Flacăra Iaşului, iulie 1977 (Anul 33, nr. 9565-9591)

1977-07-22 / nr. 9583

u A L Incina Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXIII — Nr. 9583 Vineri, 22 iulie 1977 Proletari din toate ţările, uniţi-vă!­4 pagini — 30 baniI Cu planul pe şapte luni îndeplinit , întreprinderea de maşini-agregat şi maşini-uneite speciale Tînărul colectiv al în­treprinderii de maşini­­agregat şi maşini-unei­te speciale (X.M.A.M.U.S.) a confirmat încă o dată hărnicia şi competenţa în realizarea sarcinilor de producţie. Astfel, pla­nul pe 7 luni­­a fost în­deplinit înainte de ter­men, preliminîndu-se pînă la sfîrşitul lunii o producţie suplimentară de 7 milioane lei. Vor fi livrate în avans nume­roase subansamble pen­tru maşini de alezat şi frezat şi elemente tipi­zate pentru diferite a­­gregate, întreprinderea de antibiotice Obţinînd un avans în­semnat la îndeplinirea planului lună de lună, întreprinderea de anti­biotice raportează reali­zarea prevederilor pe 7 luni, astfel ca pînă la sfîrşitul lunii iulie să poată da o producţie su­plimentară de 54 mili­oane lei. Această depă­şire are la bază reali­zarea peste prevederi a unor mari cantităţi de producţie fizică, cerută de economia naţională. Este vorba de 8.625 M.U.I. penicilină G, 3.308 M.U.I. penicilină V., 3.213 kg. tetraciclină, 200 kg. ampicilin, pro­duse galenice şi derivaţi. Întreprinderea judeţeană de industrie locală Printr-o folosire judi­cioasă a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, întreprinderea judeţeană de industrie locală a reuşit să se în­scrie în rîndul unităţilor care au îndeplinit pla­nul pe 7 luni înainte de termen. Aceasta dă po­sibilitate întreprinderii să realizeze pînă la sfîr­şitul lunii o producţie suplimentară de 26 mi­lioane lei. La baza de­păşirii planului se află construcţiile metalice ne­cesare unor întreprin­deri republicane, rezer­voare pentru combusti­bil şi alte produse. De menţionat este şi faptul că întreprinderea îşi în­deplineşte în bune con­diţii şi planul de export. [CONTRAI.A­UM­IT.­­­„M. EMINESCU­ In pagina a 3-a I­Iî,final de lucru pe şantiere poate fi intensificat » Cu ochii cetăţeanului Imagine cotidiană de muncă în unul dintre noile şi modernele ate­liere ale I.M.A.M.U.S. Foto : L. STRATIILAT O cotitură pe un drum bun, care trebuie continuat Cooperativa agricolă din­­Golăeşti nu se numără printre unităţile puternice din punct de vedere eco­nomic. Au existat, e drept, şi o serie întreagă de cau­ze obiective care au făcut ca pămînturile din această parte a judeţului să dea simţitor mai puţin ca al­tele. E destul să ne gîn­­­dim, bunăoară, la faptul că unitatea era mereu afecta­tă de inundaţii, problemă care abia în acest an a fost definitiv rezolvată. Şi-au găsit totodată cursul nor­mal şi alte asemenea situ­aţii. La toate acestea s-au adăugat eforturile oameni­lor, care au pins cu şi mai multă nădejde umărul la redresarea economică a cooperativei. Iar bilanţul primului semestru al anu­lui curent demonstrează cel mai convingător că go­­lăeştenii au păşit cu drep­tul în 1977. într-adevăr, veniturile băneşti prevăzu­te pentru perioada respec­tivă au fost depăşite cu peste 700.000 lei, cu cea mai substanţială contribuţie în­­scriindu-se sectorul creşte­rii animalelor. Merită sub­liniat din capul locului faptul ca ingrăşătoria de taurine — care deţine şi cea mai mare pondere în zootehnia unităţii — a în­trecut toate aşteptările, reuşind să livreze încă de la începutul lunii iulie ul­timele cantităţi de carne din planul pentru întreg a­­nul ! Succesul se cuvine cu atît mai mult luat în sea­mă, cu cît a marcat o ade­vărată cotitură în activita­tea sectorului. Un alt sector principal, care a rotunjit simţitor în­ Fiecare cooperativă agricolă—o gospodărie înfloritoare casările din primul semes­tru, este legumicultura. De­butul livrărilor l-au făcut, cum e şi firesc, legumele produse în cadrul celor 10 hectare de solarii, mai e­­xact salata de la care s-au realizat de trei