele mai bune ca­dre tehnice ale oficiului, desfăşoară acum de zor o întreagă gamă de lucrări. Se toarnă, de pildă, plan­­şeul de beton armat la vi­itoarea staţie de pompare a apei din lacul de acumu­lare şi se lucrează la mon­tarea conductei de refulare pînă la platou] din vîrful dealului învecinat. (Este interesant de ştiut că apa va fi împinsă de la lac pe platou la o înălţime de 130 m.). A ajuns, de asemenea, într-un stadiu avansat staţia de punere sub presiune de pe platou, în cadrul căreia peste cîteva zile se va tre­ce la instalarea echipa­mentului de pompare şi la racordul electric. Se mun­ceşte intens şi la realiza­rea reţelei de irigare. De altfel, din canalul princi­pal ce va traversa terito­riul C.A.P. Balş şi I.A.S. Tg. Frumos s-a şi realizat deja mai bine de jumătate de kilometru. "Pe alţi 3 km, săpătoarele de şanţuri au deschis unul din canalele în care se vor îngropa con­ductele de azbociment ale viitoarelor reţele de iriga­re de la C.A.P.-urile din Tansa şi Balş. In urm­a u­­tilajelor, circa 20 de munci­tori grăbesc în aceste zile montarea conductelor. De fapt, întreg colectivul , începînd de la ing. Gh. Stoica, şeful lotului, şi pînă la ultimul muncitor, îşi in­tensifică tot mai mult efor­turile pentru a putea rea­liza obiectivul la termen După cum ne informa tov. I. Brînzilă, inginerul şef al O.I.FP.C.A., o treime din întreg sistemul va fi dat în folosință la începutul lunii iunie a.c., urmînd ca restul să fie gata la finele acestui an.. a . • «k —------------­ De la început, cu forţe sporite la semănat (urmare din pag. 1) la pregătirea terenului pen­tru semănat. Cu mult spor se munceşte la C.A.P. Go­­lăeşti. Pentru a grăbi se­mănatul cepei, mecanizato­rii din secţia S.M.A. con­dusă de Gheorghe Toader au adaptat pentru această lu­crare două semănători S.U. 29. Tractoriştii Gheorghe Brăilă şi Petru Simion care lucrează la semănatul a­­cestei culturi sunt prezenţi la lucru din zori şi pînă în scară. La fel de intens se lucrează şi la C.A.P. Bo­­sia. Şeful secţiei S.M.A. ca­re serveşte această unitate, tov. Nicolae Coşoveanu, ne-a spus că pînă acum a fost semănată sfecla fura­jeră pe 10 hectare, 4 hec­tare au fost semănate cu rădăcinoase, iar 5 hectare cu ceapă. Bine au păşit în actuala campanie şi semă­nătorii de la C.A.P.-urile din ,Victoria şi Ţuţora. De astăzi, la Aroneanu, Bosia, Golăeşti şi Bolboca urmează să se treacă la se­mănatul lucernei. ­ FLACARA IASULUI’1 Televiziune biZ4de ore 16,00 Volei feminin : Dina­mo —• Rapid (turneul final al Campionatului naţional). Transmisiune directă ; 17,55 Pentru timpul dv. liber vă recomandăm... ; 18,05 Cabi­net juridic ; 18,25 Muzica — emisiune de actualitate mu­zicală ; 18,45 Universitatea Tv. ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal ; 20,00 Pe drumul luminos. Program de cînte­­ce revoluţionare şi patrioti­ce în interpretarea corului „Gavriil Musicescu“ al Fi­larmonicii din Iaşi ; 20,10 Omul şi mediul înconjurător; 20,50 Studioul şlagărelor — emisiune transmisă de Tele­viziunea din R.D.G. ; 21,15 Fără cuvinte...; 21,25 Foaie pentru minte, inimă şi lite­ratură. Istoria — viaţa noas­tră ; 22,10 „24 de ore“. . Cinematografe Victoria, orele 9,00 ; 11,15 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21,00 : „Prin cenuşa imperiului“. Re­publica, orele 