Flacăra Iaşului, decembrie 1976 (Anul 32, nr. 9385-9411)

1976-12-01 / nr. 9385

I PAGINA A ll-A-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI 1 FESTIVALUL NATIONAL l­J „CÎNTAREA ROMÂNIEI" Manifestări consacrate Centenarului Independentei In cadrul manifestărilor dedicate aniversării a 100 de ani de la obţinerea Indepen­denţei de stat a României, la Cooperativa „Solidaritatea“ din Iaşi, un colectiv de biblio­grafi de la Biblioteca jude­ţeană „Gh. Asachi“ a pre­zentat revista vorbită „Actu­alitatea literară“. „Eroi au fost, eroi sunt încă“ de Du­mitru Almaş, „Ecourile li­terare ale cuceririi Indepen­denţei naţionale“ de Teodor Vîrgolici şi seria „Domnitori şi voievozi ai Ţărilor Româ­ne“, la care s-a adăugat un recital de poezie patriotică, au constituit momentele „Ac­tualităţii literare“ prezentate in faţa a peste 100 de mun­citori. Acţiunea face parte din şirul manifestărilor in­tegrate în Festivalul naţio­nal „Cîntarea României“. Cenaclul literar­ artistic al elevilor Mîine, la ora 17:00, la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor va avea loc con­stituirea cenaclului literar­­artistic al elevilor iniţiat de Consiliul judeţean al elevi­lor. Cenaclul îşi propune sti­mularea activităţii de crea­ţie, organizarea de manifes­tări cultural-artistice în ca­drul Festivalului naţional „Cîntarea României“. Oraşul marilor iubiri“ »« Sub genericul de mai sus a fost inaugurată stagiunea studenţească din acest an »U­­niversitar care se va des­făşura la Casa de cultură a tineretului. La spectacolul inaugural au evoluat corul Centrului universitar, ansam­blurile „Doina Carpaţilor­ şi cel al Institutului agronomic, camerala „Patrium Carmen“, grupul folk „Estudiantina“, brigada artistică de agitaţie „Seringa“. Stagiunea va cu­prinde ÎS producţii, în­­sumind toate genurile de artă la care îşi vor da concursul formaţii antrena­te la Festivalul naţional „Cîntarea României“. Centclul „Flacăra Iaşului“ în mijlocul muncitorilor întreprinderii metalurgice Ieri, la întreprinderea me­talurgică, la ieşirea din pri­mul schimb, redacţia ziarului nostru, în colaborare cu Co­mitetul de partid, cu Consi­liul educaţiei politice şi al culturii socialiste din Între­prindere, a inaugurat seria manifestărilor cenaclului „Flacăra Iaşului“, dedicate Festivalului naţional „Cînta­rea României“. Tovarăşul Mihai Dumitriu, redactorul şef al ziarului, a evidenţiat lo­cul ce-l ocupă aceste mani­festări în ansamblul activită­ţilor din judeţ în educarea co­munistă a maselor. Un public numeros — mun­citori, tehnicieni, ingineri, alţi angajaţi — care a um­plut pînă la refuz sala de festivităţi — a salutat cu căl­dură cenaclul „Flacăra Iaşu­lui“, iniţiativa acestuia de a-şi începe manifestările în întreprinderile industriale cu tânăra citadelă a metalur­giei ieşene. Propunîndu-şi a stimula creaţia profund an­gajată, patriotică şi revolu­ţionară, cenaclul nostru pro­movează consecvent poezia dedicată patriei, partidului, muzica militantă, patriotică, epigrama ca mijloace de for­mare şi dezvoltare a conşti­inţei socialiste. „Patria“, „Pă­­mînt pentru eternitate“, „Pli­ne şi poezie“ şi „Spun Pa­trie“, „1907“, „Colina“ sînt titlurile unor vibrante crea­ţii lirice dedicate de poeţii Ioanid Romanescu şi, respec­tiv, Emilian