Flacăra Iaşului, martie 1977 (Anul 33, nr. 9460-9486)

1977-03-01 / nr. 9460

PAGINA A ll-A------------­ FESTIVALUL NAŢIONAL Un fructuos bilanţ al etapei de masă La faza municipală Consemnăm odată cu de­clanşarea etapei de masă a Festivalului naţional „Cîn­­tarea României“ o vie şi intensă activitate cultural­­artistică în unităţile econo­mice şi instituţiile ieşene. La capătul întrecerilor for­maţiilor artistice de amatori de toate genurile din ca­drul etapei de masă, faza municipală, care s-a în­cheiat duminică, putem spune că măsurile între­prinse de Consiliul munici­pal al educaţiei politice şi culturii socialiste, cu spri­jinul organelor şi organiza­ţiilor de partid, al condu­cerilor întreprinderilor şi instituţiilor ieşene, au dat rezultatele scontate. Pe sce­na festivalului s-au între­cut numeroase formaţii, u­­nele cu o îndelungată ac­tivitate, altele de curînd constituite, reprezentînd o largă gamă de genuri ar­tistice. Pe parcursul a două săptămîni şi-au „măsurat“ forţele ansambluri corale şi folclorice, formaţii de muzică populară şi uşoară, de dansuri populare, de dans modern, brigăzi ar­tistice de agitaţie, grupuri vocale şi de muzică folk, cenacluri literar-artistice, montaje literar-muzicale ş.a. De remarcat că unele uni­tăţi economice care nu dis­puneau în anii precedenţi de formaţii artistice, au pro­dus o frumoasă surpriză, venind în concurs cu an­sambluri bine pregătite (întreprinderile de prelu­crare a lemnului, „Tehno­­ton“, Fabrica de ţigarete s a ), în această ordine de idei, alături de recunoscu­tele brigăzi artistice de a­gitaţie de la întreprinde­rea de antibiotice, „Moldo­plast“, au prezentat pro­grame apreciate de spec­tatori formaţiile de la Fa­brica de morărit şi panifi­caţie, de la „Tehnoton“, Spitalul nr. 2 şi altele. De asemenea, după frumoasa evoluţie a grupului folk „Estudiantina“,­­ un reuşit program a prezentat, de e­­xemplu, şi cenaclul literar­­artistic „Mercur“, al maga­zinului nr. 76. Cîntecul re­voluţionar şi versul patrio­tic inspirat din actualitatea socialistă, evocarea trecu­tului glorios de luptă al poporului nostru, dansul cu temă au fost prezente în a­­proape toate repertoriile artiştilor amatori. în acest sens trebuie apreciate şi încercările unor interpreţi şi ansambluri de a prezen­ta creaţii proprii, cîntece şi versuri închinate partidu­lui, patriei socialiste. Re­­marcînd faptul că aproape toate genurile artistice au fost reprezentate în festival de formaţii bine pregătite, trebuie să subliniem cali­tatea repertoriului, aceasta fiind şi rezultatul mai bu­nei îndrumări de către in­structorii artistici, al spri­jinului acordat de institu­ţiile profesioniste de con­certe şi spectacole. La capătul întrecerilor din cadrul fazei municipale putem spune că Iaşul dis­pune acum de o puternică mişcare artistică de ama­tori (circa 500 de formaţii), care va trebui să se ma­nifeste în mod statornic în viaţa spirituală a munici­piului. La faza intercomunală Cu spectacolele-concurs desfăşurate duminică în şa­se centre de concurs — Paşcani, Ţibăneşti, Moţea, Ciurea, Ciorleşti, Schitu- Duca — s-au încheiat în­trecerile formaţiilor artis­tice de amatori din cadrul etapei de masă, faza inter­­comunală. Antrenate în marele festival de creaţie şi interpretare, forţele cultural-artistice din loca­lităţile săteşti ale judeţu­lui au susţinut, în aceas­tă perioadă a desfăşurării etapei de masă, bogate manifestări, atît pe scenele căminelor culturale din lo­calităţile respective, cît şi în cadrul centrelor de con­curs. Alături de formaţii­­ artistice cu o îndelungată