Flacăra Iaşului, aprilie 1977 (Anul 33, nr. 9487-9512)

1977-04-01 / nr. 9487

FLACĂRA.­RAȘULUI ­--------------— Repere ştiinţifice ——— Un nou domeniu al cercetării Iaşu] — centru cu vechi prestigiu cultural, in care au luat fiinţă de timpuriu şcoli ştiinţifice de renume, înti­nereşte şi pe acest plan, dind vlăstare proaspete, ramuri fundamentale pentru progre­sii] genera] a] ştiinţei. Astfel, la Institutul politehnic ie­șean (I.P.I.), s-a înfiinţat în urmă cu câţiva ani sec­ia de electronică şi telecomunica­ţii, care corespunde unui do­meniu unde progresul este extrem de rapid. Actuala ca­tedră de electronică şi calcu­latoare este promotoarea a­­cestei discipline de virf şi, deşi foarte tinără, a reuşit să se încadreze rapid în­tr-o cercetare ştiinţifică aplicati­vă pe profil, colective de ca­dre didactice şi studenţi rea­­lizind, in ul­tima vreme, sub conducerea conf. dr. L. Tu­rle şi Gh. Maxim, trei pro­totipuri de aparate de radio S echipate cu circuite integra­l­­e, potrivit tendinţei actuale­­ de dezvoltare a radiorecep­ţ­ioanelor pe plan mondial. De­­ asemenea, in acţiunea de in­t­­egrare a invăţămlntului cu­­ cercetarea şi producţia, a­­ fost omologat aşa-numitul­­ „Tester-auto“ care ajută­­«­a încercarea bunei funcţionări­­ a autovehiculelor, iar un alt­­ colectiv, avînd ca responsa-i­bil de temă pe şef de lucrări “ dr. ing. D. Alexa, s con­ ceput un invertor cu im­pulsuri modulate în amplitu­dine, ceea ce constituie o so­luţie modernă în acţionările electrice reglabile. Sigur că realizările de a­­cest fel sunt mult mai nume­roase, dar pentru că elec­tronica atrage şi prin crea­rea unor aparate spectaculoa­se pentru marele public, vena aminti cea mai recentă crea­ţie a unui colectiv (respon­sabil conf. dr. ing. Al. Va­­lachi) care, ţinind seama de solicitările Ministerului Tu­rismului de a se realiza la ţară jocuri electronice şi me­canice distractive pentru do­tarea unor parcuri de agre­ment, a elaborat un intere­sant „joc de fotbal“, cu a­­fişare pe tub de televizor. Aşadar, pe un ecran este si­mulat un teren de fotbal şi jucători, iar cu ajutorul unor butoane se controlează am­plasarea jucătorilor şi a min­gii pe „teren“. In aparenţă, foarte simplu, dar — in rea­litate — este vorba de un a­­parat electromecanic de structură complexă care v® asigura un volum important de microproducţie cu stu­denţii şi producerea pentru prima oară l* noi în țară a unor astfel de aparate. ELENA PIETRARU In corpul de clădire nou, construit recent la Spita­lul clinic C.F.R. din Iaşi, a fost instalată şi apara­tură dintre cele mai mo­derne. In imagine, dr. Dan Grădinaru, şeful secţiei de terapie intensivă şi anes­tezie, directorul spitalu­lui, unul dintre inimoşii comunişti de aici, care depune mult interes pen­tru recuperare® bolnavi­lor • • SPORT B Ieri s-aui desfăşurat partidele celei de a 21-a etape a campionatu­lui diviziei feminine A de volei. In meciul­ derbi, la Craiova s-au intil­­nit Universitatea din localitate şi Penicilina Iaşi. După un început foarte bun (au condus cu 2-0), ie­­şencele au avut o „cădere” care le-a costat, ele nemaireuşind să câştige vreun set pentru a învinge. Suntem­ Informaţi că Universitatea a obţi­nut victoria cu scorul de 3—2 (—10, —8, 3, 8, 6). Intr-o altă partidă ca­re ne interesează, Dinamo a învins la Galaţi pe C.S.U. cu scorul de 3—2, egalînd astfel la puncte forma­ţia Penicilinei. ■ Iată noii campioni ai judeţului la box : categ. 45 kg. — T. Grosu (Voinţa); categ. 48 kg. —­­ Nîcolau (Unirea) ; categ. 51 kg. — Em. To­­fan (Nicolina) ; categ. 54 kg. — T. Cucu (Voinţa) ; categ. 57 kg. — C. Slăbuţu (Unirea) ; categ. 63,5 kg. — V. Lungu (Nicolina) ; categ. 67 kg. — I. Popa (Nicolina) ; categ. 81 kg. — I. Ni­cola­e (Nicolina) — LA JUNIORI CATEGORIA A 11-A ; categ. 48 kg. — P Feraru (Voința); categ. 51 kg. — D. Agavriloaie (Ni­­colina) ; categ. 54 kg. — P­. Butnaru­ (Nicolina); categ. 