Flacăra Iaşului, aprilie 1977 (Anul 33, nr. 9487-9512)
1977-04-01 / nr. 9487
FLACĂRA.RAȘULUI --------------— Repere ştiinţifice ——— Un nou domeniu al cercetării Iaşu] — centru cu vechi prestigiu cultural, in care au luat fiinţă de timpuriu şcoli ştiinţifice de renume, întinereşte şi pe acest plan, dind vlăstare proaspete, ramuri fundamentale pentru progresii] genera] a] ştiinţei. Astfel, la Institutul politehnic ieșean (I.P.I.), s-a înfiinţat în urmă cu câţiva ani secia de electronică şi telecomunicaţii, care corespunde unui domeniu unde progresul este extrem de rapid. Actuala catedră de electronică şi calculatoare este promotoarea acestei discipline de virf şi, deşi foarte tinără, a reuşit să se încadreze rapid într-o cercetare ştiinţifică aplicativă pe profil, colective de cadre didactice şi studenţi realizind, in ultima vreme, sub conducerea conf. dr. L. Turle şi Gh. Maxim, trei prototipuri de aparate de radio S echipate cu circuite integrale, potrivit tendinţei actuale de dezvoltare a radiorecepţioanelor pe plan mondial. De asemenea, in acţiunea de integrare a invăţămlntului cu cercetarea şi producţia, a fost omologat aşa-numitul „Tester-auto“ care ajută«a încercarea bunei funcţionări a autovehiculelor, iar un alt colectiv, avînd ca responsa-ibil de temă pe şef de lucrări “ dr. ing. D. Alexa, s con ceput un invertor cu impulsuri modulate în amplitudine, ceea ce constituie o soluţie modernă în acţionările electrice reglabile. Sigur că realizările de acest fel sunt mult mai numeroase, dar pentru că electronica atrage şi prin crearea unor aparate spectaculoase pentru marele public, vena aminti cea mai recentă creaţie a unui colectiv (responsabil conf. dr. ing. Al. Valachi) care, ţinind seama de solicitările Ministerului Turismului de a se realiza la ţară jocuri electronice şi mecanice distractive pentru dotarea unor parcuri de agrement, a elaborat un interesant „joc de fotbal“, cu afişare pe tub de televizor. Aşadar, pe un ecran este simulat un teren de fotbal şi jucători, iar cu ajutorul unor butoane se controlează amplasarea jucătorilor şi a mingii pe „teren“. In aparenţă, foarte simplu, dar — in realitate — este vorba de un aparat electromecanic de structură complexă care v® asigura un volum important de microproducţie cu studenţii şi producerea pentru prima oară l* noi în țară a unor astfel de aparate. ELENA PIETRARU In corpul de clădire nou, construit recent la Spitalul clinic C.F.R. din Iaşi, a fost instalată şi aparatură dintre cele mai moderne. In imagine, dr. Dan Grădinaru, şeful secţiei de terapie intensivă şi anestezie, directorul spitalului, unul dintre inimoşii comunişti de aici, care depune mult interes pentru recuperare® bolnavilor • • SPORT B Ieri s-aui desfăşurat partidele celei de a 21-a etape a campionatului diviziei feminine A de volei. In meciul derbi, la Craiova s-au intilnit Universitatea din localitate şi Penicilina Iaşi. După un început foarte bun (au condus cu 2-0), ieşencele au avut o „cădere” care le-a costat, ele nemaireuşind să câştige vreun set pentru a învinge. Suntem Informaţi că Universitatea a obţinut victoria cu scorul de 3—2 (—10, —8, 3, 8, 6). Intr-o altă partidă care ne interesează, Dinamo a învins la Galaţi pe C.S.U. cu scorul de 3—2, egalînd astfel la puncte formaţia Penicilinei. ■ Iată noii campioni ai judeţului la box : categ. 45 kg. — T. Grosu (Voinţa); categ. 48 kg. — Nîcolau (Unirea) ; categ. 51 kg. — Em. Tofan (Nicolina) ; categ. 54 kg. — T. Cucu (Voinţa) ; categ. 57 kg. — C. Slăbuţu (Unirea) ; categ. 63,5 kg. — V. Lungu (Nicolina) ; categ. 67 kg. — I. Popa (Nicolina) ; categ. 81 kg. — I. Nicolae (Nicolina) — LA JUNIORI CATEGORIA A 11-A ; categ. 48 kg. — P Feraru (Voința); categ. 51 kg. — D. Agavriloaie (Nicolina) ; categ. 54 kg. — P. Butnaru (Nicolina); categ. 57 kg. — N. Brin- Mi (Nicolina) ; categ. 