activitate pe scena festiva­lului, s-au afirmat atît an­sambluri noi, cît şi un în­semnat număr de interpreţi şi creatori populari, readu­­cînd în actualitate valoroa­se tradiţii existente în arta şi creaţia populară. Orga­­nizîndu-se la fiecare centru de concurs şi expoziţii de artă plastică sau de artă populară, au fost descope­rite importante valori fol­clorice, obiecte realizate de pricepuţi şi pasionaţi meş­teri populari, nu numai în zonele recunoscute, ci pe tot cuprinsul judeţului. Trebuie să remarcăm pre­zenţa în festival a unor ge­nuri cu o mai mare efi­cienţă educativă — brigăzi artistice de agitaţie, mon­taje literar-muzicale, coruri de masă, ansambluri fol­clorice, cenacluri literar-ar­tistice şi de interpretare etc. Prin repertoriul nou, cu puternică forţă mobili­zatoare, artiştii amatori au adus, prin cîntecele şi ver­surile patriotice interpreta­te, un vibrant omagiu patri­ei şi partidului, constructo­rilor României socialiste. La etapa de masă a Fes­tivalului naţional „Cîntarea României“ au fost antrena­te, la judeţ, 3 213 formaţii artistice, reunind circa 95 000 de artişti amatori. A­­ceştia au prezentat, în ca­drul etapei de masă, apro­ximativ 30 000 de specta­cole, urmărite de peste 6 milioane de spectatori. Cele mai valoroase forma­ţii şi interpreţi individuali vor evolua în cadrul etapei judeţene, ce se va desfăşu­ra în perioada 5 martie — 3 aprilie a.c. în mai multe centre de concurs (Iaşi, Paşcani, Tg. Frumos şi De­­leni). C. LUPU In pauză, delegați la Conferință vizitând standul de c^rf*" Foto : S. Leonid ----------------------------------------— FLACĂRA IAȘULUI | Agricultura cooperatistă ieşeană angajată ferm pe drumul progresului şi prosperităţii (urmare din pag. 1) delegaţilor la Congres; De­semnarea candidaţilor pen­tru organele de conducere ale U.N.C.A.P. în raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Vasi­­liu, secretar al Comitetului judeţean de partid, pre­şedintele U.J.C.A.P., s-a a­­rătat că lucrările conferin­ţei au loc în preajma unui eveniment deosebit în via­ţa lucrătorilor de pe ogoa­re — Congresul consiliilor de conducere ale unităţilor agricole — chemat să facă bilanţul marilor realizări din agricultura ţării noas-­ tre şi să stabilească noi măsuri pentru progresul şi mai rapid al acestui impor­tant sector al economiei noastre naţionale. Agricul­tura cooperatistă din jude­ţul nostru, sub conducerea, directă a Comitetului ju­deţean de partid, a înregis­trat o puternică dezvoltare a bazei tehnico-materiale. Cooperativele agricole au reuşit să obţină an de an producţii tot mai ridicate. Cu toate că în 1976 condi­ţiile climatice nu au fost pe deplin favorabile, produc­ţia de cereale a fost cea mai mare din istoria jude­ţului. Obţinerea unor pro­ducţii superioare de către cooperativele agricole a permis acestora să vîndă anul trecut în plus faţă de anul 1975 cu peste 47.000 de tone de grîu, 2.850 de tone de legume, peste 10.000 de tone de struguri şi fruc­te etc. Sunt superioare şi realizările din sectorul zoo­tehnic. Asociaţiile economi­ce intercooperatist şi-au do­vedit cu prisosinţă viabili­tatea. 