Flacăra Iaşului, iulie 1976 (Anul 32, nr. 9255-9281)

1976-07-01 / nr. 9255

PAGINA A ll-A lucrările primei şedinţe a Camerei legislative a consiliilor populare (urmare din pag. 1) executiv al Consiliului popular judeţean Sibiu, şi Elisabeta Maria Bereş, membru al Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popu­lar judeţean Hunedoara. In continuare a fost a­­probată următoarea ordine de zi a primei şedințe a Camerei legislative : 1. Proiectul Planului na­ţional unic de dezvoltare economico-socială a Repu­blicii Socialiste România, pe perioada 1976—1980, în profil teritorial. 2. Programul privind pro­ducţia şi desfacerea bunu­rilor de consum în perioa­da 1976—1980. .'1. Programul privind dez­voltarea creşterii animalelor în perioada­ 1976—1980. 4. Programul de dezvoltare a industriei alimentare în perioada 1976—1980. 5. Proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 57/1968 de orga­nizare şi funcţionare a Con­siliilor populare. . Deputaţii consiliilor popu­lare au hotărit apoi să se întocmească un proiect de Regulament de funcţionare a Camerei legislative care urmează să fie trimis spre dezbatere comitetelor exe­cutive ale consiliilor popu­lare şi supus, spre apro­bare,­ Camerei legislative la viitoarea­­ sa şedinţă. Pen­tru întocmirea proiectului de Regulament a fost alea­să o comisie formată din 43 de membri, cadre de conducere ale organelor lo­cale de stat, oameni ai muncii, români, maghiari, germani şi de alte naţiona­lităţi, reprezentanţi ai tu­turor judeţelor ţării şi mu­nicipiului Bucureşti. Pe marginea problemelor care fac obiectul primei şe­dinţe a Camerei legislative au luat cuvîntul tovarăşii Dumitru Alecu, vicepreşedin­te al Consiliului popular ju­deţean Prahova, Gheorghe Nicolae, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Argeş, Alexandru Gavril, vi­cepreşedinte al Consiliului popular judeţean Tulcea, Pa­taki Emeric, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului popular judeţean Harghita, Ion Ba­dea, vicepreşedinte al Consi­liului popular judeţean Ialo­miţa, Ion Cioară, prim-vice­­preşedinte a­l Consiliului popular judeţean Vrancea, Ştefan I­lies­, vicepreşedinte al Consiliului popular jude­ţean Brăila,­­Ion Nicola, pr­im­­vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Gorj, Ale­xandru Toader, vicepreşedin­te al Consiliului popular ju­deţean Mehedinţi, Petre Preoteasa, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Dolj, Andrei Sorcoiu, vice­preşedinte al Consiliului popular judeţean Braşov, Ra­du Abagiu, vicepreşedinte al Consiliului popular munici­pal Bucureşti, Marin Băla­n, director al Direcţiei generale a agriculturii şi industriei a­­limentare a judeţului Vilcea, Horia Coama, director al Grupului de­­ industrie locală Bihor, Laurenţiu Stroie, di­rector al Direcţiei generale a agriculturii şi industriei a­­limentare a judeţului Dîmbo­viţa, Ioan Enciuj­prian-vice­­preşedinte al consiliului popular judeţean Satu Mare, Pascu Zimbran, prim-vice­­preşedinte al Consiliului popular judeţean Arad, Vi­­eltente Bălan, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului popu­lar judeţean Hunedoara, Szotyori­ Ernest, prim-vice­preşedinte al Consiliului popular judeţean Mureş, şi Ioan Popa, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului popu­lar judeţean Constanţa. In cuvîntul lor participanţii a­u subliniat importanţa deo­sebită a constituirii Camerei legislative, un nou exemplu al modului în care partidul nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acţionează pentru perfecţionarea cadrului orga­nizatoric de participare tot mai largă a oamenilor mun­cii — români, maghiari, ger­mani — la elaborarea şi în­făptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statu­lui. Ei