Marcu, muncito­rilor din această întreprinde­re care au aplaudat momen­tul poetic prezentat. Epigrama — formă artis­tică de satirizare a fenome­nelor negative, a fost, de a­­semenea, mult gustată de publicul prezent. Ion Zaha­­ria, Costache Plăcintă, Ion Noea, Const. Iurașcu, Nelu Marian, George Petrone au citit epigrame, multe din ele inspirate din activitatea În­treprinderii. Aplaudate au fost evoluţiile actorului Pu­­hi Vasiliu şi umoristului Ra­du Atanasie, care au prezen­tat momente satirice. Muzica folk patriotică, caracteristi­că formaţiei „Estudiantina“ (alcătuită din Petronela O­­laru, Nicu Popîrlan, Dumi­tru Ţiplic), a emoţionat pu­blicul, a transmis vibrantul mesaj al dragostei faţă de partid şi ţară. Spectacolul a fost întregit de programul tarafului întreprinderii, diri­jat de Teodor Lupu. Transmiţînd mulţumiri ce­naclului „Flacăra Iaşului“ pentru reuşita acestei mani­festări, ing. Onofrei Parascan, directorul întreprinderii, a prezentat invitaţilor preo­cupările acestei unităţi de a îndeplini cu succes sarcini­le cincinalului revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice. In încheiere, a avut loc un fructuos dialog între mun­citori şi membrii cenaclului pe tema creaţiei iar slujba o­­perei de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvol­tate. '**’ ION URSU Foto : D. Rotaru Aspect din sală Spectacolul inaugural al „Zilelor artei teatrale din R. D. Germană“ este, indis­cutabil, unul de excepţie, ilustrînd, prin excelenţă, o operă şi un stil. Opera o con­stituie ansamblul teatrului brechtian, în cuprinsul căruia cea mai reuşită comedie este, fără îndoiala, piesa „Domnul Puntila şi sluga sa Matti“, o originală transpunere dra­matică, la alte dimensiuni şi degajînd mult superioare semnificaţii, a povestirii des­pre Puntila cel beţiv şi şo­ferul său, datorate scriitoa­rei finlandeze Hella Wuoli­­joki. Ceea ce rezultă este o admirabilă ipostaziere sceni­că a unor complexe rapor­turi sociale, în cuprinsul că­rora, dincolo de groteştile evaziuni bahice ale lui Pun­tila, şi pasagerile cedări în faţa tentaţiilor de căpătuire ale lui Matti, se afirmă ire­conciliabile poziţii de clasă. Acestea sunt duse la limită atunci cînd ultimul va în­ţelege că, în fond, din acest bizar joc „care pe care“, ie­şire nu este decit atunci cînd „argaţii proprii­lor stăpîni vor fi". Proiecţia dramatică este cuprinzătoare, fiecare personaj întregind universul uman astfel constituit. Este de-a dreptul impre­sionantă vigoarea cu care es­te tratată scenic problema­tica acestui text, un text sa­vuros ca particularizări de limbaj şi gîndire, dar şi ca incisivitate critică. Virtuţile dramatice sunt fructificate in mod optim de un colectiv ca­re-şi face, cu totul îndreptă­ţit, un punct de mîndrie de a fi purtătorul de cuvînt al tradiţiei brechtiene. Berliner Ensemble dă dovada unei e­­xemplare continuităţi crea­toare, propunîndu-şi ca, în perimetrul jaloanelor teatru­lui brechtian, să realizeze o deplină comunicare cu pu­blicul contemporan. Aspira­ţia este facilitată de dimen­siunea manifest raţională a teatrului epic, care „poves­teşte un eveniment, îl trans­formă (pe spectator) în con- Cronică dramatică templator, dar îl şi stimu­lează, îl constrînge la hotă­­rîri“ etc. Faţă de linearita­tea teatrului dramatic, tea­trul epic implică saltul în care logica ia locul entuzias­mului şi al retoricii. A vor­bi de „clovnerie şi filozofie" într-o piesă ca „Domnul Pun­tila...