Flacăra Iaşului, februarie 1977 (Anul 33, nr. 9436-9459)

1977-02-01 / nr. 9436

PAGINA A ll-A-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------FIACARA IASULUI | Controlului obştesc, un grad sporit de eficienţă! Aşa cum am relatat în ziarul nostru de duminică, în ziua de 29 ianuarie a.c., s-au desfăşurat lucrările consfătuirii judeţene pen­tru analiza controlului ob­ştesc. Factor important al sistemului democraţiei noastre socialiste, controlul obştesc are sarcina de a veghea asupra modului în care se înfăptuiesc măsurile stabilite de organele de partid şi de stat în sec­toare importante ale vieţii noastre economice şi social­­culturale, acţionînd, totoda­tă, ca un factor de educaţie civică în unităţile supuse controlului. Consfătuirea, care a avut un pronunţat caracter de lucru, a pus în e­­videnţă experienţa pozitivă acumula­tă în cei aproape 5 ani ce au trecut de la adoptarea de către M.A.N. a Legii nr. 6/1972, prin care Frontul Unităţii Socialiste a fost investit cu răspunderea orga­nizării şi coordo­nării controlului obştesc. S-a apre­ciat că rezultatele bune obţinute in unităţile producă­toare de bunuri de consum, în cele ale aprovizionării şi servirii populaţiei, ale ocrotirii sănătăţii In ge­neral şi a copilului în special, sunt şi o urmare a contribuţiei aduse de con­trolul obştesc. In activita­tea multor consilii locale ale F.U.S. s-a încetăţenit practica analizării periodi­ce a activităţii controlului obştesc, îndrumării şi in­struirii diferenţiate a echi­pelor pe domenii, urmăririi îndeaproape a gradului de receptivitate al conducăto­rilor unităţilor supuse con­trolului. Atît Raportul, cît şi luă­rile de cuvînt în plen şi-n comisii au insistat asupra lipsurilor manifestate în organizarea, îndrumarea şi funcţionarea controlului ob­ştesc din judeţ. A fost cri­ticat faptul că se întîlnesc încă echipe de control ob­ştesc a căror existenţă este atestată doar de procesel­e­­verbale întocmite la con­stituirea lor. Este vorba în­deosebi despre echipele care ar fi trebuit să acţioneze în sectoarele de adminis­traţie locativă, instituţiile de cultură şi artă, transport în comun, în unităţile Di­recţiei judeţene P.Tc. Pen­tru alte echipe, controlul îmbracă adeseori un ca­racter constatativ, aceasta şi ca urmare a necunoaş­terii temeinice a legisla­ţiei în vigoare şi particu­larităţilor sectoarelor în care au fost repartizate. De altfel, nici comisiile lo­cale de îndrumare şi co­ordonare a controlului ob­ştesc nu acţionează pretu­tindeni cu competenţă şi răspundere pentru instrui­rea temeinică şi la timp a membrilor echipelor. In a­­celaşi spirit a fost criticată şi tendinţa manifestată pe alocuri de a se schimba prea des componenţa echi­pelor, lucru care denotă superficialitate şi din par­tea organizaţiilor compo­nente ale consiliilor locale ale F.U.S., toate acestea re­­percutîndu-se negativ asu­pra eficienţei controlului. Asemenea aspecte se întîl­nesc, între altele, la : Bră­eşti, Cucuteni, Plugari, Schi­­tu-Duca, Ciurea, Strunga, Ipatele, Comarna etc., ele nefiind străine în totalita­te municipiului Iaşi şi ora­şului Hîrlău. Cu o contri­buţie mai modestă se în­scriu echipele ce acţionează în domeniile prestărilor de servicii şi instituţiilor de stat care lucrează cu pu­blicul. Pe lîngă faptul că efectuează controale spo­radice şi întîmplătoare, unele echipe nu se pre­zintă pe teren în compo­nenţa stabilită de lege (mi­nimum trei membri), in­tervenţiile lor fiind astfel ineficiente. De altfel, mai ales în aceste sectoare, se remarcă