au exprimat adeziunea lor faţă­ de documentele de mare însemnătate pentru dezvoltarea patriei supuse dezbaterii primei şedinţe a Camerei legislative a consi­liilor populare. In acelaşi timp, ei­ au arătat că progra­mele supuse dezbaterii se in­­tegrează armonios în preve­derile Planului naţional unic de dezvoltare economico-so­­cială a ţării şi constituie in­strumente concrete care fa­vorizează înfăptuirea sarcini­lor deosebite din domeniul producţiei şi desfacerii bu­nurilor de consum, creşterii animalelor şi al industriei a­­limentare. De asemenea, au fost făcute propuneri menite să contribuie la asigurarea înfăptuirii prevederilor cu­prinse în planul cincinal, în programele privind producţia şi desfacerea bunurilor de consum, dezvoltarea creşte­rii animalelor şi a industriei alimentare. In încheierea lucrărilor, deputaţii au adoptat hotărîr prin care : Camera, legislativă, a consiliilor populare aprobă proiectul­ Planului de dezvol­tare economică și socială a Republicii Socialiste Româ­nia pe perioada 1976—1980, în profil teritorial, programele privind producţia și desface­rea bunurilor de consum, dezvoltarea creşterii anima­lelor şi dezvoltarea industriei alimentare în­ perioada 1976— 1980, precum şi proiectul Le­gii de modificare şi com­pletare a Legii nr. 57/1968 de organizare , şi funcţionare, a a consiliilor populare.­­ (Agerpres) Final de stagiune Filarmonica „Moldova“ va încheia duminică, 4 iulie, stagiunea de la Piatra Neamţ (1975—1976), cu un concert ce va avea în program : Uvertu­ra „Petru Rareş“ de Gau­­della, „Concertul pentru pian şi orchestră nr. 5“ de Beetho­ven (solistă : pianista Sofia Cosma), precum şi Simfonia a V-a de Ceaikovski. Diri­jor : Ion Baciu. în­ cartierul Alexandru cel Bun­O nouă şi modernă rotiserie întreprinderea „Avicola“ continuă să-şi extindă re­ţeaua comercială. De curînd (28 iunie) a deschis o nouă şi modernă rotiserie, cu a­­proape 40 de locuri la mese, amplasată la parterul unui bloc de locuinţe din Piaţa Voievozilor (cartierul Ale­xandru cel Bun). „Odată cu puii fripţi la rotişor, cu vi­nurile superioare din podgo­riile judeţului, cetăţenii îşi pot procura (la preţul cu a­­mănuntul) preparate din carne de pasăre (ruladă, pastrama şi picorom) reali­zate în atelierul propriu al întreprinderii“, ne informea­ză ing. Mihai Isachi, directo­rul întreprinderii „Avicola“ -------------- *1­8 --------------------­ Prin pieţele laşului, după legume şi fructe Promisiunile vor aduce revirimentul mult aşteptat? O bună perioadă, uni­tăţile de legume-fructe din pieţele agroalimentare ale laşului nu au fost aprovi­zionate conform cerinţelor cetăţenilor. Cu greu se pu­teau procura unele legume, dar mai ales fructe. Aceas­ta, datorită slabei preocu­pări a unor factori de răs­pundere din comerţ, care nu au urmărit mai atent solicitările cumpărătorilor. In ultimele zile, situaţia s-a ameliorat. Este adevă­rat că timpul călduros din ultima vreme i-a ajutat şi continuă să-i ajute pe lu­crătorii acestui sector co­mercial să iasă din iner­ţia în care căzuseră. Se simte însă un interes cres­­cînd al conducerilor .C.L.F., Complexului comer­cial Gostat, Agrocoop de a impulsiona preluările din­­judeţul nostru. Unităţile comerciale au început deja să fie aprovizionate cu le­gume din solariile de la Gorban, Bivolari, Golăeşti, Şipote, Trifeşti etc. Totuşi, la o analiză mai atentă a aprovizionării pieţelor, se observă unele carenţe con­statate (din păcate) şi cu alte prilejuri. Fondul de marfă continuă să fie re­partizat la întîmplare , în timp ce la unităţile C.L.F. din­ piaţa Dimitrov s-au repartizat doar 438 kg. var­ză (prin nota de comandă se solicitaseră 2 tone), la cele din piaţa Halei exis­tau peste 3 tone de varză (se solicitaseră 