43 la sută din tota­lul producţiei zootehnice a sectorului agricol coopera­tist se realizează în asocia­ţii economice, în condiţii superioare de organizare, cu costuri reduse. Creşterea producţiei agri­cole şi ca urmare a vânză­rilor la fondul de stat a influenţat pozitiv întreaga viaţă economică şi socială a satelor. In 1976, venituri­le reale ale ţărănimii coo­peratiste provenite din munca prestată în agricul­tură au fost cu 35 la sută mai mari faţă de cele rea­lizate în anul 1971. In cei 15 ani de la încheierea coope­rativizării, au fost constru­ite la sate peste 32.000 de locuinţe, ca şi numeroase edificii social-culturale, de învăţămînt etc. Bilanţul a­­cestor ani de mari înfăp­tuiri pentru agricultura cooperatistă din judeţul nostru este strîns legat de sprijinul direct şi multila­teral acordat de partid şi de stat, personal de tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Privind cu încredere vii­torul luminos al patriei, ţă­rănimea cooperatistă din judeţul nostru nu-şi precu­peţeşte nici un efort pen­tru transpunerea în viaţă a marilor sarcini stabilite de Congresul al XI-lea al P.C.R. Pe marginea materiale­lor prezentate au luat cu­­vîntul : C. Şalaru, preşedin­tele C.A.P. Bivolari, Elena Pristavu, şefă de echipă la C.A.P. Mirceşti, Vasile Ne­­mesniciuc, preşedintele C. A. P. Şipote, ing. V. Hulpoi, preşedintele Consi­liului intercooperatist Mo­­vileni, ing. Şt. Vişoianu, preşedintele C.A.P. Ciurea, Aurora Iftimie, contabil şef al Asociaţiei economice in­­tercooperatiste pentru în­­grăşarea taurinelor Paşcani, ing. Gh. Costache, preşedin­tele C.A.P. Scobinţi, Maria Osoianu, vicepreşedinte a C.A.P. Ţigăna­şi, Gh. Bucă, preşedintele C.A.P. Deleni, Aneta Iacob, şefă de fermă la C.A.P. Hîrlă­u, Dumitru Popa, director general ad­junct al Direcţiei agricole, ing. Victor Surdu, pre­şedintele C.A.P. Grozeşti, Ion Nicuţă, directorul Com­plexului pentru creşterea păsărilor Uricani, ing. N. Balcan, preşedintele C.A.P. Prisăcani, Gh. Hucanu, pre­şedintele C.A.P. Ţibăneşti. Vorbitorii au făcut refe­riri la rezultatele obţinute în producţia agricolă în u­­nităţile în care îşi desfă­şoară activitatea. Subliniind sprijinul permanent acor­dat de către stat, partici­panţii la discuţii au arătat că a existat o grijă mai mare pentru folosirea ra­ţională a fondului funciar. Au fost evidenţiate, de ase­menea, progresele din legu­micultura, viticultu­ră, po-a­micultură, zootehnie; au fost scoase în relief succe­sele obţinute de C.A.P. şi asociaţiile economice inter­­cooperatiste în întâmpina­rea Congresului consiliilor de conducere din unităţile agricole, posibilităţile de sporire a producţiei agrico­le la nivelul sarcinilor tra­sate de cel de al XI-lea Congres al P.C.R. Toţi vor­bitorii au făcut propuneri concrete pentru valorifica­rea deplină a resurselor ma­teriale şi umane de care dispun unităţile, pentru dezvoltarea şi afflîncirea de­mocraţiei cooperatiste, ast­fel ca cel de al doilea an al actualului cincinal şi ur­mătorii să fie şi mai bogaţi în roade. Au fost evidenţia­te preocupările pentru bu­na desfăşurare a lucrărilor agricole de primăvară, în încheierea dezbateri­lor a luat cuvîntul tova­răşul Ion Iliescu. Vorbito­rul a arătat că este nece­sar ca şi pe viitor lucrăto­rii ogoarelor noastre să manifeste o grijă deosebi­tă pentru sporirea produc­ţiei vegetale şi animale. Planurile de producţie pe anul în curs, întocmite cu multă răspundere, asigură dezvoltarea şi consolidarea pe mai departe a fiecărei cooperative agricole, buge­te echilibrate de venituri şi cheltuieli. A fost subli­niată în mod deosebit ne­cesitatea de a se acorda toată atenţia programului judeţean de îmbunătăţiri funciare, de gospodărire a apelor. După evidenţierea rezul­tatelor bune obţinute în le­gumicultura, unde a fost a­­cumulată o valoroasă ex­perienţă în dezvoltarea cul­turilor protejate, vorbitorul s-a oprit asupra cîtorva probleme legate de dezvol­tarea producţiei zootehni­ce. S-a arătat că în unităţi­le agricole de stat există o bună experienţă în produc­ţie, Trustul