Flacăra Iaşului, octombrie 1976 (Anul 32, nr. 9333-9359)
1976-10-01 / nr. 9333
[PALINA All-a Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu (urmare din pag. 1) relevîndu-se avantajele importante ale acestui procedeu, care permite mecanizarea integrală a operaţiilor de îngrijire a taurinelor. în acest cadru, secretarul general al partidului a apreciat unele soluţii privind realizarea de ferme complexe cu platforme, recomandînd, totodată, utilizarea cu mai multă eficienţă a investiţiilor in acest sector prin mai buna folosire a spaţiilor. Ultimul obiectiv al vizitei l-a constituit întreprinderea „30 Decembrie", modernă unitate agroalimentară cu sarcini multiple în domeniul aprovizionării cu produse de carne, lapte şi ouă, precum şi cu legume şi fructe. Şi aici, transpunerea în viaţă a indicaţiilor privind aplicarea celor mai noi reguli agrozootehnice, a unor tehnologii moderne, intensificarea cercetării proprii pentru a găsi cele mai eficiente metode de creştere a taurinelor şi păsărilor au avut ca efect o sporire permanentă a producţiei. Analizînd realizările din sectorul avicol, secretarul general al partidului abordează posibilităţile valorificării depline a potenţialului economic al unităţii in acest cincinal, printr-o modernizare şi mai accentuată a proceselor de producţie, prin aplicarea şi extinderea sistemelor multifuncţionale şi a automecanizării. Discuţia, prin amplitudinea problemelor abordate, a depăşit cadrul strict al preocupărilor întreprinderii, vizînd dezvoltarea generală a unor sectoare importante ale agriculturii noastre. Pornind de la rezultatele bune constatate în timpul vizitării complexului avicol, au fost discutate unele aspecte ale programului de creștere a puilor de carne în baterii — sistem modern de o mare eficacitate economică, aplicat in întreprinderea de aici, care a dat producţii ridicate, asigurînd, totodată, o folosire raţională a spaţiilor construite. în întreaga ei desfăşurare, vizita a prilejuit un dialog viu, direct, încheiat cu concluzii deosebit de importan,te. Ca de fiecare dată, aprecierile şi îndemnurile tovarăşului Nicolae Ceauşescu sunt menite să însufleţească şi să mobilizeze energia creatoare a oamenilor muncii din agricultură, care acţionează cu toate forţele pentru creşterea continuă a producţiei agricole, în ritmul cerut de însăşi dezvoltarea ţării, de satisfacerea cerinţelor unei bune aprovizionări a populaţiei, pe deplin conştientă că de munca, hărnicia şi priceperea lor depinde în măsură hotărîtoare progresul agriculturii. Muncile cîmpului trebuie puse înaintea tuturor treburilor (urmare din pag. 1) terenului au fost organizate schimburi prelungite. Intens se lucrează şi la grădina delegume. Zilnic, iau drumul pieţelor zeci de tone de legume. Hotărîţi să execute fiecare lucrare agricolă de sezon în timpul optim sunt şi mecanizatorii şi ţăranii cooperatori din Aroneanu, Tomeşti, Golăeşti, Bosia şiţ’uţora. Trebuie de menţionat însă faptul că nu peste tot sunt mobilizate toate forţele la muncile cîmpului. La Bosia, bunăoară, mai bine de 300 de ţărani cooperatori n-au ieşit încă la lucru în cooperativa agricolă. Aşa se face că aici mai sunt restanţe, îndeosebi la recoltarea cartofilor şi a cepei. Discutînd acest aspect cu secretarul comitetului comunal de partid, acesta ne-a spus că cei ce nu participă la lucru în cooperativa agricolă sunt ocupaţi cu recoltarea legumelor din gospodăriile personale, precum şi cu vînzarea acestora în pieţele municipiului. Desigur că este necesară şi