Flacăra Iaşului, mai 1976 (Anul 32, nr. 9203-9228)

1976-05-01 / nr. 9203

r! —„Munca? Temelia vieţii cinstite,­­ responsabile, adevărate“ Drept asigurat fiecărui cetăţean şi, totodată, o datorie fundamentală, de onoare, munca are în societatea noastră socialistă un caracter pro­fund nou, o înaltă semnificaţie mo­rală. Formarea, împlinirea persona­lităţii umane nu are şi nu poate avea loc decit in procesul muncii şi prin muncă. Aşa cum rezultă şi din cuvintele câtorva interlocutori, oa­meni cu bogată experienţă de mun­că şi de viaţă, apreciaţi in colecti­vele de muncă, comunişti. Teodor Merluşcă, maistru la secţia sculerie a I. M. „Nicolina“ . Mă aflu în această întreprindere de 27 de ani. Am început ca ucenic, de­venind montator de locomotive şi apoi maistru. Asemenea altor lucrători cu vechime în unitate, am învăţat mereu, transfor­­mîndu-mă o dată cu uzi­na, cu creşterea necon­tenită a nivelului tehnic al producţiei. De multe ori a fost greu, dar nu am dat înapoi. Am muncit cu plăcere ,şi continui să-mi fac datoria cu rîvnă, asemenea marii majorităţi a lucrătorilor „Nicolinei“. Sunt comunist şi cetăţean într-o ţară unde munca este temelia progresului şi se bucură de respectul cuvenit. Evidenţiat an de an în întrecerea socialistă, „Fiu de onoar­e“ al colectivului, am bucuria unor succese ale activităţii productive din unitate. Cred că totdeauna putem găsi în noi resurse pentru autodepăşire. Tinca M. Augustin, şefă de echipă la C.A.P. Răducăneni : Munca ? Este pentru mine însăşi via­ţa. Nu mi-a plăcut să stau cu braţele încrucişate şi să privesc cum muncesc alţii. De 16 ani lucrez în grădina de legume a cooperativei. în aceşti ani, mi-am crescut şi cei şase copii , au în­văţat meserie şi mi-i plină inima de bucurie că fiecare şi-a făcut un rost în viaţă, că am reuşit să-i fac să iu­bească şi ei muncă. Cel mai mic lu­crează cu mine la grădină şi e tare mîndru, ca şi noi cele 60 de femei din echipă, de felul cum arată legumele din solarii. Pe la 20 mai, vom putea trimite pe piaţă varză, iar la mijlocul lui iunie­­ şi roşii, în rest, mă bucur că sunt sănătoasă şi cu­ mă vor ţine pu­terile voi fi prezentă aici, în rînd cu toţi cei harnici. Maria Brună, cercetător ştiinţific principal la Institutul de chimie ma­­cromoleculară „Petru Poni“, doctor în chimie : De fiecare dată omul poate mai mult. A privi acest adevăr cu răspundere, a ______ te strădui să-ţi pui în valoare mai bine resur­sele intelectuale şi fizice de care dispui pentru a — ' I sss te autodepă­şi continuu este un act­­de înaltă va­loare morală. Acesta este un aspect. Un altul, la fel de important într-o societate căreia individualismul îi e străin prin de­finiţie, este acela, mai ales cînd ai suflet de comunist, să nu rămîi pasiv faţă de cei din jur, să-i mobilizezi cu tact şi stăruinţă la îndeplinirea sarcinilor. Şi acest spirit este foarte necesar în mun­ca de cercetare, unde rezultatele de­pind de fiecare om al echipei. Grupa de cercetare din care fac parte se ocu­pă de probleme de domeniul polimeri­lor termostabili, cu aplicaţii largi în industria lacurilor electroizolante, al­tor materiale de protecţie anticalorică folosite în ramurile de vîrf ale indus­triei. Este un domeniu mai nou de preocupări