şi un grad scăzut de receptivitate din partea factorilor de conducere ai unităţilor, care nu anali­zează în toate cazurile cu răspundere constatările con­trolului obştesc şi nu acţi­onează pentru înlăturarea neajunsurilor semnalate. Aşa se face că întîlnim încă lipsuri care dăinuie de ani de zile, cum sunt : neafi­­şarea şi nerespectarea ta­rifelor, calitatea necores­punzătoare a unor servicii, atitudinea ireverenţioasă a lucrătorilor, aspectul ne­igienic al unor unităţi etc. Astfel de lipsuri se întîl­nesc, din păcate, şi în ma­gazine ale comerţului de stat şi cooperatist, unităţi sanitare, cămine şi cantine ale elevilor şi studenţilor etc. Trebuie spus că, in această privinţă, nici orga­nele controlului de stat nu urmăresc în suficientă mă­sură înlăturarea deficien­ţelor semnalate de contro­lorii obşteşti, nu colabo­rează îndeajuns cu aceştia. Aspectele prezentate pun în evidenţă faptul că nu peste tot consiliile locale ale F.U.S., comisiile de îndru­mare şi coordonare a con­trolului obştesc, organiza­ţiile componente ale F.U.S. se preocupă de sporirea efi­cienţei controlului obştesc în conformitate cu preve­derile Legii nr. 6. Aceasta îşi găseşte ilustrarea şi în faptul că unele consilii lo­cale ale F.U.S. şi­­ conduceri de orga­nizaţii de masă şi obşteşti au ne­glijat prezentarea, în adunări ale ce­tăţenilor pe între­prinderi şi institu­ţii, sate şi oraşe, a dărilor de sea­mă asupra activi­tăţii desfăşurate de echipele de control obştesc. De asemenea, nu s-a urmărit cu con­secvenţă ca facto­rii de decizie ai unităţilor contro­late să prezinte informări asupra în care sunt solu­ţionate observaţiile şi pro­punerile făcute de controlul obştesc. Prin întreg conţinutul său, consfătuirea a consti­tuit un bun prilej de sta­bilire a măsurilor ce tre­buie întreprinse atît la ni­velul judeţului, cît şi al fie­cărei localităţi, pentru spo­rirea contribuţiei controlu­lui obştesc la mobilizarea şi valorificarea întregului po­tenţial uman şi material de care dispunem în vederea îndeplinirii cu succes a mă­reţelor obiective trasate de Congresul al XI-lea al parti­dului Au fost formulate în acest sens propuneri pri­vind perfecţionarea unor prevederi ale Legii nr. 6/ 1972, precum şi măsuri re­feritoare la îmbunătăţirea întregii activităţi de orga­nizare, îndrumare şi des­făşurare a controlului ob­ştesc, la sporirea eficienţei acestuia. Există, în judeţul Iaşi, toate condiţiile ca această formă democratică de par­ticipare a maselor de oa­meni ai muncii la bunul mers al treburilor în di­versele domenii ale vieţii materiale şi spirituale să se ridice la nivelul exi­genţelor etapei pe care o străbate societatea noas- ALICE OUAŢI­ SILVIU COSTINESCU • In judeţul Iaşi funcţionează 1271 echipe de control obştesc din care fac parte 6 465 de mem­bri. • In 1976 au fost efectuate 8 350 de controale; s-au formulat 4100 de propu­neri, dintre care 3 900 au fost soluţionate. • Cu mai bune rezultate se înscrie ac­tivitatea controlului obştesc din Iaşi, Paş­cani, Tg. Frumos, Hîrlău, Lespezi, Vlădeni, Tătăruşi, Tomeşti, Voineşti, Prisăcani, Sco­­binţi, Focuri, C. Caprei, Oţeleni ş.a. • Se remarcă, pentru d eficienţa inter­venţiilor, echipele de control obştesc din domeniile prevenirii şi combaterii poluării mediului înconjurător, comerţului de stat şi cooperatist, ocrotirii copilului. modulus Istoria in imagini emoţionante (urmare din pag. 1) In comuna sa natală, ţine nu numai de ataşamentul faţă de locul de baştină, ci şi de continuitatea în stră­daniile de educare patrio­tică