efectuarea acestor treburi. Dar se poate ca legumele să fie valorificate prin Agrocoop, pe plan local. Aşa stînd lucrurile, se impune ca la Bosia, ca şi în celelalte localităţi cu asemenea situaţii, să se acţioneze în spiritul hotărîrilor şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. pentru a se mobiliza la muncile agricole toţi cetăţenii de la sate. Şi la culesul viilor (urmare din pag. 1) buc a efectuat zilnic între 11—14 transporturi de la vie la centrul de vinificare, în unele unităţi însă, ale căror vii, pe alocuri, n-au fost ocolite de mucegai, nu se acordă atenţia cuvenită culesului. In C.A.P.-urile din Răducăneni, Cozia, Osoi, bunăoară, au fost mobilizate puţine forţe la recoltat. Aşa cum se subliniază în comunicatul cu privire la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., trebuie folosite din plin, cu maximum de randament, fiecare zi şi fiecare oră bună de lucru. In acest scop trebuie să se asigure forța de muncă corespunzătoare fermelor viticole încît să nu se piardă nimic din recolta de struguri. Elevi la strînsul recoltei • Elevi de la Liceul nr. 1 din Iaşi lucrează cu sîrguinţă la recoltarea fructelor din livezile I.A.S. Copou, ferma nr. 7 Ciric. Intre elevi s-a declanşat o adevărată întrecere în depăşirea normelor zilnice. • Intr-o singură zi, elevii de la şcolile generale din Tătăruşi şi Pietrosu au recoltat 13.000 kg prune din livezile C.A.P. Tătăruşi. Printre cei mai harnici elevi se numără : Gh. Buduşan, Anişoara Costan, Mihai Pristavu şi alţii. Acţiunea continuă. Cum şi din ce materiale? (urmare din pag. 1) precum şi bănci de tot felul, improvizate în faţablocurilor, la toate acestea, adăugîndu-se înfăţişarea oferită de rufele întinse aproape pretutindeni în balcoanele blocurilor din această zonă a municipiului, materialele din care sunt confecţionate glasvandurile, parapetele şi băncile sunt sustrase pur şi simplu de pe şantiere, fără ca cineva să-i deranjeze pe făptaşi. Ziarul nostru a mai criticat în cîteva rînduri asemenea aspecte. Iar, dacă reluăm această problemă, o facem pentru a atenţiona încă o dată organele municipale competente asupra necesităţii depistării şi sancţionării severe a acelora care sustrag bunuri de pe şantiere, ca şi a acelora care , sfidînd deciziile în vigoare, atentează la estetica blocului, a străzii, a cartierului. Tov. Vasile Jitar, care ne-a înlesnit lecturarea sesizării, confirmîndu-ne justeţea acesteia, a asigurat redacţia că va acţiona energic pentru stăvilirea cazurilor semnalate mai sus. Concertul inaugural al stagiunii Filarmonicii Ieri, la Filarmonica „Moldova“ a avut loc un concert vocal-simfonic pentru studenţi (dirijor Ion Baciu), care a inaugurat stagiunea 1976—1977. Programul a cuprins Cantata „Românie — ţară de vis" pentru solist, cor şi orchestră de Vasile Spătărelu (solist : Visarion Huţu, dirijor-cor . Ion Pavalache), „Concert pentru fiian şi orchestră nr. 2“ de Salut Saens (solistă Sofia Cosma) şi Simfonia a V-a „Din lumea nouă" de Antonin Dvorak. Astăzi, la ora 20, va fi prezentat cel de al II-lea concert al stagiunii pentru ceilalți iubitori ai muzicii, având același program. Ambele concerte sunt dedicate Zilei internaționale a muzicii. La I.U.P.S.R.Două căi sigure pentru reducerea cheltuielilor materiale: organizarea şi iniţiativa . La lansarea unei comenzi noi, mai intîi analizăm, în colectiv, toată echipa, documentaţia tehnică şi tehnologia de lucru, ne spune lăcătuşul Stelian Zbîrnu, de la I.U.P.S.R. Facem aceasta cu mare grijă, fiindcă