Flacăra Iaşului, iulie 1977 (Anul 33, nr. 9565-9591)

1977-07-01 / nr. 9565

. PAGINA A ll-A--------------------------------------­ Sesiunea Marii Adunări Naţionale (urmare din pag. 1) Darea separată, pe articole, a celor două proiecte, Marea Adunare Naţională a adop­tat în unanimitate Legea privind impozitul pe fondul total de retribuire al unită­ţilor socialiste de stat şi Legea privind impozitul a­­gricol. Deputaţii au adoptat, apoi, propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale ca Pro­iectul legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi a­­sistenţa socială, Proiectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie şi Proiectul legii privind pen­siile şi alte drepturi de a­­sigurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate să fie prezentate intr-o singură expunere comună, urmată de raportul comun al comisiilor permanente care le-au examinat şi de discu­ţia generală, comună, proce­­dîndu-se, separat, pentru fiecare proiect în parte, la discuţia pe articole şi la votarea legii. Pentru a expune aceste proiecte de legi a luat cu­­vintul tovarăşul Gheorghe Pană, preşedintele Consiliu­lui Central al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din România, ministrul muncii. Deputata Olimpia Solomo­­nescu, vicepreşedinte al Co­misiei pentru sănătate, mun­că, asigurări sociale şi pro­tecţia mediului, a prezentat Raportul comisiilor perma­nente care au examinat şi avizat proiectele de legi su­puse dezbaterilor. Pe marginea celor trei proiecte de legi au luat cuvîntul deputaţii Gheorghe Roşu, Antoniu Romires, Florica Tom­a, Gheorghe Pe­­trescu, Valentin Anghel Po­­pescu, Nicolae Tănase, Mar­gareta Kraus, Constantin Te­­odorescu, Alexandru Dincă, Traian Novolan şi Adalbert Crişan. In încheierea dezbaterilor generale, s-au discutat pe articole fiecare din aceste proiecte de legi. La discuţia pe articole a Proiectului de lege privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, deputatul Petre Lupu a pro­pus ca alineatul c din art. 20 să aibă următorul conţinut­­ „c) a desfăşurat o activita­te revoluţionară antifascis­tă, recunoscută de către or­ganele in drept ca vechime in muncă“. La acelaşi proiect de lege, deputatul Nicolae Constantin a propus ca la art. 66 să se adauge următorul nou ali­neat : „(2) Pentru persoanele ca­re au contribuit la pensia suplimentară o perioadă cu 2 la sută, iar o altă perioa­dă cu 4 la sută, pensia se calculează cu procentele co­respunzătoare contribuţiei de 4 la sută . În acest caz, fie­care doi ani de contribuţie cu 2 la sută se iau în calcul ca un an de contribuţie cu 4 la sută“. Deputaţii au aprobat a­­mendamentele de mai sus, precum şi modificările pro­puse in expunerea la pro­iectele de legi privind pen­siile prezentată de tovară­şul Gheorghe Pană. Supuse votului, Marea A­­dunare Naţională a adoptat în unanimitate Legea pri­vind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, Legea privind pen­siile şi alte drepturi­­de a­­sigurări sociale ale membri­lor cooperativelor agricole de producţie şi Legea pri­vind pensiile şi alte drep­turi de asigurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie in­dividuală din zonele neco­­operativizate. Trecîndu-se la următorul punct al ordinii de zi, to­varăşul Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guver­nului, a prezentat expunerea la Proiectul legii privind ro­lul şi atribuţiile maistrului in producţie, iar deputatul Nicu Constantin, secretar al Comisiei pentru industrie şi activitatea economico-finan­­ciară, a prezentat raportul comisiilor permanente care au examinat şi avizat acest proiect de lege. La discuţia generală asu­pra Proiectului de lege au luat cuvîntul deputaţii: Richard Winter, Raveica Sănduleac, Gheorghe Petres­­cu, Gheorghe Iga şi Gheor­ghe Stoica. După examinarea, pe arti­cole, a proiectului, Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Legea