2 tone), iar la unitatea nr. 6 a C.L.F. din piaţa cartierului Ale­xandru cel Bun nu exista nici măcar o varză ! Si­tuaţie similară şi la unită­ţile Agrocoop : dacă la chioşcurile din piaţa Nico­tină existau roşii suficien­te, la cel din piaţa Tătă­­raşi-sud cumpărătorilor li se spunea : „Nu avem“, în timp ce în depozitul Agro­coop existau în stoc roşii. La repartizarea fructelor, o altă curiozitate : „Cireşe ? Noi nu am primit nicio­dată“ (Ecaterina Ciureanu, magazinul nr. 6) ; „In acest sezon, încă nu am primit fructe“ (Angela Fercaru, unitatea nr. 17). Aspecte şi declaraţii consemnate marţi, 29 iunie. De aseme­nea, nu peste tot se face o sortare a legumelor con­form instrucţiunilor în vi­goare. Numai la o singură unitate a C.L.F. (nr. 12 din piaţa Nicolina) am găsit roşii sortate pe două cali­tăţi. Nici preţurile nu­ se respectă peste tot (unitatea nr. 18 a Agrocoop). Apoi, continuă să se expună mărfuri depreciate, fără aspect comercial. Este vor­ba de rărituri, verdeaţă, mazăre-păstăi. Sunt şi chioşcuri prost gospodări­te, fără umbrare, cu aco­perişuri deteriorate, permi­­ţînd apei să pătrundă şi să distrugă unele produse (unitatea nr. 27 a C.L.F. şi unitatea nr. 17 a Agro­coop). Asemenea aspecte şi multe altele le-am discutat cu tovarăşii ing. Sergiu Moruga (directorul C.L.F.), Mihai Horhogea (directo­rul Complexului Gostat), C-tin Ad­enei (contabil-şef la Agrocoop). Am primit promisiuni că în perioada imediat următoare se vor lua măsuri de extindere a comerţului stradal, de a­­provizionare mai judicioa­să a pieţelor. Un accent deosebit se va pune pe e­­ducarea lucrătorilor din a­­cest sector comercial. Aş­teptăm ca promisiunile să devină fapte, aceasta în in­teresul ambelor părţi , al cetăţenilor şi al comerţu­lui cu legume şi fructe. IOAN ŞCHIOPU Pînă în toiul secerişului Zile în care prăjitorii nu trebuie să lase sapa din mină Cu fiecare filă ruptă din calendar ne apropiem tot mai mult de marea bătă­lie a secerişului. Acesta e, de altfel, şi motivul pen­tru care lucrătorii ogoare­lor sunt chemaţi să dea zor cu celelalte acţiuni la fel de importante pentru soarta recoltei. Dintre ai­­cestea buna întreţinere a culturilor prăşitoare conti­nuă să aibă întîietate pe agenda de lucru a tuturor unităţilor agricole. Impre­sionează, cum e şi firesc, plăcut faptul că în acest an aproape fiecare sat se prezintă aşa cum se cuvi­ne în campania de între­ţinere. , Printre cooperati­vele agricole cu lucrările la zi se numără şi cea din Ipatele. Cultura porumbu­lui pentru boabe a fost de acum prăşită manual a treia oară pe circa o trei­me din cele mai bine de 800 de hectare, iar meca­nic într-o proporţie şi mai mare. La fel de bine se stă şi la întreţinerea flo­­rii-soarelui. Cit priveşte sfecla de zahăr şi cea fu­rajeră, praşila a treia e de mult gata, forţele fiind în­dreptate spre a patra lu­crare de întreţinere. Cine vizitează în momentul de faţă aceste aşezări îşi poa­te da seama că satele s-au mutat, practic, în cîmp. In­tr-adevăr, din zori şi pînă în noapte, întreaga sufla­re se află în lanuri. A­­ceastă­ participare exem­plară nu datează însă aici de prea multă vreme. Ne amintim că nu mai depar­te, anul trecut, la spatele se mai ridicau încă unele probleme în legătură cu prezenţa in muncă. Prin­tre cei care uitaseră aproa­pe să mai mînuiască sapa erau şi destule soţii de tractorişti. Această situaţie nefirească a preocupat în­să atît conducerea coope­rativei agricole, cit şi or­ganele locale de partid şi de stat care au reuşit pînă la urmă să-i îndrepte pe mai toţi cei vizaţi pe fă­gaşul cel bun. „Şi iată că acum, alături de fruntaşii la lucrările cîmpu­lui — ne declară tov. V. Păstîrnac, primarul comunei — se gă­sesc şi cooperatoare ca E­­lena David, Jenica