Flacăra Iaşului, octombrie 1976 (Anul 32, nr. 9333-9359)

1976-10-01 / nr. 9333

[PALI­NA A­ll-a Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu (urmare din pag. 1) relevîndu-se avantajele im­portante ale acestui proce­deu, care permite mecani­zarea integrală a operaţiilor de îngrijire a taurinelor. în acest cadru, secretarul ge­neral al partidului a apre­ciat unele soluţii privind realizarea de ferme complexe cu platforme, recomandînd, totodată, utilizarea cu mai multă eficienţă a investiţii­lor in acest sector prin mai buna folosire a spaţiilor. Ultimul obiectiv al vizitei l-a constituit întreprinderea „30 Decembrie", modernă u­­nitate agroalimentară cu sarcini multiple în dome­niul aprovizionării cu pro­duse de carne, lapte şi ouă, precum şi cu legume şi fruc­te. Şi aici, transpunerea în viaţă a indicaţiilor privind aplicarea celor mai noi re­guli agrozootehnice, a u­­nor tehnologii moderne, in­tensificarea cercetării pro­prii pentru a găsi cele mai eficiente metode de creştere a taurinelor şi păsărilor au avut ca efect o sporire per­manentă a producţiei. Analizînd realizările din sectorul avicol, secretarul general al partidului abor­dează posibilităţile valorifi­cării depline a potenţialu­lui economic al unităţii in acest cincinal, printr-o mo­dernizare şi mai accentua­tă a proceselor de produc­ţie, prin aplicarea şi extin­derea sistemelor multifunc­ţionale şi a automecaniză­­rii. Discuţia, prin amplitudi­nea problemelor abordate, a depăşit cadrul strict al pre­ocupărilor întreprinderii, vi­­zînd dezvoltarea generală a unor sectoare importante ale agriculturii noastre. Pornind de la rezultatele bune constatate în timpul vizitării complexului avicol, au fost discutate unele as­pecte ale programului de creștere a puilor de carne în baterii — sistem modern de o mare eficacitate eco­nomică, aplicat in întreprin­derea de aici, care a dat producţii ridicate, asigurînd, totodată, o folosire raţiona­lă a spaţiilor construite. în întreaga ei desfăşurare, vizita a prilejuit un dialog viu, direct, încheiat cu con­cluzii deosebit de importan­,­te. Ca de fiecare dată, a­­precierile şi îndemnurile to­varăşului Nicolae Ceauşescu sunt menite să însufleţească şi să mobilizeze energia cre­atoare a oamenilor muncii din agricultură, care acţio­nează cu toate forţele pen­tru creşterea continuă a pro­ducţiei agricole, în ritmul cerut de însăşi dezvoltarea ţării, de satisfacerea cerin­ţelor unei bune aprovizio­nări a populaţiei, pe deplin conştientă că de munca, hăr­nicia şi priceperea lor de­pinde în măsură hotărîtoa­­re progresul agriculturii. Muncile cîmpului trebuie puse înaintea tuturor treburilor (urmare din pag. 1) terenului au fost organizate schimburi prelungite. In­tens se lucrează şi la gră­dina de­­legume. Zilnic, iau drumul pieţelor zeci de tone de legume. Hotărîţi să execute fie­care lucrare agricolă de sezon în timpul optim sunt şi mecanizatorii şi ţăranii cooperatori din Aroneanu, Tomeşti, Golăeşti, Bosia şi­­ţ’uţora. Trebuie de menţio­nat însă faptul că nu peste tot sunt mobilizate toate forţele la muncile cîmpului. La Bosia, bunăoară, mai bine de 300 de ţărani co­operatori n-au ieşit încă la lucru în cooperativa agri­colă. Aşa se face că aici mai sunt restanţe, îndeosebi la recoltarea cartofilor şi a cepei. Discutînd acest as­pect cu secretarul comite­tului comunal de partid, acesta ne-a spus că cei ce nu participă la lucru în co­operativa agricolă sunt o­­cupaţi cu recoltarea legu­melor din gospodăriile per­sonale, precum şi cu vîn­­zarea acestora în pieţele municipiului. Desigur că este necesară şi