60 kg. — C. Condurat (Voința) ; categ. 63,5 kg. — V. Romaşeanu (Nicolina) ; categ. 67 kg. — M. Rusu (Voinţa) ; categ. 71 kg. — T. Ifrim (Nicolina) ; categ. 75 kg. — C. Badea (Nicolina) — LA JUNIORI CATEGORIA 1. ■ In finala campionatului universitar de tenis de masă (Constanţa), reprezentantele Institutului politehnic din Iaşi, Felicia Beleşicu şi Liliana Mariş, au ocupat lotrul al treilea in proba de dublu feminin. »...•..««•o t * It ir» rtfi hi* intra Răspunde I. T. A. cerinţelor cetăţenilor ? De la bun început, menţionăm că, şi In acest an, pe adresa redacţiei s-au primit numeroase scrisori, toate critice, la adresa I.T.A. Pornind de aici, am avut nu de mult o convorbire cu tov. Adrian Luca, director cu exploatarea în cadrul I.T.A. — După cite ştiţi, cele mai multe sesizări ale oamenilor sint în legătură cu intirzierile curselor de călători, intîrzieri ce generează neajungerea la timp la serviciu etc., etc. — Aspectele acestea ţin In primul rînd de neprezentarea la timp sau deloc a personalului de bord. Întârzieri la reparaţii, apoi de căderi ale parcului de autobuze datorită stării necorespunzătoare a unor trasee La primele aspecte, conducerea I.T.A. a luat măsuri contravenţionale, mergindu-se, în cazul abaterilor grave, pînă la desfacerea contractului de muncă (In 1976 s-au dat peste 50 de sancţiuni, printre care şi 4 desfaceri ale contractului de muncă). In privinţa stării drumurilor, am solicitat Consiliului popular judeţean aprobarea suspendării sau a prescurtării unor trasee, pînă cind drumurile respective vor căpăta un aspect corespunzător din punctul nostru de vedere. De asemenea, ţin să arăt că obligaţia consiliilor populare comunale este de a-şî întreţine cît mai bine drumurile care sint pe raza comunelor lor. — JoC ce ma opresc autobuzele in unele staţii sie pe parcurs ? — Acest aspect este generat în principal de doi factori. Primul ţine de indisciplina personalului de bord (şoferi), şi cind sunt depistate asemenea abateri sunt sancţionate conform normativelor în vigoare. Celălalt aspect se datorează depăşirii capacităţii autobuzelor în anumite zile cu vîrf de trafic. Mai precis, cînd autobuzul este arhiplin, degeaba mai oprește într-o stație de pe parcurs, deoarece alți pasageri tot nu mai pot urca. Fără îndoială, practica aceasta nu-i recomandabilă. — Sirian, spuneți-ne ceva despre spinoasa problemă a navetiștilor. Spre a nu se produce dereglări pe trasee, abonamentele sunt emise, absolut toate, pentru anumite curse. Cele mai mari greutăţi sunt generate de faptul că abonaţii nu respectă obligaţiile ce le au de a călători cu cursa fixată iniţial şi nu-şi trec abonamentele în diagrame. Prezentindu-se un abonat la o altă cursă, el va putea călători numai în limita locurilor disponibile în autobuz. De aici, discuţii neprincipiale care de multe ori degenerează chiar în certuri. — Vorbiţi-ne de măsurile pe care le-aţi iniţiat pentru ca nemulţumirile călătorilor să se diminueze. — Desigur, nu negăm că avem încă multe de făcut, că mai sunt lipsuri. O mai fermă activitate de combatere a unor abateri de la principiile eticii şi echităţii noastre socialiste, un control mai sever şi mai vast vor duce la îmbunătăţirea situaţiei. Ne-am propus să creăm un parc auto nou, de mare capacitate, iar spaţiul necesar întreţinerii să fie mărit substanţial. Incepînd din acest an, vrem ca autobuzele noastre să fie însoţite de către personal de control I.T.A. (pe traseele cu probleme), iar controalele să se efectueze împreună cu organele de miliţie. PAUL SALCEANU De la ordine şi disciplina (urmare din pag. 1) se cu 25 lei sub nivelul planificat, în acest an se pun noi sarcini de creştere a productivităţii muncii. Faţă de anul trecut se prevede un spor de aproape 8 la sută, dar experienţa şi forţele tehnice de care dispune