a maselor, aşa cum au făcut-o odinioară şi părin­ţii săi, învăţători în aceeaşi localitate. Adrian Podoleanu, după ce ne-a oferit, la recenta expediţie judeţeană „Doro­banţii din Vaslui“ o vibran­tă evocare al cărei conţinut îi conferă nu nu ar mai frumu­seţe, ci şi un profil istoric peren, cu o mare putere de penetraţie, intenţionează să ne prezinte în curînd o am­plă compoziţie intitulată „Tricolorul pe redută“. Este rodul unor investigaţii te­meinice în muzee şi arhive care demonstrează că docu­mentarea nu trebuie subes­timată, dominanta rămînînd însă pentru fiecare artist vocaţia dublată de puternic patriotism. Acelaşi pictor a trimis pentru apropiata ex­poziţie din Sala „Dalles“ compoziţia cu tema „Refor­ma agrară“ care, pornind de la ideea răscoalelor ţă­răneşti din 1907, arată că abia în anii noştri, sub con­ducerea partidului, s-a în­făptuit actul de dreptate spre care au năzuit şi pen­tru care s-au jertfit în tre­cut milioane de ţărani o­­primaţi La rîndul său, pictorul Francisc Bartók este preo­cupat acum de a crea o versiune de mari proporţii a lucrării sale, care a putut fi deja apreciată de public, „1877“ unde pe fundalul u­­nei păduri vii umane, ase­menea unei avalanşe, se conturează atacul împotri­va otomanilor, vădind ener­gia lăuntrică şi vigoarea expresivă a artistului. Rit­mul compoziţiei imprimă lucrării o dinamică specia­lă, iar sensibilitatea şi sub­tilitatea cromatică îi accen­tuează dramatismul. O sui­tă de portrete de dorobanţi şi roşiori vor întregi ciclul de creaţii inspirate din lupta poporului nostru pen­tru neatîrnare naţională şi libertate socială. ­IVALUL NAŢIONAL Duminică s-a deschis „Luna cărţii la sate“ Duminică, s-a deschis în localităţile rurale din ju­deţ, ca de altfel de pe în­treg cuprinsul patriei, cea de-a XVII-a ediţie a „Lunii cărţii la sate“, ale cărei ma­nifestări sunt circumscrise etapei de masă a Festiva­lului naţional „Cîntarea Ro­mâniei“. In prima zi au fost orga­nizate în cămine culturale şi biblioteci, în librării să­teşti şi cluburi, expuneri şi expoziţii de cărţi, s-au pre­zentat recenzii, recitaluri de poezie etc. La căminul cul­tural Răducăneni, de exem­plu, s-a amenajat expoziţia „Orizont literar 1977“, iar la bibliotecă o expoziţie de cărţi pe tema „Indepen­denţa naţională — aspira­ţie de veacuri a poporului român“. Un colectiv de la Biblioteca judeţeană „Gh. Asachi“ a prezentat, în în­cheiere, jurnalul vorbit „Actualitatea literară“. Ma­nifestări asemănătoare au avut loc şi în alte localităţi săteşti din judeţ. Odă patriei Fruntaşi la învăţătură şi în munca, în activităţile de organizaţie, pionierii se do­vedesc a fi în acelaşi timp participanţi activi la viaţa culturală, artistică, care sti­mulează dezvoltarea multila­terală a personalităţii lor. Este semnificativă în acest sens prezenţa numeroasă a elevilor la Festivalul naţio­nal „Cîntarea României”, e­­xistenţa a numeroase forma­ţii artistice care se prezintă pe scena marelui concurs, după o rodnică activitate la nivelul unităţilor de învăţămînt din care provin. Şi dumini­că, la Casa de cul­tură a tineretului şi Casa de cul­tură a sindicatelor, ca şi în etapele an­terioare, corurile, grupurile vocale, instrumen­tale, orchestrele, s-au pre­zentat cu un repertoriu bo­gat, variat, care denotă preo­cuparea pentru promovarea creaţiei noi, inspirată din realităţile actuale, din isto­ria poporului, din trecutul glorios de luptă al înainta­şilor, al clasei muncitoare şi partidului nostru. întrecerile, veritabile spectacole prezen­tate de către