efectuarea acestor treburi. Dar se poa­te ca legumele să fie va­lorificate prin Agrocoop, pe plan local. Aşa stînd lu­crurile, se impune ca la Bosia, ca şi în celelalte lo­calităţi cu asemenea situa­ţii, să se acţioneze în spi­ritul hotărîrilor şedinţei Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. pentru a se mobiliza la muncile a­­gricole toţi cetăţenii de la sate. Şi la culesul viilor (urmare din pag. 1) b­uc a efectuat zilnic între 11—14 transporturi de la vie la centrul de vinificare, în unele unităţi însă, ale căror vii, pe alocuri, n-au fost ocolite de mucegai, nu se acordă atenţia cuvenită culesului. In C.A.P.-urile din Răducăneni, Cozia, O­­soi, bunăoară, au fost mo­bilizate puţine forţe la re­coltat. Aşa cum se subli­niază în comunicatul cu privire la şedinţa Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., trebuie fo­losite din plin, cu maxi­mum de randament, fiecare zi şi fiecare oră bună de lucru. In acest scop trebuie să se asigure forța de mun­că corespunzătoare ferme­lor viticole încît să nu se piardă nimic din recolta de struguri. Elevi la strînsul recoltei • Elevi de la Liceul nr. 1 din Iaşi lucrează cu sîr­­guinţă la recoltarea fructe­lor din livezile I.A.S. Co­­pou, ferma nr. 7 Ciric. In­tre elevi s-a declanşat o adevărată întrecere în de­păşirea normelor zilnice. • Intr-o singură zi, ele­vii de la şcolile generale din Tătăruşi şi Pietrosu au recoltat 13.000 kg prune din livezile C.A.P. Tătăruşi. Printre cei mai harnici elevi se numără : Gh. Bu­­duşan, Anişoara Costan, Mi­­hai Pristavu şi alţii. Acţi­unea continuă. Cum şi din ce materiale? (urmare din pag. 1) precum şi bănci de tot fe­lul, improvizate în faţa­­blocurilor, la toate acestea, adăugîndu-se înfăţişarea o­­ferită de r­ufele întinse a­­proape pretutindeni în bal­coanele blocurilor din a­­ceastă zonă a municipiului, materialele din care sunt confecţionate glasvanduri­­le, parapetele şi băncile sunt sustrase pur şi simplu de pe şantiere, fără ca ci­neva să-i deranjeze pe făp­taşi. Ziarul nostru a mai criticat în cîteva rînduri a­­semenea aspecte. Iar, dacă reluăm această problemă, o facem pentru a atenţio­na încă o dată organele municipale competente a­­supra necesităţii depistării şi sancţionării severe a a­­celora care sustrag bunuri de pe şantiere, ca şi a a­­celora care , sfidînd de­ciziile în vigoare, atentează la estetica blocului, a stră­zii, a cartierului. Tov. Va­sile Jitar, care ne-a înles­nit lecturarea sesizării, con­­firmîndu-ne justeţea aces­teia, a asigurat redacţia că va acţiona energic pentru stăvilirea cazurilor semna­late mai sus. Concertul inaugural al stagiunii Filarmonicii Ieri, la Filarmonica „Mol­dova“ a avut loc un concert vocal-simfonic pentru stu­denţi (dirijor Ion Baciu), care a inaugurat stagiunea 1976—1977. Programul a cu­prins Cantata „Românie — ţară de vis" pentru solist, cor şi orchestră de Vasile Spătărelu (solist : Visarion Huţu, dirijor-cor . Ion Pa­­valache), „Concert pentru fiian şi orchestră nr. 2“ de Salut Saens (solistă­­ Sofia Cosma) şi Simfonia a V-a „Din lumea nouă" de An­tonin Dvorak. Astăzi, la ora 20, va fi prezentat cel de al II-lea concert al stagiunii pentru ceilalți iubitori ai muzicii, având același pro­gram. Ambele concerte sunt dedicate Zilei internaționale a muzicii. La I.U.P.S.R.Două căi sigure pentru reducerea cheltuielilor materiale: organizarea şi iniţiativa . La lansarea unei co­menzi noi, mai intîi anali­zăm, în colectiv, toată echi­pa, documentaţia tehnică şi tehnologia de lucru, ne spune lăcătuşul Stelian Zbîrnu, de la I.U.P.S.R. Facem aceasta cu mare