“ înseamnă deci a sur­prinde liniile de forţă ale unui demers scenic, în care stili­zarea potenţează gestul pînă aproape de pantomimă, dînd o subliniată adresă satirei. Astfel incit, angajîndu-ne in evoluţia spectacolului, rămi­­nem totuşi disponibili pen­tru meditaţie, pentru ceea ce se instituie cu autoritate, ca perspectivă socială şi isto­rică. Şi nu putem decit să felicităm regia (Peter Kupke) pentru perfecta în­cadrare a întregii distribu­ţii într-o asemenea pe de­plin omogenă viziune sceni­că, servită excelent de către scenografie (Johanna Kieling). Aceasta subliniază în ima­gini de mare relief și plenară sugestivitate ideatică —­ de sorginte expresionistă — at­mosfera atît de particulară a întregii piese. In acest cadru, focalizat de marioneta arlechinescă a u­­nui mereu imprevizibil şi a­­parent dilematic Puntila, fie­care interpret, începînd cu de-a dreptul uluitorul Ekke­hard Schall, şi-a înscris, plas­tic şi prin replică, propria partitură, într-o compoziţie perfect orchestrată. Am re­marca, de asemenea, pentru elocvenţa portretelor realiza­te, pe Carmen-Maja Antoni (Eva), Victor Deiss (Ataşatul), Felicitas Ritsch (Laina), An­gelika Ritter (Fina) — cu o întreagă posibilă listă de nu­me din care nu pot lipsi Christine Gloger, Sonya Hörbing, Angelika Waller, Barbara Dittus — inter­pretele celor patru tine­re neconsolate, ale căror confesiuni au prilejuit un ve­ritabil recital de artă. Hans- Peter Reinecke realizează un Matii simplu, plin de bun simţ şi luciditate, replică con­cludentă în dialogul cu Pun­tila. O notă aparte pentru son­­guri (muzica — Paul Des­sau) — liant de efect şi, în acelaşi timp, inserţie speci­fică într-o naraţiune sceni­că practic inconfundabilă. AL. I. FRIDUS Berliner Ensemble Bertolt Brecht: „Domnul Puntila şi sluga sa Matti“ In clişeu : Moment din spectacolul „Domnul Puntila și sluga sa Matti“. ---------------------------------------------------- ------------------------------------------------------ 1 Decembrie 1918 (urmare din pag. 1) categoriile sociale. Ei au ho­­tărit, ca un singur om, uni­rea necondiţionată a Transil­vaniei cu România. Prin a­­cest vot plebiscitat, exprimat cu atîta vigoare la 1 Decem­brie 1918, se desăvîrşea actul cel mai important al istoriei milenare dramatice şi eroice a neamului românesc. Este vorba de împlinirea unei as­piraţii seculare, cu urmări importante în creşterea po­tenţialului economic şi in dezvoltarea demografică, In intensificarea rolului proleta­riatului în viaţa socială şi politică a ţării. Desăvîrşirea unirii a fost o temelie pen­tru dezvoltarea ulterioară a României contemporane. Privind din perspectiva is­toriei, realizările de astăzi din patria noastră socialistă, suntem­ mai în măsură să a­­preciem clarviziunea şi jert­fele înaintaşilor, dar şi fap­tele de eroism cotidian al oamenilor muncii în edifi­carea noii orînduiri sociale, care asigură împlinirea in fapt a năzuinţelor de veacuri ale poporului spre libertate, independenţă, fericire şi con­tinuu progres. Unitatea de nezdruncinat a întregii na­ţiuni în jurul încercatei sale avangarde — Partidul Comu­nist Român — hotărîrea cu care poporul nostru urmea­ză partidul şi transpune in viaţă politica sa, constituie garanţia ridicării patriei pe cele mai înalte trepte, aşa cum au visat-o şi au dorit-o predecesorii noştri. 