cei mai talen­taţi dintre purtătorii crava­telor roşii cu tricolor, oglin­desc însufleţirea cu care ele­vii îşi îndeplinesc sarcinile de organizaţie, entuziasmul cu care, alături de întregul popor, se pregătesc pentru marile evenimente ale anu­lui acesta : Centenarul Inde­pendenţei de stat a Româ­niei, împlinirea a şapte de­cenii de la răscoalele ţără­ şi partidului neşti din 1907, 30 de ani de la proclamarea Republicii. Juriul — alcătuit din repre­zentanţi ai instituţiilor ar­tistice ieşene — a fost pus adesea in dificultate, deoa­­rece au fost cazuri când au evoluat formaţii sensibil e­­gale. S-au remarcat, în, mod deosebit, dintre cele 30 de coruri participante, cele ale Şcolii de aplicaţie,­ şcolilor generale nr. 13, 4, 23, Liceu­lui „Mihai Eminescu“, corul de cameră de la Liceul „Mi­hail Sadoveanu". Au fost promovate, de ase­menea, pentru faza judeţeană orchestra Şcolii generale nr. 13, grupul instru­mental al Şcolii generale nr. 23, grupul vocal din Holboca­­ şi soliştii Mihaela Ciuru, Elena Pantalon, Au­gustin Ciobanu, Elena Sur­­du, Marina Porumb, Luiza Zaharia, Petronela Stoica, Petru Tufă. Se impune şi o observaţie cu privire la evo­luţia soliştilor. Aceştia au a­­vut o frumoasă comportare, au dovedit calităţi vocale deosebite, dar piesele inter­pretate nu sunt luate din re­pertoriul pentru copii, ceea ce diminuează din forţa lor educativă. Faptul trebuie luat In consideraţie de cei In drept, pentru a nu mai fi intîlnite asemenea aspecte la faza judeţeană şi In mani­festările artistice ce vor a­­vea loc pină atunci. ION RA­.LSU T. Cernăianu, corespondent Faza municipală a pionierilor Largă participare a artiştilor amatori la faza intercominală în patru centre de con­curs (Răducăneni, Focuri, Şipote şi Vlădeni) s-au des­făşurat duminică bogate spectacole cultural-artistice din cadrul­ fazei intercomu­­nale a Festivalului naţio­nal „Cîntarea României“. Numeroasa participare a formaţiilor de amatori şi a interpreţilor individuali, precum şi nivelul artistic de prezentare dovedesc fap­tul că în comunele judeţu­lui se desfăşoară in aceas­tă perioadă o mai fructu­oasă activitate cultural-ar­­tistică. Alături de forma­ţiile cu o îndelungată acti­vitate, cum ar fi cea de dansuri populare de la Coarnele Caprei, sau fanfa­ra din Cozmeşti, pe scena festivalului au evoluat şi ansambluri alcătuite mai recent, formaţia de fluie­raşi din Focuri, de teatru folcloric de la Coarnele Ca­prei ş.a. îmbucurător este şi faptul că se observă o înviorare a activităţii an­samblurilor corale. Dumi­nică au putut fi urmărite la Răducăneni corurile din Moşna şi Răducăneni, co­lective care se afirmă tot mai mult în mişcarea ar­tistică de masă. Şi de a-­­ceasta dată s-a înregistrat o largă participare a artiş­tilor amatori, dar şi o va­rietate de genuri: formaţii de dansuri populare, bri­găzi artistice de agitaţie, colective­ care au prezentat forme mai noi de spectacol (cenaclul literar-artistic şi de interpretare Coarnele Caprei, şezătoarea artişti­lor amatori din comuna Gorban), nelipsind, desigur, montajul literar-muzical. Toate acestea denotă preo­cuparea din partea factori­lor de răspundere din co­mună pentru îmbogăţirea şi diversificarea activităţii cultural-artistice. m 24 (te ore Radio Iaşi _ Programul de seară (1 februa­rie) : 16 Cotidian sonor ; 17,30 întîlnirile Albatros ; 18,30 Lie­duri de Achim Stoda ; 18,40 Cîn­­tecul care mi-e drag ; 1­) Bule­tin de ştiri ; 19,05 Românie, ţara mea de dor — cîntece patrioti­ce ; 19,15 Cadran cetăţenesc ; 19,10 Pe