grijă, fiindcă une­ori planşele prezintă erori şi nu-i bine­ să te apuci de lucru fără să ai siguranţa ca faci ceva de calitate şi care să nu coste mult. — Un plus de atenţie se cere, aşadar, încă de la pre­gătirea producţiei. Evident o operaţie gre­şit efectuată înseamnă chel­tuieli în plus. Aşa că, în toată uzina, de altfel, munca este organizată astfel Incit asemenea posibilităţi sînt în­­laturate. Aceasta este o ini­ţiativă a noastră. Apoi se „atacă“ lucrarea — şi de aici începe acţiunea altor factori de reducere a cheltuielilor : organizarea muncii, pregăti­rea profesională. Am redat acest scurt dia­log, tocmai pentru că el cu­prinde, în ansamblu, căile prin care se caută, la între­prinderea de utilaje, piese de schimb şi reparaţii, să se diminueze ponderea cheltu­ielilor de producţie, şi în special a celor materiale. „Pe lingă metodele devenite clasice, cum ar fi reducerea unor consumuri prin repro­­iectarea rezervelor respecti­ve, folosirea deşeurilor, re­ducerea ciclurilor de fabri­caţie etc., avem şi cîteva noutăţi“, apreciază ing. N. Negureanu, şeful comparti­mentului de producţie. A­­flăm, apoi, despre ce este vorba. In primul rînd, apro­pierea rapidă a finalizării sectorului de debitare cen­tralizată, locul de afirmare, In curînd, a celor mai se­rioase economii de metal. Apoi, intensificarea unei a­­vantajoase metode : retopirea deşeurilor de neferoase în turnătoria proprie. Centrali­zarea transporturilor este un alt lucru bun, deoarece acum fiecare mașină pleacă numai în scopuri bine argumentate (pînă nu demult, birourile de aprovizionare, desfacere­­­a, decideau independent, dînd posibilitatea unor în­crucișări ori suprapuneri). In fine, un recent program de măsuri vizează reducerea unei Părţi din personalul ne­productiv (peste 2 la sută) şi transferarea acestuia în secţii,­­ precum şi folosirea intensivă a utilajelor (indi­cele de utilizare va creşte la 85 procente în acest an). „Un capitol special, de care organizaţia de partid se pre­ocupă îndeosebi, este per­fecţionarea profesională ne spune şi tov. I. State, secre­tarul comitetului de partid. Recent, şi consiliul oameni­lor muncii a analizat acest aspect, evidenţiind seriozi­tatea unor colective, dar şi tendinţele de minimalizare a importanţei pregătirii conti­nue (în special la lăcătuşe­­rie-montaj şi turnătorie). E­­vident, măsurile n-au întîr­­ziat. Se poate aprecia că prin această cale, prin toate cele­lalte, graţie spiritului de ini­ţiativă al fiecărui om, curba cheltuielilor se înscrie într-o continuă descreştere“. De fapt, am fost informaţi că, în momentul actual, cheltu­ielile unităţii depăşesc pla­nul dat de centrală (şi con­testat la vremea sa), dar se află la nivelul propunerilor făcute de ieşeni în­­ 1975.. Se va opera, probabil, corecţia necesară. Nu vom încheia aceste rînduri în­să, fără a aminti că posibilităţi neex­plorate încă există. Intre acestea, nominalizarea la timp a producţiei, aprovi­zionarea corectă şi, mai ales, diminuarea volumului de re­buturi la piesele turnate şi remedieri sînt pîrghii la în­­demîna întreprinderii, care aşteaptă să fie acţionate. CONST. PÄLÄDUTÄ • • ♦ Sport • Sport • Sport • Sport HANDBAL. I­IV. A A patra victorie a ieşencelor Un teren în mare parte a­­coperit cu băltoace, o minge alunecoasă, ca şi vizibilita­tea redusă (chiar cînd s-au aprins luminile !) au consti­tuit obstacole greu de trecut pentru cele două formaţii feminine ale universităţilor din Iaşi şi Cluj-Napoca. A­­comodîndu-se mai bine cu aceste condiţii, dar dovedind, în plus, mai multă voinţă şi o mai mare forţă de şut, handbalistele din Iaşi au ob­ţinut, ieri, o binemeritată victorie cu scorul de 11—9 (5—4). La acest al patrulea succes în prima divizie al ieșencelor au contribuit, prin golurile înscrise, Dîscă, Her­­ţa, Artişti, Grefeleanu (cite 2) Mocanu, Trandafir, Bălici (cite 1) şi portarul Nedelcu, care, în ciuda celor nouă go­luri primite, a apărat exce­lent. GH. VASILIU FOTBAL A.C. Milan—Dinamo București 2-1 Aseară, la Milano, în ca­drul „Cupei U.E.F.A.