Flacăra Iaşului, iulie 1977 (Anul 33, nr. 9565-9591)
1977-07-01 / nr. 9565
. PAGINA A ll-A-------------------------------------- Sesiunea Marii Adunări Naţionale (urmare din pag. 1) Darea separată, pe articole, a celor două proiecte, Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Legea privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi Legea privind impozitul agricol. Deputaţii au adoptat, apoi, propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale ca Proiectul legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, Proiectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie şi Proiectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate să fie prezentate intr-o singură expunere comună, urmată de raportul comun al comisiilor permanente care le-au examinat şi de discuţia generală, comună, procedîndu-se, separat, pentru fiecare proiect în parte, la discuţia pe articole şi la votarea legii. Pentru a expune aceste proiecte de legi a luat cuvintul tovarăşul Gheorghe Pană, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, ministrul muncii. Deputata Olimpia Solomonescu, vicepreşedinte al Comisiei pentru sănătate, muncă, asigurări sociale şi protecţia mediului, a prezentat Raportul comisiilor permanente care au examinat şi avizat proiectele de legi supuse dezbaterilor. Pe marginea celor trei proiecte de legi au luat cuvîntul deputaţii Gheorghe Roşu, Antoniu Romires, Florica Toma, Gheorghe Petrescu, Valentin Anghel Popescu, Nicolae Tănase, Margareta Kraus, Constantin Teodorescu, Alexandru Dincă, Traian Novolan şi Adalbert Crişan. In încheierea dezbaterilor generale, s-au discutat pe articole fiecare din aceste proiecte de legi. La discuţia pe articole a Proiectului de lege privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, deputatul Petre Lupu a propus ca alineatul c din art. 20 să aibă următorul conţinut „c) a desfăşurat o activitate revoluţionară antifascistă, recunoscută de către organele in drept ca vechime in muncă“. La acelaşi proiect de lege, deputatul Nicolae Constantin a propus ca la art. 66 să se adauge următorul nou alineat : „(2) Pentru persoanele care au contribuit la pensia suplimentară o perioadă cu 2 la sută, iar o altă perioadă cu 4 la sută, pensia se calculează cu procentele corespunzătoare contribuţiei de 4 la sută . În acest caz, fiecare doi ani de contribuţie cu 2 la sută se iau în calcul ca un an de contribuţie cu 4 la sută“. Deputaţii au aprobat amendamentele de mai sus, precum şi modificările propuse in expunerea la proiectele de legi privind pensiile prezentată de tovarăşul Gheorghe Pană. Supuse votului, Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, Legea privind pensiile şi alte drepturide asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie şi Legea privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate. Trecîndu-se la următorul punct al ordinii de zi, tovarăşul Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului, a prezentat expunerea la Proiectul legii privind rolul şi atribuţiile maistrului in producţie, iar deputatul Nicu Constantin, secretar al Comisiei pentru industrie şi activitatea economico-financiară, a prezentat raportul comisiilor permanente care au examinat şi avizat acest proiect de lege. La discuţia generală asupra Proiectului de lege au luat cuvîntul deputaţii: Richard Winter, Raveica Sănduleac, Gheorghe Petrescu, Gheorghe Iga şi Gheorghe Stoica. După examinarea, pe articole, a proiectului, Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Legea privind rolul şi atribuţiile maistrului în producţie. Lucrările sesiunii continuă vineri, 1 iulie. Cuvîntul deputatei Florica Toma în ansamblul măsurilor legate de bunăstarea tuturor oamenilor muncii — a spus deputata Florica