portativul undelor, me­lodia preferată ; 20 Lecturi dra­matizate „Dulăii“, de Zaharia Stancu ; 20.30 Din muzica po­poarelor ; 20.45 Armonii de sea­ra ; 21 Evenimentele zilei • 21 10 Divertismente instrumentale ; 11,75 • 22 Suplimentul revistei melodiilor. Televiziune 10 Teleșcoală; 11 Film artistic: încrederea»­n producţie a stu­diourilor bulgare; 12.25 Vatra Î^in'-L'T reportaj de scriitor; 12.40 Jelex; 16 Teleşcoală; 16.30 17 O­? TM hT-ba en£leză; 17 Telex,­­ in tarile socialiste; 17.20 Lecţii Tv pentru lucrătorii din agricultura; 18 Cupa mondială la schi alpin: probele feminine snC°r°irlru- dlalom special ; 18.50 întrebări şi răspunsuri -­ emisiune în ajutorul lectorilor propagandiştilor şi cursanţilor din învăţămîntul politico-ideolo­­gic de partid. Tema : Dinamica structurii de clasă a societăţii socialiste. Programul P.C.R. des­pre omogenizarea socială şi în­tărirea unităţii moral-politice a societăţii noastre; 19.20 1001 de seri; 19.30 Telejurnal; 20 La or­dinea zilei în economie; 20.10 Mai aveţi o întrebare ?; 20.50 Seara de teatru: „Ultima cursă“ de Horia Lovinescu ; 22 45 Un cîntec de demult; 23 Telejurnal : Cinematografe Victoria, orele 9 ; 11,10, ; 14,30 • 16,40 ; 18,50 ; 21 : „O fereastră spre cer“, Republica, orele 9 ; 11,05 ; 14,45 ; 16,50 ; 18,55 ; 21 : „Pe veci al tău“. Tineretului, o­­rele 9 ; 11 ; 14,45 : ,,Pi .i i i e aris­tocrate“ , orele 16,45 ; 18,45 ; 20,45 : „Despre o anume ferici­re“, Copou, orele 9 : 11 ; 14­45- 16,50 ; 18,55 ; 21 : „Pentru ’ un an de ceapă“­. Casa de cultură indicatelor, orele 9 : 11 ; 14 ; 18 ; 20 : „B.D. în alertă“. Nicotină, orele» 16 ; 18 ; 20 : „Ca­în judeţ. Paşcani ! Casa de cultură : „Călătorie în Anglia“. G­lobul C .F.R. ; „Sclava iubirii“. Tg. Frumos : „Alexandra şi in­fernul». Hîrlău : „Rîs şi două ghiozdane». Podul Iloaiei : „A­­venturile celor trei muzicanţi“. Hălăureşti : „Din copilăria mea“. Teatrul Naţional „Vasile Alecsandr” prezintă, la ora 19,30, specta­colul cu piesa „Chiţimia“ de I. Băie­su — tichet 17.­ ­ Vernisaj Astăzi, la ora 18, la Galeria „Cronica“­ se vernisează expozi- 1 foia de acuarela „Toamnă buco­ , vincana" , a artistului Eugen Mir­cea. Expoziţia cuprinde pei­­saje din­ preajma Putnei, de pe Valea Mol­do­viţei, Valea Surevi­­ţei etc. Timpul probabil Vremea se va răci uşor, în special în nordul Moldovei. Ce­rul va fi variabil pînă la nords, îndeosebi în zona de munte şi jumătatea de nord, unde se vor produce precipitaţii sub formă de laprviţă şi ninsoare. Vîntul va surfs, moderat din sectorul vest-nor­d­-ves­tic. Temperatura aerului va scădea uşor; minimele vor oscila intre minus 4 grade, și plus 1 grad, local mai coborî­­te in nord, iar maximele între plus 3 grade și plus 9 grade. PU­ a . 16 : Pensionarii (urm­are din pas. 1) energie clocotitoare ? Unii se mai ocupă de problemele gospodăreşti în asociaţiile de locatari, alţii mai sînt chemaţi pe la „sfaturile bă­­trînilor" din cîteva întreprinderi. Insuficient pentru ei. Aud că-n alte oraşe pensionarii s-ar­ unit pe meserii, au deschis nişte ateliere, produc, sprijinind activitatea co­operaţiei meşteşugăreşti şi venind in ajutorul semenilor. La noi de ce nu se poate ? Au­d că-n alte oraşe, din cîştigurile realizate, pensionarii organizează excursii in ţară şi peste hotare, să se bucure de frumuseţile ce ne în­conjoară. La noi de ce nu se poa­te ? Pensionarii noştri vor să mai fie folositori, să simtă pulsul a­­cesta accelerat al vremurilor pe care le trăim, să participe alături de noi la împliniri. De ce nu-i a­­jutăm­ ?

Next