Flacăra Iaşului, februarie 1977 (Anul 33, nr. 9436-9459)
1977-02-01 / nr. 9436
PAGINA A ll-A-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------FIACARA IASULUI | Controlului obştesc, un grad sporit de eficienţă! Aşa cum am relatat în ziarul nostru de duminică, în ziua de 29 ianuarie a.c., s-au desfăşurat lucrările consfătuirii judeţene pentru analiza controlului obştesc. Factor important al sistemului democraţiei noastre socialiste, controlul obştesc are sarcina de a veghea asupra modului în care se înfăptuiesc măsurile stabilite de organele de partid şi de stat în sectoare importante ale vieţii noastre economice şi socialculturale, acţionînd, totodată, ca un factor de educaţie civică în unităţile supuse controlului. Consfătuirea, care a avut un pronunţat caracter de lucru, a pus în evidenţă experienţa pozitivă acumulată în cei aproape 5 ani ce au trecut de la adoptarea de către M.A.N. a Legii nr. 6/1972, prin care Frontul Unităţii Socialiste a fost investit cu răspunderea organizării şi coordonării controlului obştesc. S-a apreciat că rezultatele bune obţinute in unităţile producătoare de bunuri de consum, în cele ale aprovizionării şi servirii populaţiei, ale ocrotirii sănătăţii In general şi a copilului în special, sunt şi o urmare a contribuţiei aduse de controlul obştesc. In activitatea multor consilii locale ale F.U.S. s-a încetăţenit practica analizării periodice a activităţii controlului obştesc, îndrumării şi instruirii diferenţiate a echipelor pe domenii, urmăririi îndeaproape a gradului de receptivitate al conducătorilor unităţilor supuse controlului. Atît Raportul, cît şi luările de cuvînt în plen şi-n comisii au insistat asupra lipsurilor manifestate în organizarea, îndrumarea şi funcţionarea controlului obştesc din judeţ. A fost criticat faptul că se întîlnesc încă echipe de control obştesc a căror existenţă este atestată doar de proceseleverbale întocmite la constituirea lor. Este vorba îndeosebi despre echipele care ar fi trebuit să acţioneze în sectoarele de administraţie locativă, instituţiile de cultură şi artă, transport în comun, în unităţile Direcţiei judeţene P.Tc. Pentru alte echipe, controlul îmbracă adeseori un caracter constatativ, aceasta şi ca urmare a necunoaşterii temeinice a legislaţiei în vigoare şi particularităţilor sectoarelor în care au fost repartizate. De altfel, nici comisiile locale de îndrumare şi coordonare a controlului obştesc nu acţionează pretutindeni cu competenţă şi răspundere pentru instruirea temeinică şi la timp a membrilor echipelor. In acelaşi spirit a fost criticată şi tendinţa manifestată pe alocuri de a se schimba prea des componenţa echipelor, lucru care denotă superficialitate şi din partea organizaţiilor componente ale consiliilor locale ale F.U.S., toate acestea repercutîndu-se negativ asupra eficienţei controlului. Asemenea aspecte se întîlnesc, între altele, la : Brăeşti, Cucuteni, Plugari, Schitu-Duca, Ciurea, Strunga, Ipatele, Comarna etc., ele nefiind străine în totalitate municipiului Iaşi şi oraşului Hîrlău. Cu o contribuţie mai modestă se înscriu echipele ce acţionează în domeniile prestărilor de servicii şi instituţiilor de stat care lucrează cu publicul. Pe lîngă faptul că efectuează controale sporadice şi întîmplătoare, unele echipe nu se prezintă pe teren în componenţa stabilită de lege (minimum trei membri), intervenţiile lor fiind astfel ineficiente. De altfel, mai ales în aceste sectoare, se remarcă şi un