privind rolul şi atribuţiile maistru­lui în producţie. Lucrările sesiunii continuă vineri, 1 iulie. Cuvîntul deputatei Florica Toma în ansamblul măsurilor legate de bunăstarea tutu­ror oamenilor muncii — a spus deputata Florica Tom­a — o semnificaţie deosebită prezintă cele două proiecte de legi supuse spre adopta­re Marii Adunări Naţiona­le, referitoare la sistemul de pensii . Proiectul de le­ge privind pensiile de asi­gurări sociale de stat şi a­­sistenţa socială şi cel pri­vind pensiile şi alte drep­turi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor a­­gricole de producţie. Prin instituirea sistemu­lui unic de pensionare a ţă­rănimii cooperatiste , a a­­rătat vorbitoarea — s-a re­zolvat o problemă socială stringentă, cu multiple im­plicaţii pentru agricultură şi ţărănime, ea exprimînd un aspect esenţial al poli­ticii partidului de îmbună­tăţire a condiţiilor de via­ţă şi de trai la sate, în ur­ma măsurilor de majorare a pensiilor de la 1 iulie 1977, în judeţul Iaşi vor beneficia de pensii majora­te un număr de 39.612 mem­bri cooperatori, care vor primi în plus faţă de pen­siile existente suma de 1.215.000 lei lunar, totali­­zând o creştere de 14.580.000 lei anual. Relevînd, în continuare, că înfăptuirea prevederilor Programului de ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc este strîns legată de realizarea exemplară a tuturor sarcinilor şi obiec­tivelor stabilite de Congre­sul al XI-lea al partidului, vorbitoarea a spus : Colec­tivele de oameni ai muncii din judeţul nostru, conşti­enţi de faptul că trebuie să-şi amplifice eforturile pentru a-şi mări contribu­ţia la progresul economic al patriei, au îndeplinit pla­nul producţiei globale pe primul semestru al anului în curs­ pe data de 24 iu­nie, realizînd o producţie suplimentară de peste 300 milioane lei. S-au luat toa­te măsurile politice, tehni­ce şi organizatorice ca an­gajamentul asumat pe anul acesta de a da o producţie peste plan în valoare de 600 milioane lei să fie ono­rat integral. Rezervele de creştere a eficienţei economice (urmare din pag. 1) du­­ne acestea, tovarăşa Ele­na Rotaru, secretara comi­tetului de partid din secţia ţesătorie, a ţinut să adauge că întregul colectiv este con­ştient de faptul că mulţu­mind partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru sporirea retribuţiei şi a altor venituri, trebuie să-şi întă­rească eforturile pentru re­ducerea cheltuielilor mate­riale. — Sînt foarte mulţumită că începînd cu luna iulie voi cîştiga un plus 240 lei, ne spune şi firăreasa V. Işo­­veanu. Aş vrea să asigur partidul, pe conducătorul partidului şi statului nostru că voi depune eforturi mai mari pentru a ajuta ţesătoa­rele să dea o producţie mai mare şi de o mai bună cali­tate, de a folosi cit mai bine maşinile. Declarîndu-se satisfăcut de creşterea retribuţiei, de po­litica partidului nostru al cărei ţel final este bunăsta­rea poporului, maistrul D-tru Luchian se angajează să ur­mărească mai îndeaproape buna întreţinere şi reparare a maşinilor, să reducă chel­tuielile la acest capitol prin reparaţii de o tot mai bună calitate. La Întreprinderea de con­fecţii constatăm cu satisfac­ţie că economiile suplimenta­re obţinute la cheltuielile materiale pot acoperi sporul de retribuţie. Şi totuşi mun­citoarele de aici nu se mul­ţumesc numai cu atît. In organizaţia de partid s-a pus problema reducerii în conti­nuare a cheltuielilor. — Satisfacţia că vom cîş­tiga mai mult, ca urmare a grijii conducerii partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a ne spori retribuţia în con­cordanţă cu dezvoltarea e­­conomiei naţionale, a venitu­lui naţional, este foarte mare şi nu ajung cuvintele ca să o exprimăm aşa cum am dori. Sunt cuvintele muncitoarei Maria Trincă, care conduce o formaţie de lucru şi care în ultimul timp acordă o a­­tenţie mai mare ridicării gradului de calificare. — Ne-am g­î­n d i­t, conti­nuă