Flacăra Iaşului, martie 1977 (Anul 33, nr. 9460-9486)
1977-03-01 / nr. 9460
PAGINA A ll-A------------ FESTIVALUL NAŢIONAL Un fructuos bilanţ al etapei de masă La faza municipală Consemnăm odată cu declanşarea etapei de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“ o vie şi intensă activitate culturalartistică în unităţile economice şi instituţiile ieşene. La capătul întrecerilor formaţiilor artistice de amatori de toate genurile din cadrul etapei de masă, faza municipală, care s-a încheiat duminică, putem spune că măsurile întreprinse de Consiliul municipal al educaţiei politice şi culturii socialiste, cu sprijinul organelor şi organizaţiilor de partid, al conducerilor întreprinderilor şi instituţiilor ieşene, au dat rezultatele scontate. Pe scena festivalului s-au întrecut numeroase formaţii, unele cu o îndelungată activitate, altele de curînd constituite, reprezentînd o largă gamă de genuri artistice. Pe parcursul a două săptămîni şi-au „măsurat“ forţele ansambluri corale şi folclorice, formaţii de muzică populară şi uşoară, de dansuri populare, de dans modern, brigăzi artistice de agitaţie, grupuri vocale şi de muzică folk, cenacluri literar-artistice, montaje literar-muzicale ş.a. De remarcat că unele unităţi economice care nu dispuneau în anii precedenţi de formaţii artistice, au produs o frumoasă surpriză, venind în concurs cu ansambluri bine pregătite (întreprinderile de prelucrare a lemnului, „Tehnoton“, Fabrica de ţigarete s a ), în această ordine de idei, alături de recunoscutele brigăzi artistice de agitaţie de la întreprinderea de antibiotice, „Moldoplast“, au prezentat programe apreciate de spectatori formaţiile de la Fabrica de morărit şi panificaţie, de la „Tehnoton“, Spitalul nr. 2 şi altele. De asemenea, după frumoasa evoluţie a grupului folk „Estudiantina“, un reuşit program a prezentat, de exemplu, şi cenaclul literarartistic „Mercur“, al magazinului nr. 76. Cîntecul revoluţionar şi versul patriotic inspirat din actualitatea socialistă, evocarea trecutului glorios de luptă al poporului nostru, dansul cu temă au fost prezente în aproape toate repertoriile artiştilor amatori. în acest sens trebuie apreciate şi încercările unor interpreţi şi ansambluri de a prezenta creaţii proprii, cîntece şi versuri închinate partidului, patriei socialiste. Remarcînd faptul că aproape toate genurile artistice au fost reprezentate în festival de formaţii bine pregătite, trebuie să subliniem calitatea repertoriului, aceasta fiind şi rezultatul mai bunei îndrumări de către instructorii artistici, al sprijinului acordat de instituţiile profesioniste de concerte şi spectacole. La capătul întrecerilor din cadrul fazei municipale putem spune că Iaşul dispune acum de o puternică mişcare artistică de amatori (circa 500 de formaţii), care va trebui să se manifeste în mod statornic în viaţa spirituală a municipiului. La faza intercomunală Cu spectacolele-concurs desfăşurate duminică în şase centre de concurs — Paşcani, Ţibăneşti, Moţea, Ciurea, Ciorleşti, Schitu- Duca — s-au încheiat întrecerile formaţiilor artistice de amatori din cadrul etapei de masă, faza intercomunală. Antrenate în marele festival de creaţie şi interpretare, forţele cultural-artistice din localităţile săteşti ale judeţului au susţinut, în această perioadă a desfăşurării etapei de masă, bogate manifestări, atît pe scenele căminelor culturale din localităţile respective, cît şi în cadrul centrelor de concurs. Alături de formaţii artistice cu