1­so 14 d le ore \ Radio Iaşi \ Programul de seară (X decem- I­brie) ; 16,00 Cotidian sonor; 17,30­­ Grai şi suflet românesc ; 18,00 X Vechi melodii populare ; 18,15­­ Selecţiuni din opereta „Secretul­­ lui Marco Polo“, de Lopez; 18,30­­ Dumbrava minunată ; 18,40 Cîn­­­tecul care mi-e drag ; 19,00 Bu­­­­letin de știri ; 19,05 Cîntece des­­­­pre patrie ; 19,15 Agronomica ;­­ 19,30 Pe portativul undelor­, me-­­ lodia_ preferată ; 20,00 Sînt. su­­­­flet în sufletul neamului meu !­­ 20,10 Fonoteca melomanilor ; ■ 20,50 Cîntă Doina Spătaru-Ofi- i nescu ; 21,00 Evenimentele zilei;­­ 21,10 Seară de romanţe ; 21,40— • 22,00 Vedere în recital. S Televiziune ^ 16,00 Fotbal : Progresul — Di-I namo (Campionatul naţional — 1 divizia A). în pauză : selecţiuni­­ din meciul Rapid — Sportul­­ studenţesc ; 17,50 Enciclopedie­­ pentru tineret ; 18,10 Scena —­­ emisiune de actualitate şi erl- t tică teatrală ; 18,30 Din viaţa­­ plantelor şi animalelor ; 18,50­­ Consultaţii în ajutorul lectori­­­­lor, propagandiştilor şi cursanţi­­i lor din învăţămîntul politico-­­ ideologic. Programa : Socialis­­­­mul ştiinţific şi problemele dez­■ voltării economico-sociale a Ro­­­­mâniei.­ Tema : Revoluţia eon­n­­temporană în ştiinţă şi tehnică ,­ şi implicaţiile ei social-politice ;­­ 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejur­­i nai ; 20,00 Ancheta Tv. : Datorii­­ uitate ; 20,30 Rezultatele tragerii ^ Pronoexpres ; 20,35 Telecinema- i­­­teea : „Cei mai frumoşi ani" — 1 producţie a studiourilor ameri- I­­­cane ; 22,20 „E scris pe tricolor , , Unire*. Emisiune de cintece şi­­ versuri realizată la Alba-Iulia; | | 22,50 Telejurnal.­­ Cinematografe ? Victoria, orele 9,00; 11,00; 15,00;­­ 17,00 ; 19,00 ; 21,00 : „Premiera*. | | Republica, orele 9,00; 11,00; 15,00;­­ 17,00 ; 19,00 ; 21,00 : „Cătină“. Co- 1 \ pou, orele 9,00 ; 11,00 ; 15,00 ; i 1 17,00 ; 19,00 ; 21,00 : „O pirami- T dă pentru mine*. Casa de cui- ( l tură a sindicatelor, orele 9,00­ ; 11,00 ; 14,00 ; 16,00 ; 18,00 ; 20,00 : \ 1 „Celălalt Francisco*. Tineretului, I t orele 9,00; 11,10; 14,30; 16,40; I 18,50 ; 21,00 : „Romanţă pentru 1 l îndrăgostiţi“. Nicolina, orele j / 16,00 ; 18,00 ; 20,00 : „Operaţiunea \ 1 „Monstrul“.­­ j \ Timpul probabil i i Vremea se menţine caldă, cu J , cerul variabil mai mult noros. ] t Se vor semnala ploi locale în I l cea mai mare parte a Moldovei,­­ I iar vintul va prezenta intensi- j i ficări din sectorul sud-vestic, a- i I tingînd viteze de 40—60 km./oră. 1 ) Temperatura aerului se va men- { I ține ridicată ; minimele vor fi ’­­ cuprinse între minus 3 grade și I 1 plus 3 grade, iar maximele în- t t­tre plus 2 și 10 grade. Pe sose- } 1 lele din zona de munte se va 1 L depune polei. ’ | La Spitalul clinic judeţean Cum ajung alimentele la patul bolnavului ? Am poposit la Spitalul cli­nic judeţean. Ne-a însoţit, la cererea noastră, o echipă de control obştesc de la în­treprinderea de prelucrare a lemnului Iaşi, compusă din Ioan Hadriş, Andrei Octavian şi Ioan Sonea, precum şi me­dicul Sava Popovici, de la Centrul sanitar-antiepidemic. Cerem