grad scăzut de receptivitate din partea factorilor de conducere ai unităţilor, care nu analizează în toate cazurile cu răspundere constatările controlului obştesc şi nu acţionează pentru înlăturarea neajunsurilor semnalate. Aşa se face că întîlnim încă lipsuri care dăinuie de ani de zile, cum sunt : neafişarea şi nerespectarea tarifelor, calitatea necorespunzătoare a unor servicii, atitudinea ireverenţioasă a lucrătorilor, aspectul neigienic al unor unităţi etc. Astfel de lipsuri se întîlnesc, din păcate, şi în magazine ale comerţului de stat şi cooperatist, unităţi sanitare, cămine şi cantine ale elevilor şi studenţilor etc. Trebuie spus că, in această privinţă, nici organele controlului de stat nu urmăresc în suficientă măsură înlăturarea deficienţelor semnalate de controlorii obşteşti, nu colaborează îndeajuns cu aceştia. Aspectele prezentate pun în evidenţă faptul că nu peste tot consiliile locale ale F.U.S., comisiile de îndrumare şi coordonare a controlului obştesc, organizaţiile componente ale F.U.S. se preocupă de sporirea eficienţei controlului obştesc în conformitate cu prevederile Legii nr. 6. Aceasta îşi găseşte ilustrarea şi în faptul că unele consilii locale ale F.U.S. şi conduceri de organizaţii de masă şi obşteşti au neglijat prezentarea, în adunări ale cetăţenilor pe întreprinderi şi instituţii, sate şi oraşe, a dărilor de seamă asupra activităţii desfăşurate de echipele de control obştesc. De asemenea, nu s-a urmărit cu consecvenţă ca factorii de decizie ai unităţilor controlate să prezinte informări asupra în care sunt soluţionate observaţiile şi propunerile făcute de controlul obştesc. Prin întreg conţinutul său, consfătuirea a constituit un bun prilej de stabilire a măsurilor ce trebuie întreprinse atît la nivelul judeţului, cît şi al fiecărei localităţi, pentru sporirea contribuţiei controlului obştesc la mobilizarea şi valorificarea întregului potenţial uman şi material de care dispunem în vederea îndeplinirii cu succes a măreţelor obiective trasate de Congresul al XI-lea al partidului Au fost formulate în acest sens propuneri privind perfecţionarea unor prevederi ale Legii nr. 6/ 1972, precum şi măsuri referitoare la îmbunătăţirea întregii activităţi de organizare, îndrumare şi desfăşurare a controlului obştesc, la sporirea eficienţei acestuia. Există, în judeţul Iaşi, toate condiţiile ca această formă democratică de participare a maselor de oameni ai muncii la bunul mers al treburilor în diversele domenii ale vieţii materiale şi spirituale să se ridice la nivelul exigenţelor etapei pe care o străbate societatea noas- ALICE OUAŢI SILVIU COSTINESCU • In judeţul Iaşi funcţionează 1271 echipe de control obştesc din care fac parte 6 465 de membri. • In 1976 au fost efectuate 8 350 de controale; s-au formulat 4100 de propuneri, dintre care 3 900 au fost soluţionate. • Cu mai bune rezultate se înscrie activitatea controlului obştesc din Iaşi, Paşcani, Tg. Frumos, Hîrlău, Lespezi, Vlădeni, Tătăruşi, Tomeşti, Voineşti, Prisăcani, Scobinţi, Focuri, C. Caprei, Oţeleni ş.a. • Se remarcă, pentru d eficienţa intervenţiilor, echipele de control obştesc din domeniile prevenirii şi combaterii poluării mediului înconjurător, comerţului de stat şi cooperatist, ocrotirii copilului. modulus Istoria in imagini emoţionante (urmare din pag. 1) In comuna sa natală, ţine nu numai de ataşamentul faţă de locul de baştină, ci şi de continuitatea în strădaniile de educare patriotică a maselor, aşa