o îndelungată activitate pe scena festivalului, s-au afirmat atît ansambluri noi, cît şi un însemnat număr de interpreţi şi creatori populari, readucînd în actualitate valoroase tradiţii existente în arta şi creaţia populară. Organizîndu-se la fiecare centru de concurs şi expoziţii de artă plastică sau de artă populară, au fost descoperite importante valori folclorice, obiecte realizate de pricepuţi şi pasionaţi meşteri populari, nu numai în zonele recunoscute, ci pe tot cuprinsul judeţului. Trebuie să remarcăm prezenţa în festival a unor genuri cu o mai mare eficienţă educativă — brigăzi artistice de agitaţie, montaje literar-muzicale, coruri de masă, ansambluri folclorice, cenacluri literar-artistice şi de interpretare etc. Prin repertoriul nou, cu puternică forţă mobilizatoare, artiştii amatori au adus, prin cîntecele şi versurile patriotice interpretate, un vibrant omagiu patriei şi partidului, constructorilor României socialiste. La etapa de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“ au fost antrenate, la judeţ, 3 213 formaţii artistice, reunind circa 95 000 de artişti amatori. Aceştia au prezentat, în cadrul etapei de masă, aproximativ 30 000 de spectacole, urmărite de peste 6 milioane de spectatori. Cele mai valoroase formaţii şi interpreţi individuali vor evolua în cadrul etapei judeţene, ce se va desfăşura în perioada 5 martie — 3 aprilie a.c. în mai multe centre de concurs (Iaşi, Paşcani, Tg. Frumos şi Deleni). C. LUPU In pauză, delegați la Conferință vizitând standul de c^rf*" Foto : S. Leonid ----------------------------------------— FLACĂRA IAȘULUI | Agricultura cooperatistă ieşeană angajată ferm pe drumul progresului şi prosperităţii (urmare din pag. 1) delegaţilor la Congres; Desemnarea candidaţilor pentru organele de conducere ale U.N.C.A.P. în raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Vasiliu, secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele U.J.C.A.P., s-a arătat că lucrările conferinţei au loc în preajma unui eveniment deosebit în viaţa lucrătorilor de pe ogoare — Congresul consiliilor de conducere ale unităţilor agricole — chemat să facă bilanţul marilor realizări din agricultura ţării noas- tre şi să stabilească noi măsuri pentru progresul şi mai rapid al acestui important sector al economiei noastre naţionale. Agricultura cooperatistă din judeţul nostru, sub conducerea, directă a Comitetului judeţean de partid, a înregistrat o puternică dezvoltare a bazei tehnico-materiale. Cooperativele agricole au reuşit să obţină an de an producţii tot mai ridicate. Cu toate că în 1976 condiţiile climatice nu au fost pe deplin favorabile, producţia de cereale a fost cea mai mare din istoria judeţului. Obţinerea unor producţii superioare de către cooperativele agricole a permis acestora să vîndă anul trecut în plus faţă de anul 1975 cu peste 47.000 de tone de grîu, 2.850 de tone de legume, peste 10.000 de tone de struguri şi fructe etc. Sunt superioare şi realizările din sectorul zootehnic. Asociaţiile economice intercooperatist şi-au dovedit cu prisosinţă viabilitatea. 