combinatul permit ca prevederile să se realizeze integral şi chiar mai mult. Angajamentul pe 1977 este de a depăşi productivitatea muncii cu 2,1 la sută. Pentru creşterea productivităţii muncii s-a întocmit un program special care vizează atît folosirea mai judicioasă a forţei de muncă, cît şi a instalaţiilor şi maşinilorunelte, astfel ca indicatoriirealizaţi anul trecut să fie depăşiţi. S-au îmbunătăţit şi unificat normele, creşte gradul de cointeresare materială prin extinderea acordului global ca formă de remunerare a muncii. Planul de măsuri tehnicoorganizatorice adoptat de recenta adunare generală a reprezentanţilor angajaţilor urmăreşte, în scopul creşterii productivităţii muncii, mecanizarea unor operaţii care cer un mare efort fizic (montarea unei linii de transportat granule textile, mecanizarea operaţiilor de ambalotare şi transport a deşeurilor de hîrtie, realizarea unei prese de îmbalotat fibră poliesterică etc.), introducerea şi extinderea unor tehnologii mai avantajoase, mare parte din ele pentru obţinerea unor produse noi. Adunarea generală a apreciat planul de măsuri, i-a făcut unele completări şi a cerut consiliului oamenilor muncii să grăbească aplicarea în practică a unor măsuri valoroase care erau prevăzute în a doua parte a anului. Avem convingerea că prin contribuţia întregului colectiv, care de atîtea ori şi-a dovedit capacitatea profesională şi politică, productivitatea muncii va cunoaște o creștere suplimentară importantă. Argumente (urmare din pag. pentru legatul viei. Dar nu numai atît. Trecîndu-se la valorificarea superioară e răchitei, a fost creată o secţie de împletituri. In felul acesta, Ion Eţanu, Dumitru Năstruşnicu, Neculai Olani şi alţii au de lucru în tot timpul iernii, chiar la domiciliu. Iar dacă practica împletiturilor de nuiele a început să fie deprinsă şi de copiii localnicilor, cu atît mai bine ! Nu ştim dacă consiliul popular şi conducerea C.A.P. Cepleniţa au trecut deja la acţiune. Dar propunerea ca atare merită toată atenţia. Şi nu numai aici. i) nmmmts. ------- UNA DIN -------NUMEROASELE INIŢIATIVE ÎN SPRIJINUL SINISTRAŢILOR . In aceste zile, locuitorii multor sate îşi manifestă dorinţa de a contribui cu produse agro- alimentare din gospodă- I riile proprii în Contul omeniei şi solidarităţii, pentru ajutorarea celor loviţi de cutremur şi 1 pentru reconstrucţie. Ţi- nînd seama de aceasta, CENTROCOOP a indi cat cooperativelor de ţ- consum să primească toate produsele oferite de populaţie, precizîn- I du-se : „Produsele vor fi I I trecute în borderouri I I separate, iar pentru con® I travaloarea lor vor fi I eliberate chitanțe dona- I terilor. Sumele vor fi ? virate de către cooperativele de consum unitfi- I ților C.E.C. sau coopera tivelor de credit, In „Contul 1977". —PAGINA ASI-A *] Magazinele ieșene se pregătesc de primăvară Comerţul cu produse industriale trebuie să-şi îmbogăţească şi înnoiască gama produselor, corespunzător sezonului de primăvară. Cumpărătorii mai prevăzători şi mai grăbiţi au luat-o înaintea anotimpului, ca să-şi pună la punct garderoba ori locuinţa. O dovedeşte sporul înregistrat la vînzare, care se preliminaă cu trei milioane lei mai mare decit prevederile planului trimestrial şi cu 16 milioane mai mare decit în trimestrul întîi al anului trecut. Aşadar, magazinele cu produse industriale sunt aprovizionate cu un stocprecisbil de încălţăminte (recent au sosit 2.500 perechi de pantofi „Romarta” pentru femei şi 1.000 de perechi pentru bărbaţi), precum şi confecţii din diferite tipuri de stofă, tricotaje din lină şi P.N.A. pentru copii etc. în Intîmpinarea cetăţenilor care doresc să cumpere mărfuri în raţe, sunt extins gama acestora cu stofe fine din import, confecţii din relon etc. Pentru curăţenia de primăvară, magazinele sunt bine aprovizionate cu vopsele, ustensile, precum