în ţara noastră, răspunderea cercetătorului fiind cu atît mai mare cu cit rezultatele muncii lui sînt mult aşteptate de economia naţională. G. VORONEANU Ancheta noastră In întrecerea cu timpul au ieşit învingători semănătorii în condiţiile unei primă­veri normale, mecanizatorii de la C.A.P. Bivolari ar fi avut nevoie de o săptămînă ca să însămînţeze porum­bul. Ploile destul de frec­vente i-au împiedicat­­ să realizeze acest lucru. Cei 59 de tractorişti, în frunte cu Dumitru Siminiceanu, şeful secţiei, şi conducerea C.A.P.­­ului au stabilit împreună măsurile cuvenite pentru a se putea totuşi încheia la vreme această campanie, în acest scop s-a pus mare preţ pe folosirea judicioa­să a „ferestrelor“ bune de lucru. Durata zilei de mun­că a fost egală cu ziua-lu­­mină. O dată cu ieşirea tractoriştilor în cîmp a fost pusă în funcţiune şi bucă­tăria secţiei de mecanizare, astfel că masa s-a servit la locul de muncă. în felul acesta, însamînţările s-au desfăşurat în ritm susţinut, respectîndu-se epoca opti­mă şi pentru sfecla de za­hăr şi pentru floarea-soa­­relui şi chiar şi pentru po­rumb din moment ce aici, la Bivolari, n-au mai ră­mas de semănat cu această cultură nici 10 la sută din cele 1 082 hectare. La ob­ţinerea acestui succes,­ în­chinat zilei de 1 Mai şi a­­niversării partidului , şi-a adus contribuţia toată sec­ţia, în fruntea întrecerii si­­tuîndu-se Ştefan Biliuţă, Mihai Costache, Constantin Foca, Const. Cîmpeanu, Pe­tre Munteanu. Eforturile mecanizatorilor pentru obţinerea unor re­colte bogate sunt conjugate cu cele ale cooperatorilor, înainte de ploaie, circa 300 de membri cooperatori au început întreţinerea culturii de ceapă de pe cele 45 de hectare. Pe 22 de hectare, lucrarea a fost deja execu­tată. Alte sute de coopera­tori au asaltat la prăşit cultura de sfeclă de zahăr de pe cele 200 de hectare. Cultura respectivă se pră­şeşte pe rînd deoarece ur­mează ca mecanizatorii să execute mecanizat pra­şila între rînduri. Tov. Florin Oprescu, inginerul şef al cooperativei agricole, ne spunea că timpul prielnic este folosit cu spor în toa­te fermele. La vie s-a ter­minat legatul corzilor, iar în livadă s-a început al treilea tratament împotriva bolilor şi dăunătorilor, sub directa supraveghere a ing. Radu Gafiţeanu. Dau zor cu lucrările de sezon şi legu­micultorii. Plantatul răsa­durilor în cele 3 hectare de solarii s-a încheiat de mult. Recent, aici s-a terminat prima lucrare de întreţine­re la cultura de roşii şi ur­mează la rînd cea de ardei. Tov. C. Şalaru, preşedintele unităţii, ne spunea că în acest sezon toată suflarea satelor aptă de muncă , par­ticipă cu regularitate la treabă, preocupată în­­ mare măsură de aducerea la zi a tuturor lucrărilor de se­zon. GH. GHINDA Legumicultorii de la C.A.P. Popricani la îngrijirea răsadurilor de tomate pe care urmează să le planteze in cîmp. importante lucrări prin muncă patriotică Şi în acest an, Consiliul popular al oraşului Paş­cani a organizat numeroa­se acţiuni privind gospo­dărirea şi înfrumuseţarea localităţii, la care au par­ticipat numeroşi cetăţeni. Valoarea lucrărilor efectua­te prin muncă patriotică în cursul trimestrului I se ri­dică la 7.196.000 lei. Prin­tre acestea se numără a­­menajarea şi extinderea