Coşarcă sau Maria Ilie“, îmbucurător e, desigur, şi faptul că şi în zona preorăşenească, und­e forţa de muncă e mult­­i­iar li­mitată, lucrările de între­ţinere ţin, în general, pa­sul cu cerinţele culturilor. La C.A.P. Holboca, de pil­dă, asaltează zilnic lanuri­le toţi cooperatorii apţi de muncă. Şi aici este la or­dinea zilei efectuarea pra­­şilei a treia. Deocamdată, în întrecerea pentru buna întreţinere a culturilor se află în frunte echipele con­duse de Gr. Anicăi, C. Postudor, Marin Iacob şi V. Tiron. Alături de coo­peratori, zoresc cu pr­ăşi­­tul şi mecanizatorii din secţia condusă de Al. Stră­­inu. După cum ne spunea tov. V. Navroteanu, ingi­nerul şef al unităţii, efor­turile tuturor sunt îndrep­tate spre terminarea celei de a treia praşile înainte de începerea secerişului. Aducerea la zi a lucră­rilor de întreţinere trebuie să fie, de altfel, obiecti­vul tuturor agricultorilor. Pentru că cu cit prăsitorii vor depune mai multe e­­forturi acum, cu atît vor fi mai răsplătiţi la vre­mea culesului. C. GREGORIAN --------- » «­-----------------­ Vacanţele muzicale In perioada 1—25 iulie se va desfăşura la Piatra Neamţ cea de a V-a ediţie a „Vacanţelor muzicale“ ale Conservatorului „George E­­nescu“ din Iaşi, organizată în colaborare cu Comitetul judeţean de cultură şi edu­caţie socialistă Neamţ, Filar­monica ,,Moldova“ şi­­ pen­tru prima oară — cu Teatrul Naţional „V­a­s­i­l­e Alecsandri“. Vor participa studenţii anilor I, II şi III, ale Conservatorului însoţiţi de cadre didactice, între manifestările din ca­drul festivalului muzical se include şi un concert sim­fonic, prezentat de Filarmo­nică în ziua de 4 iulie, ur­­mînd ca — pe parcursul pe­rioadei amintite — studenţii să prezinte la Piatra Neamţ şi în judeţ circa 30 de­ con­certe simfonice, corale, de muzică camerală, recitaluri etc. De asemenea, la 11 iulie, Naţionalul ieşean, corul şi orchestra Conservatorului vor oferi, la Cetatea Neam­ţului, spectacolul „Rîul, ra­mul. . .“. Festivalul se va în­cheia la 25 iulie, cu un spec­tacol de muzică şi poezie patriotică la Războieni. Tot în cursul acestor „Va­canţe muzicale“, se vor des­făşura, ca în fiecare an, cursurile de măiestrie pen­tru studenţi. Un program este prevăzut şi un ciclu de educație muzicală în ta­berele de pionieri din jude­ţul Neamţ. SPORT Locul IV pe ţară La Piteşti a avut loc fi­nala Tetratlonului atletic şcolar din cadrul Cupei ti­neretului (pentru atleţii de 10—14 ani). Au participat e­­ch­ipele de băieţi şi fete campioane ale judeţelor şi municipiului Bucureşti. Ti­tlurile de campioane au re­venit reprezentantelor jude­ţelor Prahova (băieţi) şi Cluj-Napoca (fete). In între­cerea rezervată fetelor, e­­chipa Liceului „D. Cantemir“ din Iaşi s-a clasat pe locul IV. Aceasta a fost alcătuită din Camelia Deleanu, Mi­­haela Aghion, Carmen Ur­sache, Carmen Mihăilescu, Ildico Tofalvy, Catrinel Po­pa (antrenor, prof. M. Fâcă). Ieşencele au avut o com­portare excelentă la proba de 60 m. (de altfel, Camelia Deleanu s-a clasat pe locul I, cu un timp foarte bun — 8 sec.), ca şi la săritura în lungime (Carmen Ursache a realizat 4,69 m­.). Echipa de băieţi a Liceu­lui „M. Eminescu“ din Iaşi s-a clasat pe locul VII. . FIACARA IAȘULUI. I în 24 de ore­ ­ Radio Iaşi ! Programul de seară (1 iulie) :­­ 16,00 Cotidian sonor ; 17,30 Jur- V nai cultural ; 18,00 Cîntec drag , moldovenesc — program susţi­­­­nut de­ orchestra de muzică­­ populară „Plaiurile Bistriţei" I din Bacău ; 18,20 Muzica şi mu­­­­zicienii noştri ; 18,40 Muzică­­ populară la cerere ; 19,00 Bule­­­­tin de știri ; 10,05 Fii slăvită,­­ Românie — cîntece patriotice ;­­ 39,16 Carta marilor idei ; 19,30­­ Pe portativul undelor, melodia­­ preferată : 20,00 Teatru la mi­­­­crofon : „Apus de soare", de­­ B. Delavrancen ; 21,30 Muzică­­ populară ; 21,40—22,00 Jazz —­­ concert. ^ Programul de dimineaţă 12 i­­ulie) : 6:00 — 8,00 Informaţiile , dimineţii. Din cuprins: Actua-­­ litatea în agricultură ; Radio- i­n jurnal ; Meridiane lirice.