“, s-a disputat partida de fotbal dintre echipele A. C. Milan şi Dinamo Bucureşti. După ce au condus cu 1-0 prin golul înscris de Sătmareanu, dinamoviştii n-au mai putut rezista presiunii din final a milanezilor, întrucît în partida de la Bucureşti fotbaliştii italieni obţinuseră un rezultat de e­­galitate (0—0), cu victoria de aseară ei s-au calificat pen­tru turul următor al com­petiţiei. Campionatul judeţean Rezultatele consemnate în cea dea şasea etapă a primei grupe valorice se înscriu, în general, în domeniul surpri­zelor . Recolta Ruginoasa (neînvinsă pînă duminică) pierde, pe teren propriu, cu 0—3, în faţa Viitorului Hîr­­lău . Locomotiva, la Paş­cani, nu poate trece (0—0) de ultima clasată, Prutul Prisăcani, iar Unirea (la Po­dul Iloaiei) încheie nedecis (1—1) meciul cu Recolta Conţeşti. Alte rezultate : Bi­ruinţa Mirosloveşti — Victo­ria T­ M. Iaşi 1­—4, Biruinţa Movileni — A.S.A. Iaşi 2—4, Voinţa Moţca — Şoimii Iaşi 2—2. In clasament, pe pri­mele trei locuri, la egalitate (cu cite 8 pct.) : Locomotiva Pascani, Victoria T. M. Iaşi, Recolta Ruginoasa. In grupa a doua, de la o etapă la alta, marea majo­ritate a competitoarelor ma­nifestă comportări contradic­torii, ceea ce şi explică se­ria mare a rezultatelor-sur­­priză. In seria I (etapa a V-a) : I.T.C. Iaşi — Avîntul Strunga 9—0, Tineretul Bră­­teşti — Voinţa Lunca 0—4, Avîntul Brăteşti — I.T.P. Paşcani 3—0, Unirea V. Sea­că — Avîntul Todireşti 7—2, Constructorul Paşcani — Mo­bila Iaşi 2—3, Moldova Cris­­teşti — Siretul Lespezi 2—1. In clasament, pe primele două locuri se află Avîntul Brăteşti şi Unirea V. Seacă (cu cite 9 pct.). In seria a Il-a (etapa a Vl-a) : Chimia Iaşi — Avîntul Victoria 2—2, Tehnoton Iaşi — Avîntul Ră­ducăneni 6—1, Olimpia Po­­pricani — Recolta Gropniţa 2—0, Zorile Lungani —Mol­­dova-tricotaje Iaşi 3—6, IPA — Progresul Trifesic 3—4. Pe primele două locuri, în cla­sament­­ Moldova-tricotaje (10 pct.) și Tehnoton (9 pct.). Iniţiativă tinerească Membrii organizaţiei U.T.C. din secţia a II-a a întreprin­derii de, antibiotice au pre­luat spre păstrare şi exploa­tare o bună parte a utilaje­lor din secţie. Au trecut cî­teva luni de la aplicarea a­­cestei iniţiative a A.M.C.-is­­tului Petru Aelenei şi roadele se fac simţite în aspectul o­­ferit de utilajele mai bine întreţinute, creşterea disci­plinei în muncă şi, firesc, în randamente sporite de fabri­caţie. La această acţiune ti­nerească sunt antrenaţi peste o sută de tineri, adică toţi membrii organizaţiei. V ­ FLACARA IASULUI s. in 24 de ore *1 Radio laşi 4 Programul de seară (1 octom-­­ 7­brie) : 16,00 Cotidian sonor ; 1 q 17,30 O samă de cuvinte ; 17,80 4 1 Muzica Renaşterii ; 18,05 Cta-­­ f­­ece de tinereţe ; 18,15 Şlagăre; ţ 4 18,25 Scena. Debut de stagiune l­­ la Teatrul „V. I. Popa“ din Bor- 1­7 Iad ; 18,40 Muzică populară ro- 4­o mânească la cerere ; 19,00 Bn- 7 / letin de ştiri ; 19,05 Cîntece os- \­­ tăşeşti ; 19,15 Radiogazeta eco- 4 L nomică ; 19,30 Pe portativul un- * 1 delor, melodia preferată ; 20,00 y 4 Univers muzical : Concertul de i 7 deschidere a stagiunii 1976—1977 1 1­­a Filarmonica „Moldova“ laşi 4 4 — transmisie în direct. 