57 kg. — N. Brin- Mi (Nicolina) ; categ. 60 kg. — C. Condurat (Voința) ; categ. 63,5 kg. — V. Romaşeanu (Nicolina) ; categ. 67 kg. — M. Rusu (Voinţa) ; categ. 71 kg. — T. Ifrim (Nicolina) ; ca­teg. 75 kg. — C. Badea (Nicolina) — LA JUNIORI CATEGORIA 1. ■ In finala campionatului uni­versitar de tenis de masă (Constan­ţa), reprezentantele Institutului po­litehnic din Iaşi, Felicia Beleşicu şi Liliana Mariş, au ocupat lotrul al treilea in proba de dublu feminin. ­»...•..««•o t * I­t ir» rtfi hi* intra Răspunde I. T. A. cerinţelor cetăţenilor ? De la bun început, men­ţionăm că, şi In acest an, pe adresa redacţiei s-au primit numeroase scrisori, toate critice, la adresa I.T.A. Por­nind de aici, am avut nu de mult o convorbire cu tov. Adrian Luca, director cu exploatarea în cadrul I.T.A. — După cite ştiţi, cele mai multe sesizări ale oa­menilor sint în legătură cu intirzierile curselor de că­lători, intîrzieri ce generea­ză neajungerea la timp la serviciu etc., etc. — Aspectele acestea ţin In primul rînd de nepre­­zentarea la timp sau deloc a personalului de bord. În­târzieri la reparaţii, apoi de căderi ale parcului de au­tobuze datorită stării ne­corespunzătoare a unor tra­see La primele aspecte, conducerea I.T.A. a luat mă­suri contravenţionale, mer­­gindu-se, în cazul abateri­lor grave, pînă la desface­rea contractului de muncă (In 1976 s-au dat peste 50 de sancţiuni, printre care şi 4 desfaceri ale contractului de muncă). In privinţa stă­rii drumurilor, am solicitat Consiliului popular jude­ţean aprobarea suspendării sau a prescurtării unor tra­see, pînă cind drumurile respective vor căpăta un aspect corespunzător din punctul nostru de vedere. De asemenea, ţin să arăt că obligaţia consiliilor popu­lare comunale este de a-şî întreţine cît mai bine dru­murile care sint pe raza comunelor lor. — JoC ce ma opresc au­tobuzele in unele staţii sie pe parcurs ? — Acest aspect este gene­rat în principal de doi fac­tori. Primul ţine de indis­­ciplina personalului de bord (şoferi), şi cind sunt depis­tate asemenea abateri sunt sancţionate conform norma­tivelor în vigoare. Celălalt aspect se datorează depăşi­rii capacităţii autobuzelor în anumite zile cu vîrf de trafic. Mai precis, cînd au­tobuzul este arhiplin, de­geaba mai oprește într-o stație de pe parcurs, deoa­rece alți pasageri tot nu mai pot urca. Fără îndoia­lă, practica aceasta nu-i re­comandabilă. — Si­rian, spuneți-ne ce­va despre spinoasa proble­mă a navetiștilor.­­ Spre a nu se produce dereglări pe trasee, abona­mentele sunt emise, absolut toate, pentru anumite curse. Cele mai mari greutăţi sunt generate de faptul că abo­naţii nu respectă obligaţiile ce le au de a călători cu cursa fixată iniţial şi nu-şi trec abonamentele în dia­grame. Prezentindu-se un abonat la o altă cursă, el va putea călători numai în limita locurilor disponibile în autobuz. De aici, discuţii neprincipiale care de multe ori degenerează chiar în certuri. — Vorbiţi-ne de măsurile pe care le-aţi iniţiat pentru ca nemulţumirile călători­lor să se diminueze. — Desigur, nu negăm că avem încă multe de făcut, că mai sunt lipsuri. O mai fermă activitate de comba­tere a unor abateri de la principiile eticii şi echităţii noastre socialiste, un con­trol mai sever şi mai vast vor duce la îmbunătăţirea situaţiei. Ne-am propus să creăm un parc auto nou, de mare capacitate, iar spaţiul necesar întreţinerii să fie mărit substanţial. Incepînd din acest an, vrem ca au­tobuzele noastre să fie în­soţite de către personal de control I.T.A. (pe traseele cu probleme), iar controale­le să se efectueze împreună cu organele de miliţie. PAUL SALCEANU De la ordine şi disciplina (urmare din pag. 1) se cu 25 lei sub nivelul pla­nificat, în acest an se pun noi sarcini de creştere a pro­ductivităţii muncii. Faţă de anul trecut se prevede un spor de aproape 8 la sută, dar experienţa şi forţele tehnice de care dispune