I.A.S. fiind fruntaş pe ţară la produc­ţia animalieră şi în special la producţia de lapte, că a­­ceastă experienţă trebuie să cîştige teren în toate co­operativele agricole. A fost subliniat, de asemenea, ro­lul consiliilor intercoopera­tiste în organizarea şi dez­voltarea producţiei agrico­le, în valorificarea superioa­ră a resurselor materiale şi umane din cadrul C.A.P. Trebuie acordată atenţie promovării mai rapide în practica agricolă a cuceriri­lor ştiinţei. în încheiere, vorbitorul s-a referit la necesitatea de a se declanşa la timp lu­crările agricole, de a se face din această primăvară şi un sezon al sădirii de cîţi mai mulţi pomi în gospodă­riile populaţiei, de a trans­forma curţile în grădini în­floritoare. S-a trecut apoi la alege­rea Consiliului Uniunii ju­deţene a cooperativelor a­­gricole de producţie, a co­misiei de revizie şi a dele­gaţilor la Congresul consi­liilor de conducere ale uni­tăţilor agricole, în prima sa plenară, Con­siliul Uniunii judeţene a co­operativelor agricole a ales biroul executiv. Ca pre­şedinte a fost reales tov. Gheorghe Vasiliu, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. Vicepreşedinţi au fost aleşi tovarăşii : Ioan Chele, Consantin Şalaru, A­­glaia Lupu şi Vasile Netries­­niciuc. în continuarea lucrărilor Conferinţei au fost desem­naţi candidaţii pentru or­ganele de conducere ale U.N.C.A.P. în încheierea lucrărilor, participanţii la Conferinţă au aprobat, intr-o atmosfe­ră însufleţitoare, textul li­nei telegrame adresate C.C. al P. C. R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se arată că ţăranii co­operatori, toţi lucrătorii o­­goarelor vor acţiona conti­nuu pentru a pune în va­loare toate resursele mate­riale şi umane existente în cooperativele agricole pen­tru sporirea producţiei agri­cole, la nivelul sarcinilor stabilite de partid, pentru creşterea contribuţiei tutu­ror lucrătorilor de pe ogoa­rele judeţului la îndeplini­rea Programului elaborat de cel de-al XI-lea Congres al partidului, pentru înflori­rea multilaterală a Româ­niei socialiste. Participanţii la Conferin­ţă au asistat apoi la un frumos program artistic prezentat de artişti ama­tori din judeţ. ­­hi 24 & orc ^ Radio laşi ! Programul de seară (1 martie):­­ 16 Cotidian sonor; 17.30 întllnj- I rile Albatros; 18.30 Album de­­ lieduri; 18.40 Cîntecul care mi-e­­ drag; 19 Buletin de ştiri ; 19.3­1 Frumoasă ţară, dulce Românie l­a cîntece patriotice; 19.15 Ca­te­dian cetăţenesc ; 19.30 Pe por­­t­­ativul undelor, melodia pre­­­­ferată; 20 Teatru scurt:' „Mînia“ ' de Alexandru Dumitra; 20.40 | i Armonii de seară; 21 Evenimen- J I tele zilei; 21.10 Piese instala- î ' mentale; 21.25 ----22 Suplimen- 1 ^ tul revistei melodiilor. 1 \ Televiziune \ 9 Teleșcoală ; 10 Roman-foi- t l leton : Dombey şi fiul. Episodul 1 / 2 ; 10,50 File de istorie. Pe nu­­l­­­mele răscoalei din 1907 ; 11,15 1 | Amfiteatrul artelor ; 11,55­­Telex;­­ | 16,30 Curs de limbă engleză ; 17 1­­ Teleşcoală ; 17,30 Tragerea de î­n amortizare ADAS ; 17,40 Lecţii 1 1 Tv p­entru lucrătorii din agri- ( l cultură ; 18,05 Vîslele peliculei ; l 18,60 Forum cetăţenesc : 19,20 1­­­1001 de­­ seri ; 19,30 Telejurnal; l 19,50 La ordinea zilei ; 20 Re­­­portaj de scriitor: Nicolae Dra­­g­goş­u, Trepte de lumină­­ale­­ satului românesc ; 20,15 Seară de 1 1 teatru : „Şi eu am fost în Ar­­i­cadis“ de Horia Lovinescu ; 22,05 | Muzică ușoară românească ; 22,20 - Telejurnal. \ Cinematografe | Victoria, orele 9; 11.05; 14.45;­­­­ 16.50; 18.55; 21: „Accident“. Ti­­­ neretului, orele 9; II; 14.45; 16.45;­­ 18.45; 20.45: „Mușchetarul român". \ Republica, orele 9; 11: „Drum in­­ penumbră“, orele 15; 17; 19; 21: * „Ultima jertfă“. Casa de cultură­­ a sindicatelor, orele 9; 11; 14­ ’ 16; 38; 20: „Frăţiorul“. Copan,­­ ora 9: „Cartierul veseliei“, ore­­­ le 11; 15; 17; 19; 21 : „Africa ex-­­ pres“, Nicolina, orele 16; 18; 20:­­ „Sub soarele alb al pustiului“,­­ în judeţ. Paşcani, Casa de rul-­­ tură: „Noaptea americană". Clu­­­­bul C.F.R.: „Operaţiunea „Ato­­­­mul marcat“. Tg. Frumos:­­ „Noaptea artificiilor“ Hîrlău :­­ „Porumbelul". Podul Iloaiei:­­ „Actorul şi sălbaticii“. Hălău­­­­ceşti: „Respiraţie liber­ă". I) Teatrul Naţional­­ „Vasile Alecsandri"­ ­ prezintă, la ora 19.30, specta­­­­colul cu piesa „Copacii mor in­­ picioare", tichet 45. I Timpul probabil ! Vremea se va menţine in ge­­­­neral rece, cu cerul variabi­l pînă la noros. Local şi temporar­­ se vor produce ninsori slabe,­­ mai frecvente în zona de mun­­­­te. Vîntul va continua să sufle­­ slab pînă la moderat din secto­­­­­ul nordic. Temperatura aeru­­l­­ui se va menţine în general scă­­l­zută; maximele vor oscila între­­ minus 3 grade şi plus 3 grade,­­ iar minimele între minus 7 şi­­ minus 2 grade. ______ ■ ) Ritmul de recuperare a restanţelor este sub posibilităţi (urmare din pag. 1) trailere) şi de muncitori cali­ficaţi (dulgheri, fierari-betonişti, zidari, zugravi, şoferi ş.a.). — Credeţi că numai aceste cauze determină ritmul greoi de recuperare a restanţelor? Ne gîndim la faptul că, după două luni din 1977, la răm­îne­­rile în urmă ale anului trecut s-au mai adăugat altele, de a­­proape 33 de milioane lei. — Dacă vom asigura forţa de muncă, iar beneficiarii ne vor preda amplasamentele şi docu­mentaţiile, situaţia se va amelio­ra. — Nu negăm existenţa unor greutăţi, dar ele nu sunt în mă­sură să justifice restanţele. Rai­durile noastre pe şantiere arată existenţa şi a unor neajunsuri interne ale trustului, care vi­zează organizarea producţiei şi a muncii.­ Pînă acum v-aţi refe­rit numai la cauze din afara trustului, la unităţi cu care co­laboraţi. Ce părere aveţi ? — Aşa este. Mai sunt şi unele lipsuri ale noastre, care­ conduc la nerealizări. Aşa cum aţi spus, le cunoaşteţi de pe şantiere. Ce rost ar avea să le mai repet şi eu ? Mai mult, trebuie să mă pregătesc pentru plecarea în­­tr-un schimb de experienţă care va avea loc la Trustul de con­strucţii din Cluj-Napoca ... Aşa s-a încheiat convorbirea. Nu ara insistat şi nu am să ir­osim timpul de care dispu­ne tovarăşul director. Aşa es­te, cunoaştem foarte bine nea­junsurile existente pe şantiere. Ne aşteptam însă ca tov. direc­tor sa ne informeze despre mă­surile iniţiate în vederea elimi­nării lipsurilor ce diminuează randamentul oamenilor de la punctele de lucru. Pentru că, pe lingă ritmul slab de lucru (blocurile A 1 din zona Gării Paşcani, C 4 din Tg. Frumos, Y 1 şi Y3 din­­ Alexandru cel Bun ş.a.)­, datorită calităţii ne­corespunzătoare în execuţie, se amină recepţia unor blocuri („Carmen“, de pildă). De ce se tolerează neglijenţele unor con­structori care lasă fisuri in mozaicuri, execută muchii strim­­be sau pur şi simplu trec ne­observate unele­­ prevederi din proiecte (tencuieli la intradosuri­­tavane ş.a.) ? Sînt minusuri ca­re conduc la manoperă şi cos­turi suplimentare, la timp irosit şi la amplificarea restanţelor. Redacţia ziarului nostru îşi pro­pune să organizeze, din aceas­tă săptămînă, raiduri pe toate şantierele pentru a face cunos­cute opiniei publice atît expe-e­rienţele valoroase, cit şi aspec­tele vădind neorganizare, indis­ciplină şi proastă gospodărire a materialelor.

Next