9,00 ; 11,00 ; 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,00 : „Dragoste şi moarte“. Tine­retului, orele 9,15 ; 14,30 ; 17,30 : „Marea cursă“; ora 20,20 : „Actorul şi sălbaticii“. Copou, orele 9,00 ; 11,15 ; 14,00 ; 16,20 ; 18,40 ; 21,00 : „Inspectorul Branningan“. Nicolina, orele 16,00 ; 18,00 ; 20,00 : „Pantalonii cavalerului Von Bredow“. In Judeţ. Paşcani , Casa de cultură, „Columna“. Clu­bul C.F.R., „Iarba de mare“. Tg. Frumos, „Ferma lui Ca­meron“. Hirlău, „Delict din dragoste“. Podul Iloaiei, „E­­lixirul tinereţii“. Hălăuceşti, „Fata care vinde flori“. Teatrul municipal „Maria Filotti" din Brăila prezintă astăzi, la ora 19,30, pe scena Naţionalului ieşean, spectacolul cu piesa „Pisica Berciu­, sălbatică“ de Filarmonica „Moldova“ Astăzi, la ora 20,30, are loc, în sala Filarmonicii, un con­cert simfonic educativ pen­tru studenţi. Dirijor : Mircea Cristescu — artist emerit. Solistă : Magda Sîrbu — vi­oară. Pronoexpres La tragerea din 31 martie 1976, au fost extrase urmă­toarele numere : Extragerea I : 37 42 23 19 11 1 Fond de cî­ştiguri lei: 846 446. Extragerea a II-a : 39 24 4 15 25 Fond de cîştiguri lei: 863 527. Timpul probabil Vreme în general frumoa­să, cu cerul variabil. Izo­lat, în nordul Moldovei, va mai ploua slab. Vîntul va sufla slab la moderat din sectorul vest—nord—vestic. Temperatura aerului va în­registra o creștere ușoară ; maximele vor oscila între plus 10 și 15 grade, iar mi­nimele între plus 1 grad și 4 grade. st. t • Sport © Sport © Sport # Sport # Sport © Sport ¦ Sport 15»On­ rvWXMCMTO fotbal, Div. a exista o singură şansă: contraatacul (Prin telefon, de la redac­ţia ziarului „Făclia“). Oracolul modern, calcula­torul electronic, le-a „şop­tit“ clujenilor că Universita­tea, teoretic, mai are şanse în lupta pentru evitarea re­trogradării. Vă daţi seama, deci, în ce atmosferă onirică a început meciul de la Cluj- Napoca şi cît de porniţi pe fapte mari au intrat în te­ren purtătorii „şepcilor ro­şii“. Dar, încă din primele minute, jucătorii ieşeni au retezat puţin aripile clujeni­lor, folosind inteligent jocul sobru, economicos, ţesătura ameţitoare de pase şi sub­tilele infiltrări în atac. Chiar după deschiderea scorului de către Poraţchi (min. 25), specialiştii de la masa pre­sei afirmau că politehniştii au resurse şi pricepere să răstoarne situaţia. Sincer vorbind, judecam că ieşenii vor folosi contratacul —­ sin­gura armă eficientă în ase­menea condiţii — dacă ar fi sesizat jocul slab al apără­torilor Poraţchi şi Ciocan. Cunoscînd „viclenia“ şi teh­nica lui Simionaş, Costea şi Nemţeanu, am rămas sur­prins că ei nu adoptă con­traatacul, deşi au fost serviţi deseori de Romita ; ba, mai mult, s-au angrenat pe ne­simţite şi iremediabil în­tr-un joc de uzură distruc­tiv, care a dus, fatal, la durităţi, obstrucţii şi... car­tonaşe galbene (cu 4 minute înainte­ de sfîrşit lui Un­­unul chiar i s-a roşit). După „oferit“ priză, Anca a fost înlocuit cu Bichescu. A­­cesta a servit două mingi ideale lui Vesa (min. 63, 2— 0) şi lui Cozarec (min. 67, 3— 0). încetul cu încetul, ele­vii lui Oană au cedat, re­semnaţi, iniţiativele. Partida a fost de slab nivel tehnic, fragmentată de arbi­tru cu multă prudenţă. A condus indolent Al. Ene (Craiova). Universitatea : Lăzăreanu — Poraţchi, Pexa, Muşat, Ciocan, Anca (min. 56, Bi­chescu), Cozarec, Cîmpeanu II, Batacliu, Coca, Vesa (min. 81, Barbu). Politehnica : Stan — So­­fian (min. 81, Mureşan), Dinu, Unchiaş, Ciocîrlan, Romita, Anton, Simionaş, Ionescu, Nemţeanu, Costea (min. 56, Simionov). La tineret­ speranţe : Uni­versitatea — Politehnica 2—2 (2—0). * ION ARCAŞ In urma etapei de ieri, Politehnica Iaşi ocupă locul al şaselea în clasament. Celelalte rezultate Sportul studenţesc — Politehnica Timişoara : 4—1 (2—0). Rapid — U. Arad : 2—1 (1—1). F. C. O­­limpia Satu Mare — Universitatea Craiova 4—0 (2—0). Jiul Petroşani — Dinamo Bucureşti 0—0. F. C. Constanţa — F.C.M. Reşiţa 1—0 (0—0). A.S.A. Tg. Mureş — C.F­ H. Cluj-Napoca 1—0 (0—0). F. C. Ar­geş Piteşti — Steaua 0—1 (0—0). S. C. Bacău — F. C. Bihor Oradea­ 4—0 (1—0). în clasament continuă să condu­că Steaua, cu 34 puncte, urmată de Dinamo — 29 puncte, Sport Club Bacău — 24 puncte, Politeh­nica Timișoara — 24 puncte etc. (Agerpres) Astăzi, ultimul turneu de volei Capitala va găzdui, începînd de astăzi, al patrulea turneu (şi ulti­mul) al campionatului diviziei A de volei (prima grupă valorică). Faţă de turneele anterioare, a sur-­ venit o modificare în program. Astfel, Penicilina va juca astăzi cu I.E.F.S., mîine cu Dinamo, iar sîmbătă (3 aprilie) cu Rapid. « • „Prin cenuşa imperiului“ Andrei Blaier este un regizor aflat in continuu efort de înnoi­re a propriilor mijloace de ex­presie și de abordare a unei problematici complexe. Inspirin­­du-se din cunoscutul roman „lo­cul cu moartea" al lui Zaharia Stancu, Blaier, dînd dovadă de înalt profesionalism, operează o selecţie a notelor esenţiale, ac­­centuind sensurile profunde ale unei perioade istorice însemna­te : sfirşitul primului _______ război mondial. Este­­ subliniată dorinţa de justiţie, de adevăr, se relevă umanitatea ma-----------­infestată pregnant de poporul nostru. Jocul cu moar­tea este de fapt o luptă pentru viaţă, o luptă purtată de Darie, de alţii ca el, arestaţi şi duşi de militariştii nemţi la mun­­că forţată. Drumul spre ţinuturi necunoscute - scenele din va­gonul prizonierilor fiind o expre­sie memorabilă a solidarităţii umane - apoi reîntoarcerea spre patrie, în condiţii grele, consti­tuie de fapt o prospectare cri­tică „prin cenuşa imperiului" austro-ungar, aflat in pragul prăbuşirii. Fin psiholog, Andrei Blaier investighează caractere in conflict, le urmăreşte evolu­ţia, le­tuşează trăsăturile carac­teristice, dîndu te valoare de simbol. Cei doi eroi din prim­­plan, Darie şi Diplomatul, sunt de fapt exponenţii unor lumi in confict. Darie este întruchipat remarcabil de actorul Gabriel Oseciuc. Esenţiale ni se par, in cadrul filmului, conştiinţa opţiu­nii patriotice, puterea de sacri­ficiu, încrederea in­­ realismul idealurilor naţionale, umaniste. Gheorghe Dinică rea­________ Uzează magistral rolul diplomatului. Regia a imprimat actorilor Cornel Co­­man, Ernest Maltei, Irina Pe­­trescu ş.a. sobrietate, fiecare scenă este lucrată cu grijă. La asigurarea succesului trebuie menţionată contribuţia lui Dinu Fanase care semnează imaginea. Chiar dacă unele aspecte socia­le nu sunt suficient subliniate, chiar dacă unele secvenţe nu sunt încărcate de aceeaşi tensi­une dramatică, „Prin cenuşa im­periului" este o reușită. ION URSU­ Pe ecrane

Next