spaţiilor verzi pe 10 hec­tare, plantarea a 17.000 de pomi, executarea a 6,5 km. îndiguiri, a 80.000 m.p. ta­­luzări de maluri etc. - 9 LOTO La tragerea din 30 a­­prilie 1976 au fost ex­trase următoarele nu­mere : Extragerea I : 19 24 55 36 58 25 51 80 85. Extragerea a II-a : 46 18 14 23 11 29 79 86 62. Fond de cîștiguri lei 887.013. Stilie steagul triumfător al partidului (urmare din pag. 1) planului în judeţul nostru, ca şi la nivelul întregii ţări au fost îndepliniţi şi depă­şiţi, demonstrează că oa­menii muncii ieşeni — ase­meni întregului nostru po­por — sînt hotărîţi să facă totul pentru a da viaţă is­toricelor h­otărîri ale Con­gresului al XI-lea al parti­dului, pentru realizarea an­gajamentului asumat — acela de a obţine, în 1980, o pro­ducţie industrială globală în valoare de 40 de miliarde lei. Este şi aceasta o expre­sie a hotărîrii neclintite a întregului popor de a înfăp­tui sub steagul triumfător al partidului întocmai politica sa internă şi externă. Poli­tica Partidului Comunist Român pune în centrul întregii sale activităţi ridi­carea omului de la starea de obiect al istoriei la rangul de făuritor al ei, îmbună­tăţirea vieţii materiale şi spirituale a celor ce mun­cesc, împlinirea multilaterală a personalităţii, afirmarea înaltelor principii ale uma­nismului socialist. In aceasta rezidă, de altfel, superiorita­tea orînduirii noastre socia­liste, chezăşia victoriilor noastre viitoare. Punînd în centrul activi­tăţii preocuparea permanen­tă pentru dezvoltarea eco­­nomico-socială a ţării, por­nind de la unitatea dialecti­că, indisolubilă care există între sarcinile naţionale şi îndatoririle internaţionale ale statului socialist, partidul nostru acordă, totodată, o atenţie deosebită vieţii in­ternaţionale, acţionînd ne­abătut pentru cauza păcii şi înţelegerii intre popoare, pentru libertatea şi progre­sul naţiunilor, pentru sta­tuarea unei noi ordini eco­nomice şi politice interna­ţionale. In acest spirit, aşa cum subliniază secretarul general al partidului, „Ro­mânia dezvoltă relaţii de prietenie şi colaborare cu­­toate ţările socialiste — de care este legată prin inte­rese, aspiraţii şi ţeluri fun­damentale comune — întă­reşte continuu solidaritatea cu tinerele state indepen­dente, cu ţările în curs de dezvoltare, promovează, pe baza principiilor coexistenţei paşnice, raporturi largi de cooperare cu ţările capita­liste dezvoltate, cu toate sta­tele lumii, fără deosebire de orânduire socială“. La baz­a politicii sale externe, parti­dul şi statul nostru promo­vează respectarea strictă a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, ega­lităţii în drepturi, neames­tecului în treburile interne, renunţarea la forţă şi la a­­meninţarea cu forţa. Această politică principială, care-şi are geneza în înalta răspun­dere a partidului şi statului faţă de aspiraţiile tuturor po­poarelor spre progres social, cristalizează năzuinţele de totdeauna spre mai bine ale celor ce muncesc, scrutează optimist viitorul, jalonînd că­ile practice de înălţare a pa­triei noastre pe culmi tot mai înalte de progres şi ci­vilizaţie socialistă, de creare a unei lumi mai drepte și mai bune, pentru pace și co­laborare între popoare. » « • • Ritmuri de primăvară (urm­are din pag.