o listă de meniuri, cum ar trebui să existe la orice bucătărie care găteşte zilnic pentru sute şi sute de persoane. „Nu avem încă lis­ta, este la bătut la maşină”, ne răspunde asistenta diete­­ticiană Maria Cojoc. Ceva mai tirziu, constatăm că o asemenea listă s-a întocmit, dar pentru ... luna octom­brie, ea urmînd să fie reac­tualizată pe baza unei anche­te în rîndul bolnavilor. Din păcate, chiar dacă din punct de vedere al numărului de calorii meniul din ziua rai­dului nostru este­­ corespun­zător, în structura lui pre­domină făinoasele, sub dife­rite forme. La cîteva oficii de distribuire a hranei ur­mărim modul cum se serveş­te micul dejun. La oficiul Clincii I chirurgie, infirmie­ra Roza Hanganu tocmai pri­mise un calup de caşcaval şi plinea. Cit se cuvine unui bolnav ? „Păi ... împart bu­cata asta în 40, atîţia bol­navi sînt şi aşa procedăm de obicei”. Procedeu întîlnit şi la alte secţii ale spitalului, la oficii neexistînd cîntare pentru dozarea porţiilor. Nu contestăm corectitudinea a­cestui fel de a distribui hra­na bolnavilor, dar mai vechi exemple, oferite de şeful serviciului administrativ, Si­­mion Smarandache, care ne însoţea, ne determină să ce­rem mai multă exigenţă in controlul modului cum se face împărţirea pe clinici a pT OCHII eâtim nu ai alimentelor. „Fosta bucătă­reasă, Veronica Budihaş, şi îngrijitoarea Maria Iosub, ne spune acesta, au fost gă­site la poartă cu porţii gata pregătite, ori cu carne cru­dă, încercînd să le sustragă. Li s-a desfăcut contractul de muncă“. Că se mai întîmplă şi acum ca, pînă la patul bolnavului, cantitatea de hrană să fie diminuată, ne-o dovedeşte şi cîntărirea prin sondaj a unor produse desti­nate bucătăriei. Gestionarul pîinii, Const. Păduraru, sus­ţine că a distribuit pline pen­tru 73 de persoane. Cînta­­rul îl contrazice. Băcătăreasa şefă, Ana Prisecaru, a sem­nat pentru primirea unei cantităţi de biscuiţi. Cînta­­rul arată o lipsă. Magazine­rul Mircea Văsescu ştie că a eliberat o anumită cantitate de carne, de două calităţi. Una ne spune el, alta cînta­­rul şi de această dată. Mai sunt, aşadar, multe lucruri de făcut, mai ales privind controlul funcţionarului de la bucătărie. In legătură cu a­­ceasta, medicul Agripina Bo­­ingeanu ne spune : „Am fost de curind desemnată să mă ocup de stabilirea meniuri­lor şi de atunci Încerc să fac mai multă ordine aici. Am reuşit cite ceva, în sensul e­­vitării monotoniei meniurilor, al respectării rigorilor dietei, al stabilirii numărului optim de calorii. Practic însă este nevoie de o sincronizare a tu­turor factorilor care concu­ră la buna organizare şi funcţionare a serviciului de aici“. „Mai avem greutăţi cu aprovizionarea, datorită în­deosebi unora dintre furnizo­rii noştri (unităţile C.L.F., de pildă) care consideră că pentru bucătăria unui spital merge ... orice“, ne spune tov. Ovidiu Dimitriu, din partea Direcţiei sanitare. Folosirea cu mai multă eficienţă a po­sibilităţilor existente, micşo­rarea distanţei dintre inten­ţii şi aplicarea lor se vor pu­tea realiza mai repede d­acă se va exercita mai atent şi mai riguros controlul asupra pregătirii şi servirii mese­lor, ţinîndu­-se seama şi de sugestiile echipei de control obştesc, pe nedrept şi frec­vent neglijate pînă acum. MARIA CIOBOTARU

Next