combinatul permit ca pre­vederile să se realizeze inte­gral şi chiar mai mult. An­gajamentul pe 1977 este de a depăşi productivitatea muncii cu 2,1 la sută. Pen­tru creşterea productivităţii muncii s-a întocmit un pro­gram special care vizează atît folosirea mai judicioa­să a forţei de muncă, cît şi a instalaţiilor şi maşinilor­­unelte, astfel ca indicatorii­­realizaţi anul trecut să fie depăşiţi. S-au îmbunătăţit şi unificat normele, creşte gradul de cointeresare ma­terială prin extinderea a­­cordului global ca formă de remunerare a muncii. Planul de măsuri tehnico­­organizatorice adoptat de recenta adunare generală a reprezentanţilor angajaţilor urmăreşte, în scopul creş­terii productivităţii muncii, mecanizarea unor operaţii care cer un mare efort fi­zic (montarea unei linii de transportat granule textile, mecanizarea operaţiilor de ambalotare şi transport a deşeurilor de hîrtie, reali­zarea unei prese de îmba­­lotat fibră poliesterică etc.), introducerea şi extinderea unor tehnologii mai avan­tajoase, mare parte din ele pentru obţinerea unor pro­duse noi. Adunarea gene­rală a apreciat planul de măsuri, i-a făcut unele completări şi a cerut con­siliului oamenilor muncii să grăbească aplicarea în prac­tică a unor măsuri valoroa­se care erau prevăzute în a doua parte a anului. Avem convingerea că prin contri­buţia întregului colectiv, care de atîtea ori şi-a do­vedit capacitatea profesio­nală şi politică, productivi­tatea muncii va cunoaște o creștere suplimentară im­portantă. Argumente (urmare din pag. pentru legatul viei. Dar nu numai atît. Trecîndu-se la valorificarea superioară e răchitei, a fost creată o sec­ţie de împletituri. In felul acesta, Ion Eţanu, Dumitru Năstruşnicu, Neculai Olani şi alţii au de lucru în tot timpul iernii, chiar la do­miciliu. Iar dacă practica împletiturilor de nuiele a început să fie deprinsă şi de copiii localnicilor, cu atît mai bine ! Nu ştim dacă consiliul popular şi conducerea C.A.P. Cepleniţa au trecut deja la acţiune. Dar propu­nerea ca atare merită toa­tă atenţia. Şi nu numai aici. i) nmmmts. ------- UNA DIN -------­NUMEROASELE INIŢIATIVE ÎN SPRIJINUL SINISTRAŢILOR . In aceste zile, locui­­­­torii multor sate îşi ma­­­­nifestă dorinţa de a con­­­­tribui cu produse agro-­­ alimentare din gospodă- I riile proprii în Contul­­ omeniei şi solidarităţii,­­ pentru ajutorarea celor­­ loviţi de cutremur şi 1 pentru reconstrucţie. Ţi-­­ nînd seama de aceasta,­­ CENTROCOOP a indi­­­­ cat cooperativelor de ţ- consum să primească­­ toate produsele oferite­­ de populaţie, precizîn- I du-se : „Produsele vor fi I I trecute în borderouri I I separate, iar pentru con­­® I travaloarea lor vor fi I eliberate chitanțe dona- I terilor. Sumele vor fi ? virate de către coopera­­­ti­vele de consum unitfi- I ților C.E.C. sau coopera­­­ tivelor de credit, In­­ „Contul 1977". —­­PAGINA A­SI-A *] Magazinele ieșene se pregătesc de primăvară Comerţul cu produse in­dustriale trebuie să-şi îm­bogăţească şi înnoiască ga­ma produselor, corespunză­tor sezonului de primăva­ră. Cumpărătorii mai pre­văzători şi mai grăbiţi au luat-o înaintea anotimpu­lui, ca să-şi pună la punct garderoba ori locuinţa. O dovedeşte sporul înregistrat la vînzare, care se prelimi­­naă cu trei milioane lei mai mare decit prevederile pla­nului trimestrial şi cu 16 milioane mai mare decit în trimestrul întîi al anului trecut. Aşadar, magazinele cu produse industriale sunt aprovizionate cu un stoc­­­­precisbil de încălţăminte (recent au sosit 2.500 pe­rechi de pantofi „Romar­­ta” pentru femei şi 1.000 de perechi pentru bărbaţi), pre­cum şi confecţii din diferi­te tipuri de stofă, tricotaje din lină şi P.N.A. pentru copii etc. în Intîmpinarea cetăţenilor care doresc să cumpere mărfuri în raţe, sunt extins gama acestora cu stofe fine din import, confecţii din relon etc. Pen­tru curăţenia de primăva­ră, magazinele sunt bine a­­provizionate