Toma — o semnificaţie deosebită prezintă cele două proiecte de legi supuse spre adoptare Marii Adunări Naţionale, referitoare la sistemul de pensii . Proiectul de lege privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială şi cel privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie. Prin instituirea sistemului unic de pensionare a ţărănimii cooperatiste , a arătat vorbitoarea — s-a rezolvat o problemă socială stringentă, cu multiple implicaţii pentru agricultură şi ţărănime, ea exprimînd un aspect esenţial al politicii partidului de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă şi de trai la sate, în urma măsurilor de majorare a pensiilor de la 1 iulie 1977, în judeţul Iaşi vor beneficia de pensii majorate un număr de 39.612 membri cooperatori, care vor primi în plus faţă de pensiile existente suma de 1.215.000 lei lunar, totalizând o creştere de 14.580.000 lei anual. Relevînd, în continuare, că înfăptuirea prevederilor Programului de ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc este strîns legată de realizarea exemplară a tuturor sarcinilor şi obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea al partidului, vorbitoarea a spus : Colectivele de oameni ai muncii din judeţul nostru, conştienţi de faptul că trebuie să-şi amplifice eforturile pentru a-şi mări contribuţia la progresul economic al patriei, au îndeplinit planul producţiei globale pe primul semestru al anului în curs pe data de 24 iunie, realizînd o producţie suplimentară de peste 300 milioane lei. S-au luat toate măsurile politice, tehnice şi organizatorice ca angajamentul asumat pe anul acesta de a da o producţie peste plan în valoare de 600 milioane lei să fie onorat integral. Rezervele de creştere a eficienţei economice (urmare din pag. 1) dune acestea, tovarăşa Elena Rotaru, secretara comitetului de partid din secţia ţesătorie, a ţinut să adauge că întregul colectiv este conştient de faptul că mulţumind partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru sporirea retribuţiei şi a altor venituri, trebuie să-şi întărească eforturile pentru reducerea cheltuielilor materiale. — Sînt foarte mulţumită că începînd cu luna iulie voi cîştiga un plus 240 lei, ne spune şi firăreasa V. Işoveanu. Aş vrea să asigur partidul, pe conducătorul partidului şi statului nostru că voi depune eforturi mai mari pentru a ajuta ţesătoarele să dea o producţie mai mare şi de o mai bună calitate, de a folosi cit mai bine maşinile. Declarîndu-se satisfăcut de creşterea retribuţiei, de politica partidului nostru al cărei ţel final este bunăstarea poporului, maistrul D-tru Luchian se angajează să urmărească mai îndeaproape buna întreţinere şi reparare a maşinilor, să reducă cheltuielile la acest capitol prin reparaţii de o tot mai bună calitate. La Întreprinderea de confecţii constatăm cu satisfacţie că economiile suplimentare obţinute la cheltuielile materiale pot acoperi sporul de retribuţie. Şi totuşi muncitoarele de aici nu se mulţumesc numai cu atît. In organizaţia de partid s-a pus problema reducerii în continuare a cheltuielilor. — Satisfacţia că vom cîştiga mai mult, ca urmare a grijii conducerii partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a ne spori retribuţia în concordanţă cu dezvoltarea economiei naţionale, a venitului naţional, este foarte mare şi nu ajung cuvintele ca să o exprimăm aşa cum am dori. Sunt cuvintele muncitoarei Maria Trincă, care conduce o formaţie de lucru şi care în ultimul timp acordă o atenţie mai mare ridicării gradului de calificare. — Ne-am gîn d it, continuă interlocutoarea, să răspundem politicii partidului de creştere a nivelului de trai, prin sporirea producţiei la linia noastră (a 9-a) cu 10 cămăşi pe zi. Este un angajament pe