cum au făcut-o odinioară şi părinţii săi, învăţători în aceeaşi localitate. Adrian Podoleanu, după ce ne-a oferit, la recenta expediţie judeţeană „Dorobanţii din Vaslui“ o vibrantă evocare al cărei conţinut îi conferă nu nu ar mai frumuseţe, ci şi un profil istoric peren, cu o mare putere de penetraţie, intenţionează să ne prezinte în curînd o amplă compoziţie intitulată „Tricolorul pe redută“. Este rodul unor investigaţii temeinice în muzee şi arhive care demonstrează că documentarea nu trebuie subestimată, dominanta rămînînd însă pentru fiecare artist vocaţia dublată de puternic patriotism. Acelaşi pictor a trimis pentru apropiata expoziţie din Sala „Dalles“ compoziţia cu tema „Reforma agrară“ care, pornind de la ideea răscoalelor ţărăneşti din 1907, arată că abia în anii noştri, sub conducerea partidului, s-a înfăptuit actul de dreptate spre care au năzuit şi pentru care s-au jertfit în trecut milioane de ţărani oprimaţi La rîndul său, pictorul Francisc Bartók este preocupat acum de a crea o versiune de mari proporţii a lucrării sale, care a putut fi deja apreciată de public, „1877“ unde pe fundalul unei păduri vii umane, asemenea unei avalanşe, se conturează atacul împotriva otomanilor, vădind energia lăuntrică şi vigoarea expresivă a artistului. Ritmul compoziţiei imprimă lucrării o dinamică specială, iar sensibilitatea şi subtilitatea cromatică îi accentuează dramatismul. O suită de portrete de dorobanţi şi roşiori vor întregi ciclul de creaţii inspirate din lupta poporului nostru pentru neatîrnare naţională şi libertate socială. IVALUL NAŢIONAL Duminică s-a deschis „Luna cărţii la sate“ Duminică, s-a deschis în localităţile rurale din judeţ, ca de altfel de pe întreg cuprinsul patriei, cea de-a XVII-a ediţie a „Lunii cărţii la sate“, ale cărei manifestări sunt circumscrise etapei de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“. In prima zi au fost organizate în cămine culturale şi biblioteci, în librării săteşti şi cluburi, expuneri şi expoziţii de cărţi, s-au prezentat recenzii, recitaluri de poezie etc. La căminul cultural Răducăneni, de exemplu, s-a amenajat expoziţia „Orizont literar 1977“, iar la bibliotecă o expoziţie de cărţi pe tema „Independenţa naţională — aspiraţie de veacuri a poporului român“. Un colectiv de la Biblioteca judeţeană „Gh. Asachi“ a prezentat, în încheiere, jurnalul vorbit „Actualitatea literară“. Manifestări asemănătoare au avut loc şi în alte localităţi săteşti din judeţ. Odă patriei Fruntaşi la învăţătură şi în munca, în activităţile de organizaţie, pionierii se dovedesc a fi în acelaşi timp participanţi activi la viaţa culturală, artistică, care stimulează dezvoltarea multilaterală a personalităţii lor. Este semnificativă în acest sens prezenţa numeroasă a elevilor la Festivalul naţional „Cîntarea României”, existenţa a numeroase formaţii artistice care se prezintă pe scena marelui concurs, după o rodnică activitate la nivelul unităţilor de învăţămînt din care provin. Şi duminică, la Casa de cultură a tineretului şi Casa de cultură a sindicatelor, ca şi în etapele anterioare, corurile, grupurile vocale, instrumentale, orchestrele, s-au prezentat cu un repertoriu bogat, variat, care denotă preocuparea pentru promovarea creaţiei noi, inspirată din realităţile actuale, din istoria poporului, din trecutul glorios de luptă al înaintaşilor, al clasei muncitoare şi partidului nostru. întrecerile, veritabile spectacole prezentate de către cei mai