interlocutoarea, să răs­pundem politicii partidului de creştere a nivelului de trai, prin sporirea produc­ţiei la linia noastră (a 9-a) cu 10 cămăşi pe zi. Este un angajament pe care îl înde­plinim. Noi am procedat în aşa fel incit fiecare munci­toare cunoaşte cel puţin 5 operaţii-cheie în stil indus­trial, astfel că dacă se schim­bă un model, ne acomodăm foarte repede şi ne putem în­deplini constant angajamen­tul. Eugenia Agavriloae, con­troloare de calitate: Nu gă­sesc cuvinte cu care să mul­ţumesc conducerii partidului pentru mărirea retribuţiei. Eu pot să vă spun că drept mulţumită pentru că voi cîş­tiga mai mult, îmi voi con­centra mai intens atenţia a­­supra prevenirii defectelor, ajutînd practic muncitoarele mai tipere să dea lucru de înaltă calitate, ca să nu mai fie nevoie de remedieri. Maistrul mecanic Ion Carp priveşte creşterea retribuţiei nu numai cu bucuria omu­lui care va cîştiga citeva su­te de lei în plus în fiecare lună, ci şi cu răspunderea ce-i revine în producţie, o răspundere mai mare pentru reducerea cheltuielilor, sur­sa principală de acoperire a plusului de retribuţie. In ca­litate de mecanic are sufi­ciente posibilităţi şi se an­gajează să facă totul pentru realizarea unor piese cu for­ţele proprii ale întreprinde­rii. — Acesta este răspunsul meu ca mulţumire adâncă faţă de partidul nostru, care , pune mai presus de orice o­­mul, cu cerinţele lui de via­ţă. • • -----------------------------------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI [ Ieri, la Iaşi şi în judeţ Adunări consacrate „Zilei învăţătorului“­ Anul acesta, „Ziua învăţă­torului“ a fost marcată, în municipiul şi judeţul Iaşi, de organizarea unor adunări la care au participat educatoa­re, învăţători şi profesori. La Iaşi, adunarea a avut loc la Casa de cultură a ti­neretului şi studenţilor, par­­ticipînd cadre didactice din municipiu şi comunele înve­cinate. Au luat parte tovarăşii Cristian Chelaru, secretar al Comitetului judeţean de partid, vicepreşedinte al Con­siliului popular judeţean, Pa­vel Florea, secretar al Co­mitetului municipal de partid, reprezentanţi ai organizaţii­lor de U.T.C. şi de pionieri. Prof. Grigore Bernic, in­spector general adjunct al Inspectoratului şcolar jude­ţean, a prezentat o informa­re privind rezultatele obţinu­te în unităţile şcolare din ju­deţ ln nobila activitate de modelare a tineretului stu­dios prin muncă şi pentru muncă. Au fost citate apoi cadrele didactice din munici­piul şi judeţul Iaşi eviden­ţiate în procesul instructiv­­educativ. Tovarăşul Cristian Chela­ru, transmiţînd salutul Co­mitetului judeţean de partid, a subliniat realizările şcolii ieşene, urînd tuturor cadre­lor didactice din judeţ noi succese in activitatea de dez­voltare şi perfecţionare a în­­văţămîntului. De asemenea, vorbitorul a subliniat sarci­nile ce stau In faţa Invăţă­­mlntului ieşean In lumina documentelor Congresului al XI-lea al Partidului Comu­nist Român, a măsurilor sta­bilite în cadrul şedinţei Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 21 iunie a.c. şi Plenarei C.C. al P.C.R. din 28—29 iunie a.c. Cei prezenţi au primit sa­lutul emoţionant al şoimilor şi pionierilor ieşeni, învăţă­torii D-tru Sima, de la Şcoa­la generală Ţuţora, Vasile Urmă, de la Şcoala de apli­caţii din Iaşi, şi Antoaneta Rezuş, de la Liceul nr. 4 din Iaşi, subliniind principalele realizări ale activităţii lor didactice, s-au angajat cu noi fapte de muncă pe linia perfecţionării şi modernizării învăţămîntului. Intr-o atmosferă de puter­nic entuziasm, participanţii la adunare au adresat o te­legramă C.C. al P.C.R., to­­varăşului NICOLAE CEAUŞESCU, prin care în­tregul corp didactic ieşean, plin de încredere neţărmu­rită în justeţea politicii in­terne şi externe a partidului şi statului nostru, este hotă­­rît să-şi consacre şi în viitor toate energiile, întreaga sa capacitate de muncă ridică­rii necontenite a