cu vopsele, us­tensile, precum şi cu mate­riale de construcţie. La r­o­dul lor, posesorii de auto­turisme pot găsi piese de schimb, recent sosite la magazinul „Auto-moto“ din, str. Republicii, precum şi accesorii, ca aparate de ra­dio şi casetlefoane, adapta­bile la bateria maşinii. După cum ne informea­ză Dumitru Cozma rec­torul I.C.S. Mărfuri in­dustriale, vasta acţiune de curăţenie şi igienizare a magazinelor, ca şi schim­barea vitrinelor, a început, 80 de vitrine din cele 220 planificate fiind deja în­noite, iar în în magazine s-a terminat curăţenia „Ur­mează să înfăptuim în pa­ralel şi acţiunea de moder­nizare a w.w magazine. La „Super-Copou", de pil­dă, vom introduce vin­zarea cu autoservire la încălţă­minte, unele magazine de bijuterii, parfumerie etc. vor fi aranjate modern, u­­mărindu-se accesibilitatea mai mare a cumpărătorii«», la mărfuri. Cum primăvara nu aş­teaptă, sperăm să fie la înălţimea grabei sale şi lu­crătorii din magazinele ie­șene. M. Bd­CUH Aveţi cuvîntul * Blururile-turn de pe malul salig al Bahluiui nu au la dispoziţie în apropiere decit un singur chioşc alimentar, şi acela foarte slab aprovizionat. La acest chioşc nu găseşte de­­cît câteva sortimente de pîine, se aduce puţin lapte (nici nu se fac abonamente la acest produs), nu găsești nici un fel de dulciuri sau mezeluri. Consider că aici este vorba numai de comoditate din partea vânzătoarei respective. Ion Agachi, splaiul Bahlui nr. 35, Iași . In luna septembrie a anului trecut, mi s-a repartizat un apartament proprietate de stat. Blocul respectiv nu are în­călzire centrală. Probabil dintr-o greşeală de construcţie, so­bele nu funcţionează aşa cum trebuie. Cind fac eu focul, iese fum la vecini, când fac vecinii foc, iese fum la mine in apar­tament. Toată iarna numai necazuri din acestea nu a avut. Am făcut sesizări la E.G.C„ am sesizat şi mai departe, dar de­geaba. Nu a fost trimis nimeni ca să vadă despre <■* este vorba. Sper ca măcar acum, cind a trecut sezonul friguros, să mi se răspundă favorabil. Aglaia Amttşcă, bloc A 1, str. Gh. Doja, d­îrlău ■ Acum mai bine de o lună, am dat la reparat ceasul de mină la unitatea nr. 5 a Cooperativei „Prestaţiunea” din Pd. Roş. Am plătit 48 de lei şi peste câteva zile ceasul era repa­rat. Numai că nu ştiu cum l-au reparat meşterii de acolo, că în 24 de ore ceasul meu a înaintat cu 1 oră şi 37 de minute. M-aua dus înapoi, meşterul era în concediu,, medical iar aju­torul lui rai-a luat 15 lei pentru... a-i repara a doua oară. Am vrut să vorbesc cu tovarăşul preşedinte, al „Prestaţiu- BV" despre acest caz, dar am fost refuzat ferm. Oare com să consider asemenea atitudini ? Clement Măgureanu, str. Republicii nr. 7, Iaşi ------------ÎNTREPRINDEREA DE MATERIALE------------­DE CONSTRUCŢII — IAŞI şoseaua Tomeşti nr. 6, telefon 33998 angajează de urgenţă ; — 2 frezori categoriile 3—4 — 2 excavatorişti categoriile 3—4 — 2 strungari categoriile 3—4 — 2 instalatori gaze autorizaţi prin I.S.C.I.R. — 1 şef formaţie pază şi P.S.I. — 1 motopompist pentru remiza 1P.S. (de meserie auto şi cu avizul Grupului de pompieri Iaşi) — 3 prim­itori-distribuitori — 22 zidari — 9 macaragii poduri rulante — 30 betonişti sau muncitori necalificaţi — 2 dulgheri — operatori staţie de calcul. Relaţii suplimentare se pot lua zilnic de la biroul P.I.R.M., între orele 7—15,30. I întreprinderea agricolă de stat -----­NADLAC oraş Nădlac, judeţul Arad angajează­­ îngrijitori mulgători vaci lapte. Se asigură apartament pentru familişti şi grădiniţă pentru copiii acestora. Informaţii suplimentare se pri­mesc la telefon 33 — Nădlac. O anunţă că, incepînd de astăzi, 1 aprilie 1977, se or- 1 | ganizează o amplă acţiune de stîrpire a câinilor yaga-­­ bonzi.­­ Locuitorii oraşului sunt rugaţi să sprijine această ac- I ţiune anunţând la telefonul 17083 zonele în care se­ im- a­r­pune să acţioneze echipele organizate în acest scop­­ 3

Next