talentaţi dintre purtătorii cravatelor roşii cu tricolor, oglindesc însufleţirea cu care elevii îşi îndeplinesc sarcinile de organizaţie, entuziasmul cu care, alături de întregul popor, se pregătesc pentru marile evenimente ale anului acesta : Centenarul Independenţei de stat a României, împlinirea a şapte decenii de la răscoalele ţără şi partidului neşti din 1907, 30 de ani de la proclamarea Republicii. Juriul — alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor artistice ieşene — a fost pus adesea in dificultate, deoarece au fost cazuri când au evoluat formaţii sensibil egale. S-au remarcat, în, mod deosebit, dintre cele 30 de coruri participante, cele ale Şcolii de aplicaţie, şcolilor generale nr. 13, 4, 23, Liceului „Mihai Eminescu“, corul de cameră de la Liceul „Mihail Sadoveanu". Au fost promovate, de asemenea, pentru faza judeţeană orchestra Şcolii generale nr. 13, grupul instrumental al Şcolii generale nr. 23, grupul vocal din Holboca şi soliştii Mihaela Ciuru, Elena Pantalon, Augustin Ciobanu, Elena Surdu, Marina Porumb, Luiza Zaharia, Petronela Stoica, Petru Tufă. Se impune şi o observaţie cu privire la evoluţia soliştilor. Aceştia au avut o frumoasă comportare, au dovedit calităţi vocale deosebite, dar piesele interpretate nu sunt luate din repertoriul pentru copii, ceea ce diminuează din forţa lor educativă. Faptul trebuie luat In consideraţie de cei In drept, pentru a nu mai fi intîlnite asemenea aspecte la faza judeţeană şi In manifestările artistice ce vor avea loc pină atunci. ION RA.LSU T. Cernăianu, corespondent Faza municipală a pionierilor Largă participare a artiştilor amatori la faza intercominală în patru centre de concurs (Răducăneni, Focuri, Şipote şi Vlădeni) s-au desfăşurat duminică bogate spectacole cultural-artistice din cadrul fazei intercomunale a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Numeroasa participare a formaţiilor de amatori şi a interpreţilor individuali, precum şi nivelul artistic de prezentare dovedesc faptul că în comunele judeţului se desfăşoară in această perioadă o mai fructuoasă activitate cultural-artistică. Alături de formaţiile cu o îndelungată activitate, cum ar fi cea de dansuri populare de la Coarnele Caprei, sau fanfara din Cozmeşti, pe scena festivalului au evoluat şi ansambluri alcătuite mai recent, formaţia de fluieraşi din Focuri, de teatru folcloric de la Coarnele Caprei ş.a. îmbucurător este şi faptul că se observă o înviorare a activităţii ansamblurilor corale. Duminică au putut fi urmărite la Răducăneni corurile din Moşna şi Răducăneni, colective care se afirmă tot mai mult în mişcarea artistică de masă. Şi de a-ceasta dată s-a înregistrat o largă participare a artiştilor amatori, dar şi o varietate de genuri: formaţii de dansuri populare, brigăzi artistice de agitaţie, colective care au prezentat forme mai noi de spectacol (cenaclul literar-artistic şi de interpretare Coarnele Caprei, şezătoarea artiştilor amatori din comuna Gorban), nelipsind, desigur, montajul literar-muzical. Toate acestea denotă preocuparea din partea factorilor de răspundere din comună pentru îmbogăţirea şi diversificarea activităţii cultural-artistice. m 24 (te ore Radio Iaşi _ Programul de seară (1 februarie) : 16 Cotidian sonor ; 17,30 întîlnirile Albatros ; 18,30 Lieduri de Achim Stoda ; 18,40 Cîntecul care mi-e drag ; 1) Buletin de ştiri ; 19,05 Românie, ţara mea de dor — cîntece patriotice ; 19,15 Cadran cetăţenesc ; 19,10 