care îl îndeplinim. Noi am procedat în aşa fel incit fiecare muncitoare cunoaşte cel puţin 5 operaţii-cheie în stil industrial, astfel că dacă se schimbă un model, ne acomodăm foarte repede şi ne putem îndeplini constant angajamentul. Eugenia Agavriloae, controloare de calitate: Nu găsesc cuvinte cu care să mulţumesc conducerii partidului pentru mărirea retribuţiei. Eu pot să vă spun că drept mulţumită pentru că voi cîştiga mai mult, îmi voi concentra mai intens atenţia asupra prevenirii defectelor, ajutînd practic muncitoarele mai tipere să dea lucru de înaltă calitate, ca să nu mai fie nevoie de remedieri. Maistrul mecanic Ion Carp priveşte creşterea retribuţiei nu numai cu bucuria omului care va cîştiga citeva sute de lei în plus în fiecare lună, ci şi cu răspunderea ce-i revine în producţie, o răspundere mai mare pentru reducerea cheltuielilor, sursa principală de acoperire a plusului de retribuţie. In calitate de mecanic are suficiente posibilităţi şi se angajează să facă totul pentru realizarea unor piese cu forţele proprii ale întreprinderii. — Acesta este răspunsul meu ca mulţumire adâncă faţă de partidul nostru, care , pune mai presus de orice omul, cu cerinţele lui de viaţă. • • -----------------------------------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI [ Ieri, la Iaşi şi în judeţ Adunări consacrate „Zilei învăţătorului“ Anul acesta, „Ziua învăţătorului“ a fost marcată, în municipiul şi judeţul Iaşi, de organizarea unor adunări la care au participat educatoare, învăţători şi profesori. La Iaşi, adunarea a avut loc la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, participînd cadre didactice din municipiu şi comunele învecinate. Au luat parte tovarăşii Cristian Chelaru, secretar al Comitetului judeţean de partid, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, Pavel Florea, secretar al Comitetului municipal de partid, reprezentanţi ai organizaţiilor de U.T.C. şi de pionieri. Prof. Grigore Bernic, inspector general adjunct al Inspectoratului şcolar judeţean, a prezentat o informare privind rezultatele obţinute în unităţile şcolare din judeţ ln nobila activitate de modelare a tineretului studios prin muncă şi pentru muncă. Au fost citate apoi cadrele didactice din municipiul şi judeţul Iaşi evidenţiate în procesul instructiveducativ. Tovarăşul Cristian Chelaru, transmiţînd salutul Comitetului judeţean de partid, a subliniat realizările şcolii ieşene, urînd tuturor cadrelor didactice din judeţ noi succese in activitatea de dezvoltare şi perfecţionare a învăţămîntului. De asemenea, vorbitorul a subliniat sarcinile ce stau In faţa Invăţămlntului ieşean In lumina documentelor Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Român, a măsurilor stabilite în cadrul şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 21 iunie a.c. şi Plenarei C.C. al P.C.R. din 28—29 iunie a.c. Cei prezenţi au primit salutul emoţionant al şoimilor şi pionierilor ieşeni, învăţătorii D-tru Sima, de la Şcoala generală Ţuţora, Vasile Urmă, de la Şcoala de aplicaţii din Iaşi, şi Antoaneta Rezuş, de la Liceul nr. 4 din Iaşi, subliniind principalele realizări ale activităţii lor didactice, s-au angajat cu noi fapte de muncă pe linia perfecţionării şi modernizării învăţămîntului. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii la adunare au adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, prin care întregul corp didactic ieşean, plin de încredere neţărmurită în justeţea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, este hotărît să-şi consacre şi în viitor toate energiile, întreaga sa capacitate de muncă ridicării necontenite a competenţei şi măiestriei pedagogice, înarmării tineretului cu cunoştinţe şi deprinderi practice, cu tot ce a dobîndit mai de preţ geniul uman. In încheiere, elevi de la Şcoala de aplicaţii şi corul educatoarelor din Iaşi au prezentat un scurt şi frumos program artistic. Adunări consacrate „Zilei învăţătorului“ au avut loc şi la Paşcani, Hîrlău, Tg. Frumos, Podul Iloaiei, Răducăneni, Ţibăneşti, Scînteia, la care au participat reprezentanți ai organelor de partid şi de stat. Viteză de lucru maximă se cere de la începutul secerişului (urmare din pag. 1) mânate cu castraveţi 50 de hectare. In acelaşi ritm se acţionează şi la C.A.P. Corneşti. Aseară secerişul orzului a fost încheiat pe întreaga suprafaţă de 50 de hectare. Această acţiune a durat numai două zile. Ieri spre amiază a intrat cu combina în lanurile de orz şi mecanizatorul Vasile State, din secţia S.M.A., condusă de Grigore Ţuţu, care serveşte cooperativa agricolă din Mogoşeşti. Nu acelaşi lucru l-a putut face şi combinerul Alexandru Rusu. Şi aceasta deoarece „Gloria“ lui era defectă. Tot aici am găsit şi o presă de balotat paie. De fapt, acestea nu sunt singurele maşini care nu s-au aliniat încă la startul secerişului. O altă combină C 12 se află în reparaţie la sediul S.M.A. Ciurea. Cauza ? Lipsa pieselor de schimb. Conducerea Bazei de aprovizionare pentru agricultură promite că va asigura toate piesele de schimb necesare. Dar cu promisiuni nu pot fi puse în funcţiune maşinile agricole pentru strînsul păioaselor. Tov. Ionel Lazăr, preşedintele cooperativei agricole Mogoşeşti, ne spunea că pentru a grăbi transportul baloţilor de paie au fost amenajate, cu sprijinul S. M. A., şi două trancare. Au fost asigurate, de asemenea, mijloacele necesare pentru transportul recoltei. Avînd în vedere că unităţii îi vor fi repartizate şi alte combine din cooperativele agricole necultivatoare de orz, sunt condiţii ca şi aici această acţiune să se încheie în cel mult 3 zile. Răspunsul nostru (urmare din pag. 1) Gh. Lungu, Gh. Fluture, Gh. Borache, vor sărbători în curînd 20 de ani de cînd lucrează în fermă. Aceste măsuri de creștere continuă a nivelului de trai al poporului,elaborate pe baza hotărîrilor Congresului al XI-lea al P.C.R. reprezintă încă o dovadă a grijii pe care ne-o poartă conducerea partidului şi statului nostru, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru fericirea noastră a tuturor. Mulţumim pentru tot ceea ce se face pentru noi şi ne angajăm să muncim mai bine, pentru a obţine rezultate superioare în producţie. Ziua din care ni se măreşte retribuţia coincide cu ziua în care am declanşat recoltările. Stimulaţi de majorarea retribuţiei, lucrătorii noştri muncesc cu spor. Ferma noastră e profilată pe creşterea vacilor de lapte. Suntem hotărîţi să obţinem producţii şi mai mari decit ne-am propus la începutul anului, pentru a răspunde prin fapte grijii ce ni se poartă. Planul semestrial al producţiei de lapte l-am îndeplinit încă de la 10 iunie. Pînă ieri am obţinut suplimentar peste 1.000 hl de lapte. G. Belţ, Gh. Fluture, Gh. Lupu sunt cîţiva dintre fruntaşii în muncă. C. Belţ, bunăoară, a obţinut peste sarcinile de plan un vagon de lapte, în condiţiile în care producţia medie planificată la lotul pe care-1 îngrijeşte este 6.400 litri pe vacă furajată. Ne preocupăm să sporim producţia şi în acelaşi timp s-o ieftinim. In acest scop acordăm mare atenţie strîngerii furajelor. Pînă acum am depozitat peste 500 tone de linuri. In prezent cosim a doua oară lucernierele. Cositul finului natural l-am încheiat de mult. Sperăm că de pe aceeaşi suprafaţă să obţinem pînă in toamnă încă o recoltă. Colectivul nostru, in frunte cu comuniştii, asemeni tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, nu-şi precupeţeşte eforturile pentru a spori producţia, de care depinde înfăptuirea Programului de creştere a