7 ţ Televiziune î 1 10,00 Teleşcoală ; 12,10 Snago- 7 I vul — documentar Tv. ; 12,55 ţ I Întrebări si răspunsuri ; 13,25 1 7 Telex ; 16,00 Teleşcoală ; 16,30 1 I Curs de limba engleză; 17,00 Enid- l i siune în limba germană ; 18,55 7 Republica Populară Chineză — ţ V Rîul de argint. Reportaj ’; 19,20 1 I 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal ; I i 20,00 Omul de lingă tine; (1 4 20,30 Seară de balet „Anotimpu- i I rile“ de­ Antonio Vivaldi. Pre­­ţ ţ mieră Tv. ; 21,15 în dezbatere i 1 publică . Programul de măsuri ’ ’ pentru aplicarea hotărîrilor \ ^ Congresului al XI-lea al parti- / i dului şi ale Congresului ediu- l i caţiei politice şi al culturii so- 4 4 eialiste în domeniul muncii ideo-­­­­ logice, politice şi cultural-edu- i­­­cative; 21.30 Ecran Tv. ’76; 22.10 ; 1 24 de ore. ț - Cinematografe 4 ) Victoria, orele 9.00; 11.18; 1­­ 14.30; 16.40; 18.50; 21.001 „Ulti- t­­­mele zile ale verii“. Republica, i 4 orele 9.00; 11.00; 15.00; 17.00; J I 19.00; 21.00: „Orăşenii“. Copou, 4 i orele 9.00; 11.00; 15.00; 17.00, , 1 19.00; 21.00­ „Micul indian“. Ti- ţ­i­neretului, orele 9.00; 11.20; 15.00; i­­ 17.30; 20.15: „Tom şi Jerry“ şi 4 1 „Noi aventuri cu Tom şi Jerry“. 4­­ Nicolina, orele 16.00; 18.00; 20.00s , 4 „Primul asalt“. | 1 ) Casa de cultură a \ ’ sindicatelor \ 1 Orchestra de muzică populară q 4 „Rapsozii Boltoşanilor“ prezintă , la orele 17,00 şi 20,00 un bogat ţ 4 şi variat program cu Lucreţia i l Ciobanu.­­ Astăzi,­ la ora 12,30 la Pala- \ 4 tul Culturii (în holul central) i­­ se va vernisa expoziţia de gra- l­­­vură a artistului mexican An- 4 4 dres Salgo. Expoziţia va fi des- , J chisă toată luna octombrie. i I Sola „Victoria“ \ \ La ora 18,00, se deschide ex-­­ I poziţia de pictură a profesoarei " I Rodica Mihăilă, manifestare or- ţ 4 ganizată de Comitetul judeţean i i pentru cultură şi educaţie so- 1­­­cialistă. Expoziţia cuprinde pei- 1 4 sa­te şi flori şi va fi deschisă ' ’ în­ perioada 1—10 octombrie a.e. 4 I Timpul probabil i i Vremea va continua să se ră­­ţ­­ cească uşor. Cerul va fi mai i­i mult noros. Se vor produce pre­­t­­­cipitaţii sub formă de ploaie, în l 4 special în jumătatea de nord a , 7 Moldovei. Vîntul va sufla slab ,­­ pînă la moderat din sectorul i­­ nordic. Temperatura aerului va 1 I scădea uşor ; minimele vor fi 4­4 cuprinse între 7 si 13 grade, iar , 7 maximele între 15 și 21 grade. ) 1______________________­__________ Expoziţie de gravură JOCTRI PASĂRI ORIZONTAL ! 1. Peli­can (reg.) — A zburat cu aripi de pasăre ; 2. E în­rudită cu sticletele — Pa­pagal ; 3. Becaține — Ca laba gîștei (masc.) ; 4. Ca un papagal (fig.) — Plăcerea raței ; 5. „Pă­sările" lui Al. Ivasiuc ; 6. Ibis ! — Hrana păsărilor de curte; 7. Şoricar — Cuci! — Pene de becată !; 8. Patria struţului — Cap de albatros ! ; 9. Pasăre de oţel — Raţă ştiinţifică — Cap de mierlă ; 10. A data­t— De la el porneşte Delta ; 11. Pasăre — Coa­dă de păsărică 1. VERTI­CAL : 1. Pichere (reg.) Emil Păunescu; 2. Slă­biciuni — Pasăre migratoare; 3. Ciobănit — Vorba porumbe­lului ; 4. Păsări de curte (reg.) — Se repetă la papagal ! ; 5. Pasăre călătoare — In becaţă!; 6. Diafan (fig.) — Fetiţă ; 7. O­­daie (mold.) — Apeduct în El­veţia ; 8. Ca păsările de oţel (fern.) ; 9. Păsări de colivie — Pene de sticlete­­ ; 10. Ca pă­sările — Vorba... ; 11. ... aces­­tei păsări — Specie de vuit»». Dicţionar : AEL. S. COLOŞENCO DEZLEGAREA JOCULUI APĂRUT IN NR. 9331 ORIZONTAL • 1. ScămoșatăMf 2. Orion — Bol; 3. Fibrilaness 4. T — Id — O — Ts; 5. Stan*­­bă — T ; 6. Front — U.P.Lj; % I — Rs — Clin ; 8. Beia Ac ; 9. F — Etamina.

Next