43 la sută din totalul producţiei zootehnice a sectorului agricol cooperatist se realizează în asociaţii economice, în condiţii superioare de organizare, cu costuri reduse. Creşterea producţiei agricole şi ca urmare a vânzărilor la fondul de stat a influenţat pozitiv întreaga viaţă economică şi socială a satelor. In 1976, veniturile reale ale ţărănimii cooperatiste provenite din munca prestată în agricultură au fost cu 35 la sută mai mari faţă de cele realizate în anul 1971. In cei 15 ani de la încheierea cooperativizării, au fost construite la sate peste 32.000 de locuinţe, ca şi numeroase edificii social-culturale, de învăţămînt etc. Bilanţul acestor ani de mari înfăptuiri pentru agricultura cooperatistă din judeţul nostru este strîns legat de sprijinul direct şi multilateral acordat de partid şi de stat, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Privind cu încredere viitorul luminos al patriei, ţărănimea cooperatistă din judeţul nostru nu-şi precupeţeşte nici un efort pentru transpunerea în viaţă a marilor sarcini stabilite de Congresul al XI-lea al P.C.R. Pe marginea materialelor prezentate au luat cuvîntul : C. Şalaru, preşedintele C.A.P. Bivolari, Elena Pristavu, şefă de echipă la C.A.P. Mirceşti, Vasile Nemesniciuc, preşedintele C. A. P. Şipote, ing. V. Hulpoi, preşedintele Consiliului intercooperatist Movileni, ing. Şt. Vişoianu, preşedintele C.A.P. Ciurea, Aurora Iftimie, contabil şef al Asociaţiei economice intercooperatiste pentru îngrăşarea taurinelor Paşcani, ing. Gh. Costache, preşedintele C.A.P. Scobinţi, Maria Osoianu, vicepreşedinte a C.A.P. Ţigănaşi, Gh. Bucă, preşedintele C.A.P. Deleni, Aneta Iacob, şefă de fermă la C.A.P. Hîrlău, Dumitru Popa, director general adjunct al Direcţiei agricole, ing. Victor Surdu, preşedintele C.A.P. Grozeşti, Ion Nicuţă, directorul Complexului pentru creşterea păsărilor Uricani, ing. N. Balcan, preşedintele C.A.P. Prisăcani, Gh. Hucanu, preşedintele C.A.P. Ţibăneşti. Vorbitorii au făcut referiri la rezultatele obţinute în producţia agricolă în unităţile în care îşi desfăşoară activitatea. Subliniind sprijinul permanent acordat de către stat, participanţii la discuţii au arătat că a existat o grijă mai mare pentru folosirea raţională a fondului funciar. Au fost evidenţiate, de asemenea, progresele din legumicultura, viticultură, po-amicultură, zootehnie; au fost scoase în relief succesele obţinute de C.A.P. şi asociaţiile economice intercooperatiste în întâmpinarea Congresului consiliilor de conducere din unităţile agricole, posibilităţile de sporire a producţiei agricole la nivelul sarcinilor trasate de cel de al XI-lea Congres al P.C.R. Toţi vorbitorii au făcut propuneri concrete pentru valorificarea deplină a resurselor materiale şi umane de care dispun unităţile, pentru dezvoltarea şi afflîncirea democraţiei cooperatiste, astfel ca cel de al doilea an al actualului cincinal şi următorii să fie şi mai bogaţi în roade. Au fost evidenţiate preocupările pentru buna desfăşurare a lucrărilor agricole de primăvară, în încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul Ion Iliescu. Vorbitorul a arătat că este necesar ca şi pe viitor lucrătorii ogoarelor noastre să manifeste o grijă deosebită pentru sporirea producţiei vegetale şi animale. Planurile de producţie pe anul în curs, întocmite cu multă răspundere, asigură dezvoltarea şi consolidarea pe mai departe a fiecărei cooperative agricole, bugete echilibrate de venituri şi cheltuieli. A fost subliniată în mod deosebit necesitatea de a se acorda toată atenţia programului judeţean de îmbunătăţiri funciare, de gospodărire a apelor. După evidenţierea rezultatelor bune obţinute în legumicultura, unde a fost acumulată o valoroasă experienţă în dezvoltarea culturilor protejate, vorbitorul s-a oprit asupra cîtorva probleme legate de dezvoltarea producţiei zootehnice. S-a arătat că în unităţile agricole