­ ­ Televiziune I I l 13,00 Tenis de cîmp : Finalele­­ turneului internaţional de la ^ I wil,nWecton (transmisiune di- | i recta) : 19,00 Publicitate : 19,05 i ^.nada. Film documentar: 19,20: I \ .TM'n d;,;iCri : tn,30 Telejurnal : , 1 20,00 .Floarea din grădină — 1 Muzica nonutară : 20,50 Meri- « \ mane. F,misiune, de actualitate ' . internațională : 21,15 Revista I­I literar-art'stică Tv. : 21 50 Tntîl-­­ nire pe platou. Emisiune mu- I 1 zi cal-coregrafică ; 22,10 : 24 de i \ ore. ’ I Cinematografe i \ Republica, orele 9,00 ; 15.3­1 ; ^ v m.',o : ...Steaua fericirii captive“. I 1 y,^mm­,a- oreIe 9,30; 14,15; 17.25: i­­ 20,30 : „Prietenii mei elefanții“. 1 i ( opou, ora 9.00 ; „Zidul“ , ore- I ) le 11,00; 14,45; 16,50 ; 18,55 • l 21 00 : „Prima Paginal. Tinerel I / tului, orele 9.00 ; 11,00 ; 14.45 : i \ •■•ToP Limonada“ ; orele 16A5 ; ' L 18.45 ; 20.45 : „Tear“. Nieulina, | 1 orele 16.no ; 18,00 ; 20.00 : „Soa- i era“. Grădina de vară ..Palat", ‘ ^ ora 20,30 : „Prima pagină“. j l Tn judeţ. Paşcani : Casa de I i cultură î „Operaţiunea mon­­i­strul". Clubul C. I. R. : „Simon l ' Blanco“. Hîrlău : „Seara celei­­ I de a 7-a zile“. Tg. Frumos : I -Mireasa lui Zandy“. Podul I­­ Romei . ..Cercul magic“. U­ălău­­­­ceşti : „Clasa muncitoare merge­­ în paradis“.­ ­ Teatrul Naţional '­­ „Vasile Alecsandri" 1 \1 prezintă, la ora 19,30, specta-­­ colul „Copacii mor în picioare“. \ Tichet 90. | Pronoexpres | l La tragerea din 30 iunie 1976,­­ au fost extrase următoarele nu­­­­mere : \ Extragerea I : 43 32 18 35 / 11 16. i Extragerea a II-a : 10 3 22­­ 42 39. \ Fond de cîștiguri lei 1.361.499. ^ Timpul probabil \ Vreme în general frumoasă i .și caldă cu cerul variabil. în- 1 notări mai accentuate, . in a­­ doua parte a intervalului, cînd ’ vremea va deveni instabilă si­­ se vor produce averse de­­ ploaie și manifestări electrice. ' Temperatura aerului, uşor va- 1 t riabilă ; minimele vor fi cu- | | prinse între 9 și 14 grade, iar­­ maximele între 22 și 27 grade. | _________________________________| Cum va fi vremea în luna iulie Potrivit prognozei Institutu­lui meteorologic, luna iulie se aşteaptă să fie călduroasă în cea mai mare parte a ţării. Cantităţile de precipitaţii vor fi mai puţine in regiunile din sudul ţării, iar în celelalte vor oscila în jurul valorilor obiş­nuite pentru această lună. Intre 1 şi 10 iulie, vremea va fi relativ frumoasă, cu cerul variabil ziua şi cu înseninări mai persistente noaptea şi di­mineaţa. In unele zile, pe a­­locuri, vor cădea ploi de scurtă durată însoţite de descărcări electrice. Vintul va predomina din sectorul vestic, prezentând unele intensificări spre sf­îr­și­­tul intervalului. Temperaturile minime vor oscila între 10 și 18 grade, iar cele maxime în­tre 22 și 32 grade. In perioada 11—20 iulie, timpul va fi frumos, cu cerul mai mult senin, iar vlntul va sufla slab pînă la potrivit. Tem­peraturile vor fi în creştere, minimele oscilînd între 14 şi 22 grade şi maximele între 25 şi 35 grade. In ultima decadă, vremea va continua să fie în general fru­moasă în prima jumătate a in­tervalului, cu cer variabil, mai mult senin. Ploile vor fi izo­late. Timpul va deveni apoi schimbător, cu cerul temporar noros şi vor cădea ploi de scurtă durată însoţite de des­cărcări electrice. Vîntul va su­fla slab, predominînd din nord— vest şi vest. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse intre ei şi 18 grade, iar cele maxime între 22 şi 30 grade, local mai ridicate. (Agerpres)

Next