bunăstării poporului muncitor. i ( n 24 de ore Radio Iaşi I Programul de seară (1 iulie) : I 16 Cotidian sonor; 17.30 O samă 4 de cuvinte; 17.50 Lucrări din corala Renaşterii; 18 Festivalul naţional „Cîntarea României“ şi laureaţi ai primei ediţii; 18.25 Arte plastice; 18.40 Muzică populară românească; 19 Buletin de ştiri; 19.05 Cîntece de Theodor Bratu şi Mircea Stan; 19.15 Radiogazeta economică; 19.30 Melodii, melodii — program de muzică uşoară; 20—22 Univers muzical. * Programul de dimineaţă (2iu- 4 he): 6—8 Informaţiile dimineţii. Din cuprins: Actualitatea in agricultură; Radiojurnal; Românie, ţara mea de frumuseţi. Televiziune 9 Teleşcoală ; 10 Telecinemateca ; 11,40 începuturi — repor- taj ; 12 Corespondenţii judeţeni 4 transmit.. . ; 12,15 Telex ; 15 7 Turneul internaţional de tenis de la Wimbledon (transmisiune directă) ; 17,05 Emisiune în lim- ba germană ; 18,50 Tragerea l Loto ; 19 Secvenţe canadiene; ’ 19,20 , 1001 de seri ; 19,30 Tele- I jurnal ; 20 Anchetă socială ! I „S.aS. Natura !“ ; 20,35 Film ar■ tistic : „Trandafirul alb". Premieră Tv. : 22,20 Telejurnal. I Cinematografe . Tineretului, orele 9, 11 „ ondină“ ; orele 14.45 ; 18.45 ; 20.45 : „Benji“. 1 toria, orele 9; 11.05; 14.45; 16.50; 4 18.55; 21: „Operaţiunea „Petrol". 7 Copou, ora 9: „Cantemir“, orele 11; 15; 17; 19; 21: „Ora spectacolului". Clubul Panificaţiei, orele 9; 11; 15; 17; 19: „In liniştea pădurii". Grădina de vară „Pa- 7 lat", ora 20.15: „Operaţiunea „Petrom“. In judeţ. Paşcani, Casa de cultură: „Richard al III-lea“, Tg. Frumos: „Pentru un pumn de ceană". Hîrlău: „Roşcovanul". Podul Iloaiei : „Accident“. Ilălăuceşti: „Tănase Scatiu“. I Timpul probabil . Vreme frumoasă şi călduroasă. / In nordul Moldovei vremea va deveni, după-amiază, instabilă, cu cel mai mult noros, iar aversele şi descărcările electrice , vor fi fenomene mai frecvente. ţ Vîntul va sufla slab la început din sectorul sudic, iar în a doua parte a intervalului se va schimba din sectorul nord-vestic. Temperatura aerului va scădea uşor ; maximele vor oscila între 21 şi 26 grade, iar minimele între 11 şi 18 grade. „Mica 16.45 . Vie Cursuri internaţionale de vară pe teme geografice Universitatea „Al. I. Cuza" din Iaşi organizează, pe perioada 5—20 iulie, la Iaşi şi Piatra Neamţ cursuri internaţionale de vară (cea de a VI-a ediţie), avînd ca temă „Natura şi omul in Carpaţii Orientali“. Vor participa cadre didactice, cercetători, studenţi din ţară şi străinătate. Deschiderea cursurilor va avea loc marţi, 5 iulie, ora 10:30, la Biblioteca centrală universitară. Programul cuprinde conferinţe, excursii în Carpaţii Răsăriteni şi pe Podişul Moldovei, după cum şi vizitarea unor unităţi turistice dei deosebit interes. • • JoSTM LA SATE ORIZONTAL: 1. Bulgăraş dulce de aur! — Un braţ de spice ; 2. Stăpînul întinselor lanuri de pîine — Supraveghetori cu aripi !; 3. Substanţă extrasă din seminţe, din fructe, din tuberculi — Ovine...; 4. ...cu lină fină şi mătăsoasă (pl.) — Zeul fertilităţii la vechii egipteni; 5. Diminutiv feminin — Postav ţărănesc; 6. Două la sută — Sus pe verticală; 7. Furaje; 8. Se disting prin fapte măreţe — Locul treierişului (pl.); 9. ...mare a Brăilei, unul din grînarele ţării. VERTICAL: 1. Centru special pentru maşini şi tractoare) 2. Producător de pîine (pl.); 3. Verbul ploilor artificiale — Peşte de mare; 4. Scăldătoare — Stînjenel; 5. Mulţimi; 6. Berbec) 7. Negaţie — Boală a griului ) 8. Ulei de floarea-soarelui — In loc de trei; 9. „Oţel şi...“, roman de I. Călugăru — Cămaşă tematică. Dicţionar : MIN. M. IORDA DEZLEGAREA JOCULUI APARUT IN NR. 9563 ORIZONTAL : 1. Mamaia — Ai; 2. O, Mamă — MMM; 3. Mai — Moima; 4. Imam — Mo — M; 5. I — Emu — Me; 6. M — MU — Mia; 1. Ami — Emma; 8. Momiie — Mi; 9. Amia •— Muia.