uneori planşele prezintă erori şi nu-i bine să te apuci de lucru fără să ai siguranţa ca faci ceva de calitate şi care să nu coste mult. — Un plus de atenţie se cere, aşadar, încă de la pregătirea producţiei. Evident o operaţie greşit efectuată înseamnă cheltuieli în plus. Aşa că, în toată uzina, de altfel, munca este organizată astfel Incit asemenea posibilităţi sînt înlaturate. Aceasta este o iniţiativă a noastră. Apoi se „atacă“ lucrarea — şi de aici începe acţiunea altor factori de reducere a cheltuielilor : organizarea muncii, pregătirea profesională. Am redat acest scurt dialog, tocmai pentru că el cuprinde, în ansamblu, căile prin care se caută, la întreprinderea de utilaje, piese de schimb şi reparaţii, să se diminueze ponderea cheltuielilor de producţie, şi în special a celor materiale. „Pe lingă metodele devenite clasice, cum ar fi reducerea unor consumuri prin reproiectarea rezervelor respective, folosirea deşeurilor, reducerea ciclurilor de fabricaţie etc., avem şi cîteva noutăţi“, apreciază ing. N. Negureanu, şeful compartimentului de producţie. Aflăm, apoi, despre ce este vorba. In primul rînd, apropierea rapidă a finalizării sectorului de debitare centralizată, locul de afirmare, In curînd, a celor mai serioase economii de metal. Apoi, intensificarea unei avantajoase metode : retopirea deşeurilor de neferoase în turnătoria proprie. Centralizarea transporturilor este un alt lucru bun, deoarece acum fiecare mașină pleacă numai în scopuri bine argumentate (pînă nu demult, birourile de aprovizionare, desfacerea, decideau independent, dînd posibilitatea unor încrucișări ori suprapuneri). In fine, un recent program de măsuri vizează reducerea unei Părţi din personalul neproductiv (peste 2 la sută) şi transferarea acestuia în secţii, precum şi folosirea intensivă a utilajelor (indicele de utilizare va creşte la 85 procente în acest an). „Un capitol special, de care organizaţia de partid se preocupă îndeosebi, este perfecţionarea profesională ne spune şi tov. I. State, secretarul comitetului de partid. Recent, şi consiliul oamenilor muncii a analizat acest aspect, evidenţiind seriozitatea unor colective, dar şi tendinţele de minimalizare a importanţei pregătirii continue (în special la lăcătuşerie-montaj şi turnătorie). Evident, măsurile n-au întîrziat. Se poate aprecia că prin această cale, prin toate celelalte, graţie spiritului de iniţiativă al fiecărui om, curba cheltuielilor se înscrie într-o continuă descreştere“. De fapt, am fost informaţi că, în momentul actual, cheltuielile unităţii depăşesc planul dat de centrală (şi contestat la vremea sa), dar se află la nivelul propunerilor făcute de ieşeni în 1975.. Se va opera, probabil, corecţia necesară. Nu vom încheia aceste rînduri însă, fără a aminti că posibilităţi neexplorate încă există. Intre acestea, nominalizarea la timp a producţiei, aprovizionarea corectă şi, mai ales, diminuarea volumului de rebuturi la piesele turnate şi remedieri sînt pîrghii la îndemîna întreprinderii, care aşteaptă să fie acţionate. CONST. PÄLÄDUTÄ • • ♦ Sport • Sport • Sport • Sport HANDBAL. IIV. A A patra victorie a ieşencelor Un teren în mare parte acoperit cu băltoace, o minge alunecoasă, ca şi vizibilitatea redusă (chiar cînd s-au aprins luminile !) au constituit obstacole greu de trecut pentru cele două formaţii feminine ale universităţilor din Iaşi şi Cluj-Napoca. Acomodîndu-se mai bine cu aceste condiţii, dar dovedind, în plus, mai multă voinţă şi o mai mare forţă de şut, handbalistele din Iaşi au obţinut, ieri, o binemeritată victorie cu scorul de 11—9 (5—4). La acest al patrulea succes în prima divizie al ieșencelor au contribuit, prin golurile înscrise, Dîscă, Herţa, Artişti, Grefeleanu (cite 2) Mocanu, Trandafir, Bălici (cite 1) şi portarul Nedelcu, care, în ciuda celor nouă goluri primite, a apărat excelent. GH. VASILIU FOTBAL A.C. Milan—Dinamo București 2-1 Aseară, la Milano, în cadrul „Cupei U.E.F.A.