de stat există o bună experienţă în producţie, Trustul I.A.S. fiind fruntaş pe ţară la producţia animalieră şi în special la producţia de lapte, că această experienţă trebuie să cîştige teren în toate cooperativele agricole. A fost subliniat, de asemenea, rolul consiliilor intercooperatiste în organizarea şi dezvoltarea producţiei agricole, în valorificarea superioară a resurselor materiale şi umane din cadrul C.A.P. Trebuie acordată atenţie promovării mai rapide în practica agricolă a cuceririlor ştiinţei. în încheiere, vorbitorul s-a referit la necesitatea de a se declanşa la timp lucrările agricole, de a se face din această primăvară şi un sezon al sădirii de cîţi mai mulţi pomi în gospodăriile populaţiei, de a transforma curţile în grădini înfloritoare. S-a trecut apoi la alegerea Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, a comisiei de revizie şi a delegaţilor la Congresul consiliilor de conducere ale unităţilor agricole, în prima sa plenară, Consiliul Uniunii judeţene a cooperativelor agricole a ales biroul executiv. Ca preşedinte a fost reales tov. Gheorghe Vasiliu, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. Vicepreşedinţi au fost aleşi tovarăşii : Ioan Chele, Consantin Şalaru, Aglaia Lupu şi Vasile Netriesniciuc. în continuarea lucrărilor Conferinţei au fost desemnaţi candidaţii pentru organele de conducere ale U.N.C.A.P. în încheierea lucrărilor, participanţii la Conferinţă au aprobat, intr-o atmosferă însufleţitoare, textul linei telegrame adresate C.C. al P. C. R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se arată că ţăranii cooperatori, toţi lucrătorii ogoarelor vor acţiona continuu pentru a pune în valoare toate resursele materiale şi umane existente în cooperativele agricole pentru sporirea producţiei agricole, la nivelul sarcinilor stabilite de partid, pentru creşterea contribuţiei tuturor lucrătorilor de pe ogoarele judeţului la îndeplinirea Programului elaborat de cel de-al XI-lea Congres al partidului, pentru înflorirea multilaterală a României socialiste. Participanţii la Conferinţă au asistat apoi la un frumos program artistic prezentat de artişti amatori din judeţ. hi 24 & orc ^ Radio laşi ! Programul de seară (1 martie): 16 Cotidian sonor; 17.30 întllnj- I rile Albatros; 18.30 Album de lieduri; 18.40 Cîntecul care mi-e drag; 19 Buletin de ştiri ; 19.31 Frumoasă ţară, dulce Românie la cîntece patriotice; 19.15 Catedian cetăţenesc ; 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată; 20 Teatru scurt:' „Mînia“ ' de Alexandru Dumitra; 20.40 | i Armonii de seară; 21 Evenimen- J I tele zilei; 21.10 Piese instala- î ' mentale; 21.25 ----22 Suplimen- 1 ^ tul revistei melodiilor. 1 \ Televiziune \ 9 Teleșcoală ; 10 Roman-foi- t l leton : Dombey şi fiul. Episodul 1 / 2 ; 10,50 File de istorie. Pe nulmele răscoalei din 1907 ; 11,15 1 | Amfiteatrul artelor ; 11,55Telex; | 16,30 Curs de limbă engleză ; 17 1 Teleşcoală ; 17,30 Tragerea de în amortizare ADAS ; 17,40 Lecţii 1 1 Tv pentru lucrătorii din agri- ( l cultură ; 18,05 Vîslele peliculei ; l 18,60 Forum cetăţenesc : 19,20 11001 de seri ; 19,30 Telejurnal; l 19,50 La ordinea zilei ; 20 Reportaj de scriitor: Nicolae Draggoşu, Trepte de luminăale satului românesc ; 20,15 Seară de 1 1 teatru : „Şi eu am fost în Aricadis“ de Horia Lovinescu ; 22,05 | Muzică ușoară românească ; 22,20 - Telejurnal. \ Cinematografe | Victoria, orele 9; 11.05; 14.45; 16.50; 18.55; 21: „Accident“. Ti neretului, orele 9; II; 14.45; 