___1) Cnele zece judeţe ale ţării în ceea ce priveşte forţa industrială, ne-a întărit şi convingerea că prin com­bativitate şi exemplu per­sonal putem transforma multe conştiinţe care n-au înţeles încă destul de bine ritmul şi calitatea timpu­lui nostru. Dar mai sînt de înlăturat unele neajunsuri şi le vom înlătura ; am în­cetat de mult să mai cre­dem în neputinţa care a inspirat cîndva expresia condescendentă „dulce tîr­­gul Ie­şilor“ şi păşim cu vioiciune pe un drum se­ver, acela al efortului de autodepăşire, întîlnind, cum e şi firesc, la fiecare pas, satisfacţia că înfăptuim ce­va de preţ. Industria ieşea­nă se prezintă în această primăvară cu un spor de producţie de peste 11 la sută faţă de primăvara tre­cută, cea mai mare parte realizată prin creşterea pro­ductivităţii muncii. Este cert că ne-am organizat mai bine, că stăpînim tehnica în­tr-o măsură mai mare. Şi nu e vorba de o tehnică oare­care, ci de cea mai moder­nă. Alte noi întreprinderi îşi aşteaptă rîndul la viaţă, alte sute şi mii de tineri se pregătesc să intre în rîn­dul muncitorilor şi specia­liştilor. Cincinalul, din care am trăit deja primele pa­tru luni, va aduce judeţu­lui Iaşi încă 23.500 locuri noi de muncă. Trăim vre­mea cînd se afirmă o tra­diţie industrială cu care generaţiile viitoare se vor mîndri. Iaşul universitar, al ştiinţei devine tot mai mult ,şi al tehnicii productive. Primăvara aceasta începe să contureze, aici, ceea ce pînă nu de mult era doar sub formă de proiect: dez­voltarea cu precădere a in­dustriei constructoare de mașini — ramură purtătoa­re a progresului tehnic. Rit­mul acesteia va fi de 23,4 la sută în medie pe an — ritm de primăvară explo­zivă. Concursul „Siguranţă şi măiestrie“ La Regionala căi ferate Timişoara, s-a desfăşurat fa­za pe ţară a concursului „Si­guranţă şi măiestrie“, orga­nizat de Comitetul Central al U.T.C. şi Ministerul Transporturilor şi Telecomu­nicaţiilor, la care au parti­cipat tineri mecanici şi me­canici ajutori de locomotive din toată reţeaua feroviară. In urma probelor teoretice şi practice, tînărul mecanic Ioan Fagarăşanu, din cadrul Regionalei de căi ferate Iaşi, a ocupat locul al II-lea. Ion Ionescu, corespondent O nouă unitate C.E.C. După cum suntem­ infor­maţi, începînd de luni, 3 mai, la parterul blocului A 1, din Podu-Roş, va funcţiona o nouă unitate C.E.G. ---------- - - ---------­ Avancronica sportivă Deci, în opt zile, trei meciuri,, dintre care două în deplasare. Vor putea fotbaliştii Politehnicii să-şi regăsească prospeţimea la Piteşti . In acest retur, după cum bine ştim, ei au pierdut toate punctele din deplasare. Au predominat în­frângerile la limită, dovadă a re­zistenţei în defensivă, dar n-au înscris nici un gol ! Şi rămînem la convingerea că echipa ieşeană nu va putea obţine vreun rezultat­, favorabil pe alte terenuri, dacă nu va marca. Au răspunderi mijlocaşii,, dar principalii factori rămîn îna­intaşii. Ei sunt aceia care trebuie să „materializeze“ situaţiile de gol pe care echipa le creează. Avem speranţa că jucătorii ieşeni nu ui­tă programul greu pe care-l au în continuare, ca şi faptul că situaţia, din clasament, pînă la locul 16, este de natură să neliniştească orice­ formaţie de la locul 5 în jos. F.C. Argeş nu