“, s-a disputat partida de fotbal dintre echipele A. C. Milan şi Dinamo Bucureşti. După ce au condus cu 1-0 prin golul înscris de Sătmareanu, dinamoviştii n-au mai putut rezista presiunii din final a milanezilor, întrucît în partida de la Bucureşti fotbaliştii italieni obţinuseră un rezultat de egalitate (0—0), cu victoria de aseară ei s-au calificat pentru turul următor al competiţiei. Campionatul judeţean Rezultatele consemnate în cea dea şasea etapă a primei grupe valorice se înscriu, în general, în domeniul surprizelor . Recolta Ruginoasa (neînvinsă pînă duminică) pierde, pe teren propriu, cu 0—3, în faţa Viitorului Hîrlău . Locomotiva, la Paşcani, nu poate trece (0—0) de ultima clasată, Prutul Prisăcani, iar Unirea (la Podul Iloaiei) încheie nedecis (1—1) meciul cu Recolta Conţeşti. Alte rezultate : Biruinţa Mirosloveşti — Victoria T M. Iaşi 1—4, Biruinţa Movileni — A.S.A. Iaşi 2—4, Voinţa Moţca — Şoimii Iaşi 2—2. In clasament, pe primele trei locuri, la egalitate (cu cite 8 pct.) : Locomotiva Pascani, Victoria T. M. Iaşi, Recolta Ruginoasa. In grupa a doua, de la o etapă la alta, marea majoritate a competitoarelor manifestă comportări contradictorii, ceea ce şi explică seria mare a rezultatelor-surpriză. In seria I (etapa a V-a) : I.T.C. Iaşi — Avîntul Strunga 9—0, Tineretul Brăteşti — Voinţa Lunca 0—4, Avîntul Brăteşti — I.T.P. Paşcani 3—0, Unirea V. Seacă — Avîntul Todireşti 7—2, Constructorul Paşcani — Mobila Iaşi 2—3, Moldova Cristeşti — Siretul Lespezi 2—1. In clasament, pe primele două locuri se află Avîntul Brăteşti şi Unirea V. Seacă (cu cite 9 pct.). In seria a Il-a (etapa a Vl-a) : Chimia Iaşi — Avîntul Victoria 2—2, Tehnoton Iaşi — Avîntul Răducăneni 6—1, Olimpia Popricani — Recolta Gropniţa 2—0, Zorile Lungani —Moldova-tricotaje Iaşi 3—6, IPA — Progresul Trifesic 3—4. Pe primele două locuri, în clasament Moldova-tricotaje (10 pct.) și Tehnoton (9 pct.). Iniţiativă tinerească Membrii organizaţiei U.T.C. din secţia a II-a a întreprinderii de, antibiotice au preluat spre păstrare şi exploatare o bună parte a utilajelor din secţie. Au trecut cîteva luni de la aplicarea acestei iniţiative a A.M.C.-istului Petru Aelenei şi roadele se fac simţite în aspectul oferit de utilajele mai bine întreţinute, creşterea disciplinei în muncă şi, firesc, în randamente sporite de fabricaţie. La această acţiune tinerească sunt antrenaţi peste o sută de tineri, adică toţi membrii organizaţiei. V FLACARA IASULUI s. in 24 de ore *1 Radio laşi 4 Programul de seară (1 octom- 7brie) : 16,00 Cotidian sonor ; 1 q 17,30 O samă de cuvinte ; 17,80 4 1 Muzica Renaşterii ; 18,05 Cta- fece de tinereţe ; 18,15 Şlagăre; ţ 4 18,25 Scena. Debut de stagiune l la Teatrul „V. I. Popa“ din Bor- 17 Iad ; 18,40 Muzică populară ro- 4o mânească la cerere ; 19,00 Bn- 7 / letin de ştiri ; 19,05 Cîntece os- \ tăşeşti ; 19,15 Radiogazeta eco- 4 L nomică ; 19,30 Pe portativul un- * 1 delor, melodia preferată ; 20,00 y 4 Univers muzical : Concertul de i 7 deschidere a stagiunii 1976—1977 1 1a Filarmonica „Moldova“ laşi 4 4 — transmisie în direct. 