şi cu materiale de construcţie. La rodul lor, posesorii de autoturisme pot găsi piese de schimb, recent sosite la magazinul „Auto-moto“ din, str. Republicii, precum şi accesorii, ca aparate de radio şi casetlefoane, adaptabile la bateria maşinii. După cum ne informează Dumitru Cozma rectorul I.C.S. Mărfuri industriale, vasta acţiune de curăţenie şi igienizare a magazinelor, ca şi schimbarea vitrinelor, a început, 80 de vitrine din cele 220 planificate fiind deja înnoite, iar în în magazine s-a terminat curăţenia „Urmează să înfăptuim în paralel şi acţiunea de modernizare a w.w magazine. La „Super-Copou", de pildă, vom introduce vinzarea cu autoservire la încălţăminte, unele magazine de bijuterii, parfumerie etc. vor fi aranjate modern, umărindu-se accesibilitatea mai mare a cumpărătorii«», la mărfuri. Cum primăvara nu aşteaptă, sperăm să fie la înălţimea grabei sale şi lucrătorii din magazinele ieșene. M. BdCUH Aveţi cuvîntul * Blururile-turn de pe malul salig al Bahluiui nu au la dispoziţie în apropiere decit un singur chioşc alimentar, şi acela foarte slab aprovizionat. La acest chioşc nu găseşte decît câteva sortimente de pîine, se aduce puţin lapte (nici nu se fac abonamente la acest produs), nu găsești nici un fel de dulciuri sau mezeluri. Consider că aici este vorba numai de comoditate din partea vânzătoarei respective. Ion Agachi, splaiul Bahlui nr. 35, Iași . In luna septembrie a anului trecut, mi s-a repartizat un apartament proprietate de stat. Blocul respectiv nu are încălzire centrală. Probabil dintr-o greşeală de construcţie, sobele nu funcţionează aşa cum trebuie. Cind fac eu focul, iese fum la vecini, când fac vecinii foc, iese fum la mine in apartament. Toată iarna numai necazuri din acestea nu a avut. Am făcut sesizări la E.G.C„ am sesizat şi mai departe, dar degeaba. Nu a fost trimis nimeni ca să vadă despre <■* este vorba. Sper ca măcar acum, cind a trecut sezonul friguros, să mi se răspundă favorabil. Aglaia Amttşcă, bloc A 1, str. Gh. Doja, dîrlău ■ Acum mai bine de o lună, am dat la reparat ceasul de mină la unitatea nr. 5 a Cooperativei „Prestaţiunea” din Pd. Roş. Am plătit 48 de lei şi peste câteva zile ceasul era reparat. Numai că nu ştiu cum l-au reparat meşterii de acolo, că în 24 de ore ceasul meu a înaintat cu 1 oră şi 37 de minute. M-aua dus înapoi, meşterul era în concediu,, medical iar ajutorul lui rai-a luat 15 lei pentru... a-i repara a doua oară. Am vrut să vorbesc cu tovarăşul preşedinte, al „Prestaţiu- BV" despre acest caz, dar am fost refuzat ferm. Oare com să consider asemenea atitudini ? Clement Măgureanu, str. Republicii nr. 7, Iaşi ------------ÎNTREPRINDEREA DE MATERIALE------------DE CONSTRUCŢII — IAŞI şoseaua Tomeşti nr. 6, telefon 33998 angajează de urgenţă ; — 2 frezori categoriile 3—4 — 2 excavatorişti categoriile 3—4 — 2 strungari categoriile 3—4 — 2 instalatori gaze autorizaţi prin I.S.C.I.R. — 1 şef formaţie pază şi P.S.I. — 1 motopompist pentru remiza 1P.S. (de meserie auto şi cu avizul Grupului de pompieri Iaşi) — 3 primitori-distribuitori — 22 zidari — 9 macaragii poduri rulante — 30 betonişti sau muncitori necalificaţi — 2 dulgheri — operatori staţie de calcul. Relaţii suplimentare se pot lua zilnic de la biroul P.I.R.M., între orele 7—15,30. I întreprinderea agricolă de stat -----NADLAC oraş Nădlac, judeţul Arad angajează îngrijitori mulgători vaci lapte. Se asigură apartament pentru familişti şi grădiniţă pentru copiii acestora. Informaţii suplimentare se primesc la telefon 33 — Nădlac. O anunţă că, incepînd de astăzi, 1 aprilie 1977, se or- 1 | ganizează o amplă acţiune de stîrpire a câinilor yaga- bonzi. Locuitorii oraşului sunt rugaţi să sprijine această ac- I ţiune anunţând la telefonul 17083 zonele în care se im- arpune să acţioneze echipele organizate în acest scop 3