competen­ţei şi măiestriei pedagogice, înarmării tineretului cu cu­noştinţe şi deprinderi prac­tice, cu tot ce a dobîndit mai de preţ geniul uman. In încheiere, elevi de la Şcoala de aplicaţii şi corul educatoarelor din Iaşi au pre­zentat un scurt şi frumos program artistic. Adunări consacrate „Zilei învăţătorului“ au avut loc şi la Paşcani, Hîrlău, Tg. Fru­mos, Podul Iloaiei, Răducă­­neni, Ţibăneşti, Scînteia, la care au participat reprezen­tanți ai organelor de partid şi de stat. Viteză de lucru maximă se cere de la începutul secerişului (urmare din pag. 1) mânate cu castraveţi 50 de hectare. In acelaşi ritm se acţionează şi la C.A.P. Cor­­neşti. Aseară secerişul or­zului a fost încheiat pe în­treaga suprafaţă de 50 de hectare. Această acţiune a durat numai două zile. Ieri spre amiază a intrat cu combina în lanurile de orz şi mecanizatorul Vasile State, din secţia S.M.A., condusă de Grigore Ţuţu, care serveşte cooperativa agricolă din Mogoşeşti. Nu acelaşi lucru l-a pu­tut face şi combinerul A­­lexandru Rusu. Şi aceasta deoarece „Gloria“ lui era defectă. Tot aici am găsit şi o presă de balotat paie. De fapt, acestea nu sunt singurele maşini care nu s-au aliniat încă la startul secerişului. O altă combină C 12 se află în reparaţie la sediul S.M.A. Ciurea. Cauza ? Lipsa pieselor de schimb. Conducerea Bazei de aprovizionare pentru a­­gricultură promite că va asigura toate piesele de schimb necesare. Dar cu promisiuni nu pot fi puse în funcţiune maşinile agri­cole pentru strînsul păioa­­selor. Tov. Ionel Lazăr, preşedintele cooperativei a­­gricole Mogoşeşti, ne spu­nea că pentru a grăbi trans­portul baloţilor de paie au fost amenajate, cu sprijinul S. M. A., şi două trancare. Au fost asigurate, de aseme­nea, mijloacele necesare pentru transportul recoltei. Avînd în vedere că unită­ţii îi vor fi repartizate şi alte combine din coopera­tivele agricole necultivatoa­re de orz, sunt condiţii ca şi aici această acţiune să se încheie în cel mult 3 zile. Răspunsul nostru (urmare din pag. 1) Gh. Lungu, Gh. Fluture, Gh. Borache, vor sărbători în cu­­rînd 20 de ani de cînd lu­crează în fermă. Aceste mă­suri de creștere continuă a nivelului de trai al poporu­lui,elaborate pe baza hotă­­rîrilor Congresului al XI-lea al P.C.R. reprezintă încă o dovadă a grijii pe care ne-o poartă conducerea partidului şi statului nostru, secretarul general al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, pen­tru fericirea noastră a tutu­ror. Mulţumim pentru tot ceea ce se face pentru noi şi ne angajăm să muncim mai bine, pentru a obţine rezul­tate superioare în producţie. Ziua din care ni se măreşte retribuţia coincide cu ziua în care am declanşat recoltări­le. Stimulaţi de majorarea retribuţiei, lucrătorii noştri muncesc cu spor. Ferma noastră e profilată pe creş­terea vacilor de lapte. Suntem­ hotărîţi să obţinem produc­ţii şi mai mari decit ne-am propus la începutul anului, pentru a răspunde prin fap­te grijii ce ni se poartă. Pla­nul semestrial al producţiei de lapte l-am îndeplinit încă de la 10 iunie. Pînă ieri am obţinut suplimentar peste 1.000 hl de lapte. G. Belţ, Gh. Fluture, Gh. Lupu sunt cîţiva dintre fruntaşii în muncă. C. Belţ, bunăoară, a obţinut peste sarcinile de plan un vagon de lapte, în condiţiile în care producţia medie planificată la lotul pe care-1 îngrijeşte este 6.400 litri pe vacă furajată. Ne preocupăm să sporim pro­ducţia şi în acelaşi timp s-o ieftinim. In acest scop acor­dăm mare atenţie strîngerii furajelor. Pînă acum am de­pozitat peste 500 tone de li­nuri. In prezent cosim a doua oară lucernierele. Co­situl finului natural l-am în­cheiat de mult. Sperăm că de pe aceeaşi suprafaţă să obţinem pînă in toamnă încă o recoltă. Colectivul nostru, in frunte cu comuniştii, a­­semeni tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, nu-şi precupeţeşte eforturile pentru a spori producţia, de care depinde