este o echipă de neîn­vins pe terenul ei. Chiar dacă îi are pe Dobrin, Jercan şi Radu II. Cu condiţia ca ieşenii să înscrie goluri. O vor face ? In ceea ce ne priveşte, avem un trimis special, ale cărui relatări pot fi citite în numărul de marţi al ziarului nostru. Rămînînd în domeniul fotbalu­lui, trebuie să amintim că C.F.R. Paşcani va întîlni mîine, acasă, o candidată la promovarea în prima­ divizie, F. C. Brăila, în faţa că­reia, în tur, obţinuse un rezultat de egalitate : 1—1. Se anunţă un meci disputat. Iaşul este gazda unei competiţii atletice de marcă , concursul de­­primăvară al juniorilor I, adică al imediatului schimb al seniorilor. Participă atleţi din întreaga ţară­. Am dori ca tribunele să nu fie goale, aşa cum s-a întîmplat la recentul „Tetratlon atletic şcolar“, cînd nici măcar părinţii micilor concurenţi nu s-au deranjat de-a­­­­casă ... ! SILVIU COSTINESCU Programul competitions! Astăzi ATLETISM, stadionul „23 Au­gust“, ora 15,30 : Concursul repu­blican de primăvară al juniorilor I (ziua I). Mîine ATLETISM, stadionul „23 Au­gust“, ora 9 : Concursul republican de primăvară al juniorilor I (ziua a II-a). FOTBAL, stadionul C­.E­.R. Pașcani, ora 11 : C.F.R. — F. C. Brăila (div. B) ; stadionul „Tinere­tului“ I, ora 11 : Metalurgistul Iaşi — Constructorul Iaşi (div. C). HANDBAL, terenul „Voinţa“, de la ora 10 : Universitatea — Trac­torul Braşov (masculin, div. B)­­. Universitatea — Hidrotehnica Con­stanţa (feminin, div. B). OINĂ,­sta­dionul „Tineretului“ III, de la ora 9 . Etapa judeţeană a campionatu­lui republican. . \ ". ii \ v NUMĂRUL URMĂTOR AL ZIARULUI APARE \ MÎINE, 2 MAI.V Unităţi aflate, astăzi, la dispoziţia populaţiei După cum anunţam în ziarul de joi, 29 aprilie, astăzi unităţi­le comerciale şi de prestări de servicii sunt închise. Fac excep­ţie magazinele de distribuire a produselor de panificaţie, a lap­telui, tutungeriile şi centrele de umplut sifoane, care vor func­ţiona între orele 6 şi 10. Cu o­­rar, normal funcţionează uni­tăţile de alimentaţie publică din oraş, din zonele de agrement şi de pe traseele turistice. Şi, da­că timpul va fi favorabil, spre zonele de agrement ale Iaşului vor circula curse speciale între orele 9—21. Astfel, spre Repe­dea şi Ciric vor pleca autobuze de la Teatrul Naţional şi din cartierul Alexandru cel Bun. Se va suplimenta şi numărul autobuzelor de pe traseele : A­­gronomia — Breazu, Bucium — Motel, Piaţa Dimitrov — Bu­cium. Cetăţenii care doresc să apeleze la serviciile Direcţiei­ de poştă şi telecomunicaţii se pot adresa’; între orele 8 şi 20, Oficiului poştal Iaşi 1 (str. Cu­­za Vodă) , între orele 8 şi 13, Oficiului poştal Iaşi 3 (Podu- Roş) , pentru­ serviciile de tele­grame şi mandate telegrafice, Oficiului poştal Iaşi 7 (str. Lă­­puşneanu), între orele 8 şi 20. Astăzi funcţionează şi unele unităţi farmaceutice. Solicitan­ţii se pot adresa, între orele 7 şi 21, farmaciilor : nr. 1 (str. A. Panu), nr. 2 (Piaţa Unirii), nr. 7 (str. Socola), nr. 10 (Păcu­rari), nr. 22 (str. Cuza Vodă),, nr. 35 (Complexul comercial Copou), nr. 40 (str. Republicii), nr. 49 (Piaţa Voievozilor), nr. 56 (str. V. Lupu). In noaptea de 1 spre 2 mai vor fi de gardă far­maciile din str. Socola şi din Piaţa Unirii. N. CRISTIAN

Next