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 20 Lecturi dramatizate „Dulăii“, de Zaharia Stancu ; 20.30 Din muzica popoarelor ; 20.45 Armonii de seara ; 21 Evenimentele zilei • 21 10 Divertismente instrumentale ; 11,75 • 22 Suplimentul revistei melodiilor. Televiziune 10 Teleșcoală; 11 Film artistic: încrederea»n producţie a studiourilor bulgare; 12.25 Vatra Î^in'-L'T reportaj de scriitor; 12.40 Jelex; 16 Teleşcoală; 16.30 17 O? TM hT-ba en£leză; 17 Telex, in tarile socialiste; 17.20 Lecţii Tv pentru lucrătorii din agricultura; 18 Cupa mondială la schi alpin: probele feminine snC°r°irlru- dlalom special ; 18.50 întrebări şi răspunsuri - emisiune în ajutorul lectorilor propagandiştilor şi cursanţilor din învăţămîntul politico-ideologic de partid. Tema : Dinamica structurii de clasă a societăţii socialiste. Programul P.C.R. despre omogenizarea socială şi întărirea unităţii moral-politice a societăţii noastre; 19.20 1001 de seri; 19.30 Telejurnal; 20 La ordinea zilei în economie; 20.10 Mai aveţi o întrebare ?; 20.50 Seara de teatru: „Ultima cursă“ de Horia Lovinescu ; 22 45 Un cîntec de demult; 23 Telejurnal : Cinematografe Victoria, orele 9 ; 11,10, ; 14,30 • 16,40 ; 18,50 ; 21 : „O fereastră spre cer“, Republica, orele 9 ; 11,05 ; 14,45 ; 16,50 ; 18,55 ; 21 : „Pe veci al tău“. Tineretului, orele 9 ; 11 ; 14,45 : ,,Pi .i i i e aristocrate“ , orele 16,45 ; 18,45 ; 20,45 : „Despre o anume fericire“, Copou, orele 9 : 11 ; 1445- 16,50 ; 18,55 ; 21 : „Pentru ’ un an de ceapă“. Casa de cultură indicatelor, orele 9 : 11 ; 14 ; 18 ; 20 : „B.D. în alertă“. Nicotină, orele» 16 ; 18 ; 20 : „Caîn judeţ. Paşcani ! Casa de cultură : „Călătorie în Anglia“. Globul C .F.R. ; „Sclava iubirii“. Tg. Frumos : „Alexandra şi infernul». Hîrlău : „Rîs şi două ghiozdane». Podul Iloaiei : „Aventurile celor trei muzicanţi“. Hălăureşti : „Din copilăria mea“. Teatrul Naţional „Vasile Alecsandr” prezintă, la ora 19,30, spectacolul cu piesa „Chiţimia“ de I. Băiesu — tichet 17. Vernisaj Astăzi, la ora 18, la Galeria „Cronica“ se vernisează expozi- 1 foia de acuarela „Toamnă buco , vincana" , a artistului Eugen Mircea. Expoziţia cuprinde peisaje din preajma Putnei, de pe Valea Moldoviţei, Valea Sureviţei etc. Timpul probabil Vremea se va răci uşor, în special în nordul Moldovei. Cerul va fi variabil pînă la nords, îndeosebi în zona de munte şi jumătatea de nord, unde se vor produce precipitaţii sub formă de laprviţă şi ninsoare. Vîntul va surfs, moderat din sectorul vest-nord-vestic. Temperatura aerului va scădea uşor; minimele vor oscila intre minus 4 grade, și plus 1 grad, local mai coborîte in nord, iar maximele între plus 3 grade și plus 9 grade. PU a . 16 : Pensionarii (urmare din pas. 1) energie clocotitoare ? Unii se mai ocupă de problemele gospodăreşti în asociaţiile de locatari, alţii mai sînt chemaţi pe la „sfaturile bătrînilor" din cîteva întreprinderi. Insuficient pentru ei. Aud că-n alte oraşe pensionarii s-ar unit pe meserii, au deschis nişte ateliere, produc, sprijinind activitatea cooperaţiei meşteşugăreşti şi venind in ajutorul semenilor. La noi de ce nu se poate ? Aud că-n alte oraşe, din cîştigurile realizate, pensionarii organizează excursii in ţară şi peste hotare, să se bucure de frumuseţile ce ne înconjoară. La noi de ce nu se poate ? Pensionarii noştri vor să mai fie folositori, să simtă pulsul acesta accelerat al vremurilor pe care le trăim, să participe alături de noi la împliniri. De ce nu-i ajutăm ?