înfăptuirea Progra­mului de creştere a bunăstă­rii poporului muncitor. i ( ­n 24 de ore Radio Iaşi I Programul de seară (1 iulie) : I 16 Cotidian sonor; 17.30 O samă 4 de cuvinte; 17.50 Lucrări din­­ corala Renaşterii; 18 Festivalul­­ naţional „Cîntarea României“ ş­i laureaţi ai primei ediţii; 18.25­­ Arte plastice; 18.40 Muzică­­ populară românească; 19 Buletin­­­ de ştiri; 19.05 Cîntece de Theo­­­­dor Bratu şi Mircea Stan; 19.15­­ Radiogazeta economică; 19.30­­ Melodii, melodii — program de­­ muzică uşoară; 20—22 Univers­­ muzical. * Programul de dimineaţă (2iu- 4 he): 6—8 Informaţiile dimineţii.­­ Din cuprins: Actualitatea in a­­­­gricultură; Radiojurnal; Româ­nie, ţara mea de frumuseţi.­ ­ Televiziune 9 Teleşcoală ; 10 Telecinema­­teca ; 11,40 începuturi — repor-­­ taj ; 12 Corespondenţii judeţeni 4 transmit.. . ; 12,15 Telex ; 15 7 Turneul internaţional de tenis­­ de la Wimbledon (transmisiune­­ directă) ; 17,05 Emisiune în lim-­­ ba germană ; 18,50 Tragerea l Loto ; 19 Secvenţe canadiene; ’ 19,20 , 1001 de seri ; 19,30 Tele- I jurnal ; 20 Anchetă socială ! I „S.aS. Natura !“ ; 20,35 Film ar­­■ tistic : „Trandafirul alb". Pre­mieră Tv. : 22,20 Telejurnal. I Cinematografe . Tineretului, orele 9, 11 „ ondină“ ; orele 14.45 ;­­ 18.45 ; 20.45 : „Benji“. 1 toria, orele 9; 11.05; 14.45; 16.50; 4 18.55; 21: „Operaţiunea „Petrol". 7 Copou, ora 9: „Cantemir“, orele­­ 11; 15; 17; 19; 21: „Ora specta­colului". Clubul Panificaţiei, o­­rele 9; 11; 15; 17; 19: „In liniştea­­ pădurii". Grădina de vară „Pa- 7 lat", ora 20.15: „Operaţiunea „Pe­­t­­rom“. In judeţ. Paşcani, Casa de cul­tură: „Richard al III-lea“, Tg. Frumos: „Pentru un pumn de ceană". Hîrlău: „Roşcovanul".­­ Podul Iloaiei : „Accident“. Ilă­­­­lăuceşti: „Tănase Scatiu“. I Timpul probabil .­ Vreme frumoasă şi călduroasă. / In nordul Moldovei vremea va deveni, după-amiază, instabilă, cu cel mai mult noros, iar a­­versele şi descărcările electrice ,­ vor fi fenomene mai frecvente. ţ Vîntul va sufla slab la început­­ din sectorul sudic, iar în a doua parte a intervalului se va schim­ba din sectorul nord-vestic. Tem­peratura aerului va scădea u­­şor ; maximele vor oscila între 21 şi 26 grade, iar minimele în­­tre 11 şi 18 grade. „Mica 16.45 . Vie­ Cursuri internaţionale de vară pe teme geografice Universitatea „Al. I. Cuza" din Iaşi organizează, pe perioada 5—20 iulie, la Iaşi şi Piatra Neamţ cursuri internaţionale de vară (cea de a VI-a ediţie), avînd ca temă „Natu­ra şi omul in Carpaţii Orientali“. Vor participa cadre didactice, cer­cetători, studenţi din ţară şi străi­nătate. Deschiderea cursurilor va avea loc marţi, 5 iulie, ora 10:30, la Biblioteca centrală universitară. Programul cuprinde conferinţe, ex­cursii în Carpaţii Răsăriteni şi pe Podişul Moldovei, după cum şi vi­zitarea unor unităţi turistice dei deosebit interes. • • JoSTM LA SATE ORIZONTAL: 1. Bulgăraş dul­ce de aur! — Un braţ de spice ; 2. Stăpînul întinselor lanuri de pîine — Supraveghetori cu a­­ripi !; 3. Substanţă extrasă din seminţe, din fructe, din tuber­culi — Ovine...; 4. ...cu lină fi­nă şi mătăsoasă (pl.) — Zeul fer­tilităţii la vechii egipteni; 5. Di­minutiv feminin — Postav ţără­nesc; 6. Două la sută — Sus pe verticală; 7. Furaje; 8. Se dis­ting prin fapte măreţe — Locul treierişului (pl.); 9. ...mare a Brăilei, unul din grînarele ţă­rii. VERTICAL: 1. Centru spe­cial pentru maşini şi tractoare) 2. Producător de pîine (pl.); 3. Verbul ploilor artificiale — Peş­te de mare; 4. Scăldătoare — Stînjenel; 5. Mulţimi; 6. Berbec) 7. Negaţie — Boală a griului ) 8. Ulei de floarea-soarelui — In loc de trei; 9. „Oţel şi...“, roman de I. Călugăru — Cămaşă tema­tică. Dicţionar : MIN. M. IORDA DEZLEGAREA JOCULUI APARUT IN NR. 9563 ORIZONTAL : 1. Mamaia — Ai; 2. O, Mamă — MMM; 3. Mai — Moima; 4. Imam — Mo — M; 5. I — Emu — Me; 6. M — MU — Mia; 1. Ami — Emma; 8. Momiie — Mi; 9. Amia •— Muia.

Next