7 ţ Televiziune î 1 10,00 Teleşcoală ; 12,10 Snago- 7 I vul — documentar Tv. ; 12,55 ţ I Întrebări si răspunsuri ; 13,25 1 7 Telex ; 16,00 Teleşcoală ; 16,30 1 I Curs de limba engleză; 17,00 Enid- l i siune în limba germană ; 18,55 7 Republica Populară Chineză — ţ V Rîul de argint. Reportaj ’; 19,20 1 I 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal ; I i 20,00 Omul de lingă tine; (1 4 20,30 Seară de balet „Anotimpu- i I rile“ de Antonio Vivaldi. Preţ ţ mieră Tv. ; 21,15 în dezbatere i 1 publică . Programul de măsuri ’ ’ pentru aplicarea hotărîrilor \ ^ Congresului al XI-lea al parti- / i dului şi ale Congresului ediu- l i caţiei politice şi al culturii so- 4 4 eialiste în domeniul muncii ideo- logice, politice şi cultural-edu- icative; 21.30 Ecran Tv. ’76; 22.10 ; 1 24 de ore. ț - Cinematografe 4 ) Victoria, orele 9.00; 11.18; 1 14.30; 16.40; 18.50; 21.001 „Ulti- tmele zile ale verii“. Republica, i 4 orele 9.00; 11.00; 15.00; 17.00; J I 19.00; 21.00: „Orăşenii“. Copou, 4 i orele 9.00; 11.00; 15.00; 17.00, , 1 19.00; 21.00 „Micul indian“. Ti- ţineretului, orele 9.00; 11.20; 15.00; i 17.30; 20.15: „Tom şi Jerry“ şi 4 1 „Noi aventuri cu Tom şi Jerry“. 4 Nicolina, orele 16.00; 18.00; 20.00s , 4 „Primul asalt“. | 1 ) Casa de cultură a \ ’ sindicatelor \ 1 Orchestra de muzică populară q 4 „Rapsozii Boltoşanilor“ prezintă , la orele 17,00 şi 20,00 un bogat ţ 4 şi variat program cu Lucreţia i l Ciobanu. Astăzi, la ora 12,30 la Pala- \ 4 tul Culturii (în holul central) i se va vernisa expoziţia de gra- lvură a artistului mexican An- 4 4 dres Salgo. Expoziţia va fi des- , J chisă toată luna octombrie. i I Sola „Victoria“ \ \ La ora 18,00, se deschide ex- I poziţia de pictură a profesoarei " I Rodica Mihăilă, manifestare or- ţ 4 ganizată de Comitetul judeţean i i pentru cultură şi educaţie so- 1cialistă. Expoziţia cuprinde pei- 1 4 sate şi flori şi va fi deschisă ' ’ în perioada 1—10 octombrie a.e. 4 I Timpul probabil i i Vremea va continua să se răţ cească uşor. Cerul va fi mai ii mult noros. Se vor produce pretcipitaţii sub formă de ploaie, în l 4 special în jumătatea de nord a , 7 Moldovei. Vîntul va sufla slab , pînă la moderat din sectorul i nordic. Temperatura aerului va 1 I scădea uşor ; minimele vor fi 44 cuprinse între 7 si 13 grade, iar , 7 maximele între 15 și 21 grade. ) 1________________________________ Expoziţie de gravură JOCTRI PASĂRI ORIZONTAL ! 1. Pelican (reg.) — A zburat cu aripi de pasăre ; 2. E înrudită cu sticletele — Papagal ; 3. Becaține — Ca laba gîștei (masc.) ; 4. Ca un papagal (fig.) — Plăcerea raței ; 5. „Păsările" lui Al. Ivasiuc ; 6. Ibis ! — Hrana păsărilor de curte; 7. Şoricar — Cuci! — Pene de becată !; 8. Patria struţului — Cap de albatros ! ; 9. Pasăre de oţel — Raţă ştiinţifică — Cap de mierlă ; 10. A datat— De la el porneşte Delta ; 11. Pasăre — Coadă de păsărică 1. VERTICAL : 1. Pichere (reg.) Emil Păunescu; 2. Slăbiciuni — Pasăre migratoare; 3. Ciobănit — Vorba porumbelului ; 4. Păsări de curte (reg.) — Se repetă la papagal ! ; 5. Pasăre călătoare — In becaţă!; 6. Diafan (fig.) — Fetiţă ; 7. Odaie (mold.) — Apeduct în Elveţia ; 8. Ca păsările de oţel (fern.) ; 9. Păsări de colivie — Pene de sticlete ; 10. Ca păsările — Vorba... ; 11. ... acestei păsări — Specie de vuit»». Dicţionar : AEL. S. COLOŞENCO DEZLEGAREA JOCULUI APĂRUT IN NR. 9331 ORIZONTAL • 1. ScămoșatăMf 2. Orion — Bol; 3. Fibrilaness 4. T — Id — O — Ts; 5. Stan*bă — T ; 6. Front — U.P.Lj; % I — Rs — Clin ; 8. Beia Ac ; 9. F — Etamina.