16.45; 18.45; 20.45: „Mușchetarul român". \ Republica, orele 9; 11: „Drum in penumbră“, orele 15; 17; 19; 21: * „Ultima jertfă“. Casa de cultură a sindicatelor, orele 9; 11; 14 ’ 16; 38; 20: „Frăţiorul“. Copan, ora 9: „Cartierul veseliei“, ore le 11; 15; 17; 19; 21 : „Africa ex- pres“, Nicolina, orele 16; 18; 20: „Sub soarele alb al pustiului“, în judeţ. Paşcani, Casa de rul- tură: „Noaptea americană". Clubul C.F.R.: „Operaţiunea „Atomul marcat“. Tg. Frumos: „Noaptea artificiilor“ Hîrlău : „Porumbelul". Podul Iloaiei: „Actorul şi sălbaticii“. Hălăuceşti: „Respiraţie liberă". I) Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri" prezintă, la ora 19.30, spectacolul cu piesa „Copacii mor in picioare", tichet 45. I Timpul probabil ! Vremea se va menţine in general rece, cu cerul variabil pînă la noros. Local şi temporar se vor produce ninsori slabe, mai frecvente în zona de munte. Vîntul va continua să sufle slab pînă la moderat din sectoul nordic. Temperatura aerului se va menţine în general scălzută; maximele vor oscila între minus 3 grade şi plus 3 grade, iar minimele între minus 7 şi minus 2 grade. ______ ■ ) Ritmul de recuperare a restanţelor este sub posibilităţi (urmare din pag. 1) trailere) şi de muncitori calificaţi (dulgheri, fierari-betonişti, zidari, zugravi, şoferi ş.a.). — Credeţi că numai aceste cauze determină ritmul greoi de recuperare a restanţelor? Ne gîndim la faptul că, după două luni din 1977, la rămînerile în urmă ale anului trecut s-au mai adăugat altele, de aproape 33 de milioane lei. — Dacă vom asigura forţa de muncă, iar beneficiarii ne vor preda amplasamentele şi documentaţiile, situaţia se va ameliora. — Nu negăm existenţa unor greutăţi, dar ele nu sunt în măsură să justifice restanţele. Raidurile noastre pe şantiere arată existenţa şi a unor neajunsuri interne ale trustului, care vizează organizarea producţiei şi a muncii. Pînă acum v-aţi referit numai la cauze din afara trustului, la unităţi cu care colaboraţi. Ce părere aveţi ? — Aşa este. Mai sunt şi unele lipsuri ale noastre, care conduc la nerealizări. Aşa cum aţi spus, le cunoaşteţi de pe şantiere. Ce rost ar avea să le mai repet şi eu ? Mai mult, trebuie să mă pregătesc pentru plecarea într-un schimb de experienţă care va avea loc la Trustul de construcţii din Cluj-Napoca ... Aşa s-a încheiat convorbirea. Nu ara insistat şi nu am să irosim timpul de care dispune tovarăşul director. Aşa este, cunoaştem foarte bine neajunsurile existente pe şantiere. Ne aşteptam însă ca tov. director sa ne informeze despre măsurile iniţiate în vederea eliminării lipsurilor ce diminuează randamentul oamenilor de la punctele de lucru. Pentru că, pe lingă ritmul slab de lucru (blocurile A 1 din zona Gării Paşcani, C 4 din Tg. Frumos, Y 1 şi Y3 din Alexandru cel Bun ş.a.), datorită calităţii necorespunzătoare în execuţie, se amină recepţia unor blocuri („Carmen“, de pildă). De ce se tolerează neglijenţele unor constructori care lasă fisuri in mozaicuri, execută muchii strimbe sau pur şi simplu trec neobservate unele prevederi din proiecte (tencuieli la intradosuritavane ş.a.) ? Sînt minusuri care conduc la manoperă şi costuri suplimentare, la timp irosit şi la amplificarea restanţelor. Redacţia ziarului nostru îşi propune să organizeze, din această săptămînă, raiduri pe toate şantierele pentru a face cunoscute opiniei publice atît expe-erienţele valoroase, cit şi aspectele vădind neorganizare, indisciplină şi proastă gospodărire a materialelor.