ori şi ceva mai multe venituri decit se planificase. Venituri la fel de importante s-au adău­gat apoi de la celelalte cul­turi, fie din spaţiile prote­jate, fie din cîmp deschis. Tov. P. Amanolesei, pre­şedintele unităţii, a ţinut să sublinieze încă un fapt notabil şi anume că depă­şirea planului de venituri a avut loc în condiţiile ui­nei sensibile reduceri a cheltuielilor prevăzute. Iar din proiectele de viitor ale golăeştenilor ne-am dat seama că ei sunt hotărîţi să nu se oprească la acest prim pas pe calea redresă­rii economice. De altfel, se şi acţionează de pe acum pentru a aşeza o temelie cît mai solidă realizărilor de mîine. în zootehnie, bu­năoară, odată cu încheierea livrărilor, s-a trecut la repopularea îngrăşătoriei, asigurîndu-se astfel baza materială a producţiei vii­toare. Pentru ca sectorul să nu cadă din nou în anoni­mat, se iau măsuri cores­punzătoare, pentru a se a­­sigura şi o bază furajeră bogată. Întîlnim preocupări lău­dabile şi pentru sporirea potenţialului productiv al pămîntului. De reţinut că numai pentru terenul so­­lariilor sunt adunate deja în platforme 2.500 tone de îngrăşăminte naturale, ce vor începe a fi administra­te imediat după încheie­rea recoltării griului. Con­vinşi de rentabilitatea le­­gumiculturii în spaţii pro­tejate, localnicii intenţio­nează, de asemenea, ca în C. GREGORIAN (continuare în pag. a 2-a) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU s-a intilnit cu tovarăşul Herbert Mies, preşedintele P. C. German Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, s-a intilnit, în ziua de 21 iulie, în staţiunea Neptun, cu tovarăşul Herbert Mies, preşedintele Partidului Comunist German. In timpul întrevederii, preşedintele Partidului Comunist German a dat o deosebită apreciere realizărilor obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român şi secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dez­voltate. Secretarul general al P.C.R. şi preşedintele P. C. German au avut un schimb de vederi privind activitatea şi preocupă­rile actuale ale celor două partide, precum şi în legătură cu probleme principale ale vieţii internaţionale, ale mişcării co­muniste şi muncitoreşti. A fost exprimată satisfacţia pentru bunele relaţii stator­nicite intre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist German şi s-a afirmat voinţa comună de a extinde şi adinei aceste raporturi de prietenie şi solidaritate militantă. Relevîndu-se cursul ascendent al relaţiilor de colaborare şi cooperare dintre România şi R. F. Germania, a fost mani­festată dorinţa de a se dezvolta în continuare aceste legături, în domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte sectoare de activitate. S-a subliniat, totodată, impor­tanţa lărgirii relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi celelalte forţe politice din R. F. Germania, aprofundării ra­porturilor dintre organizaţiile de masă şi obşteşti similare din cele două ţări.­­ In cadrul convorbirii, s-au evidenţiat transformările po­­zitive care au loc în lume în favoarea socialismului, demo­craţiei şi păcii, apreciindu-se rolul hotărîtor pe care clasa muncitoare, masele populare, popoarele însele îl au în dez­voltarea cursului vieţii internaţionale, în soluţionarea pro­blemelor pe o cale democratică, în interesul destinderii şi colaborării internaţionale. Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist German şi-au reafirmat h­otărîrea de a milita şi un viitor pentru în­tărirea unităţii şi solidarităţii partidelor comuniste şi mun­citoreşti, pentru lupta unită, pe scară naţională şi interna­ţională, a tuturor forţelor revoluţionare, progresiste, demo­cratice, antiimperialste, pentru triumful în întreaga lume a idealurilor de libertate, pace, democraţie, independenţă na­ţională şi progres social. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ministrul afacerilor externe al Republicii Unite Camerun Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, în staţiunea Neptun, pe Jean Keutcha, ministrul afacerilor externe al Republicii Unite Camerun. In cursul convorbirii, s-a relevat modul pozitiv în care evoluează relaţiile politice, economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale dintre cele două state şi a fost subliniată dorinţa comună de a se acţiona în continuare pentru identificarea unor noi domenii de colaborare de interes reciproc, in mă­sură să intensifice şi mai mult raporturile prieteneşti din­tre România şi Camerun, spre binele ambelor popoare, al înţelegerii şi cooperării internaţionale. S-au abordat, de asemenea, aspecte actuale ale vieţii internaţionale. Schimbul de vederi a reliefat hotărîrea României şi Camerunului de a conlucra mai strîns pe plan extern, de a-şi aduce în continuare întreaga contribuţie la democrati­zarea relaţiilor dintre state, la instaurarea în lume a unui climat de pace şi securitate, de încredere şi cooperare, la lichidarea fenomenului subdezvoltării, la făurirea unei noi ordini politice şi economice internaţionale, care să asigure respectarea dreptului sacru al popoarelor de a dispune de bogăţiile naţionale şi de a le folosi în scopul propăşirii lor. A fost reafirmată solidaritatea celor două state cu lupta popoarelor din Africa australă împotriva politicii de discrimi­nare rasială şi apartheid, pentru libertate şi neatîrnare, rele­vîndu-se că România şi Camerunul se vor afla mereu alături de ţările şi popoarele africane în lupta împotriva imperialis­mului, colonialismului şi neocolonialismului, a oricăror forme de asuprire şi dominaţie, pentru afirmarea independenţei şi demnităţii lor naţionale, pentru înfăptuirea idealurilor de bunăstare şi progres social, pentru consolidarea unităţii africane. De vorbă- cu prof. dr. Gh. Timoşea Actualităţi în domeniul stomatologiei Nu de mult Centrul nostru universitar a găzduit cea de a III-a ediţie a „Zilelor franco-române de stomato­logie şi chirurgie maxilo­­facială“, prestigioasă reuniu­ne ştiinţifică ce s-a bucurat de participarea a 250 de spe­cialişti din cele două ţări, printre oaspeţi în­­scriindu-se perso- ~­­nalităţi de seamă ale acestei discipli­ne ca : prof. dr. H. Cadenat, Francois de Mourgues, P. Benoit, F. Souyris ş.a. (Franţa), pre­cum şi prof. dr. Valerian Po­­pescu, C. Burlibaşa, L. Ene, P. Firu (Bucureşti) şi alţii. Pen­tru a informa publicul asu­pra acestei manifestări şi în­deosebi asupra unor noutăţi din domeniul respectiv, am adresat cîteva întrebări prof. dr. Gh. Timoşea, şeful cli­nicii de chirurgie maxilo­­facială din Iaşi, preşedinte­le comitetului de organizare. . .Ştim că şcoala de sto­matologie ieşeană este bine­cunoscută şi apreciată. După câte sintem­ informaţi, pentru lucrările d-voastră ştiinţifi­ce vi s-a acordat Medalia de argint a oraşului Paris, iar anul trecut aţi obţinut pre­miul „Magitot“ al Academiei de Medicină din Franţa, in­cit suntem­ înclinaţi să cre­dem că şi acestea au contri­buit la alegerea Iaşului ca centru al desfăşu­­rării recentei reu­niuni ştiinţifice la care ne referim.­­ Ediţiile ante­rioare au avut loc la Lyon şi la Bucu­­----------- reşti, dar de da­ta aceasta a fost ales oraşul nostru la ce­rerea colegilor francezi, fapt care desigur ne onorează şi la care am înţeles să răs­pundem cu ospitalitate şi spirit organizatoric cores­punzător. — Ne-ar interesa conclu­ziile la care s-a ajuns. — Deoarece tematica a fost adusă la cunoştinţa ci­titorilor d-voastră la timpul Interviu realizat de ELENA PIETRARU­ (continuare în pag. a 2-a) Repere ştiinţifice In flux­­ continuu ! Pentru cei care şi-au­­ iubit sincer profesia şi­­ care doresc să se facă ! Utili societăţii chiar şi \ după pensionare, nu e­ i­xistă nici un fel de o- i prelişti, rămînînd ori- \ cînd cîmp larg de acţiu-­­ ne şi manifestare. Fiind- /­că, spre exemplu, o ade- \ vărată lecţie de patrio-­­ tism nu este neapărat , numai cea ţinută de la o catedră, după un plan — bine stabilit, ci prezen-­­ tarea în faţa a mii de­­ elevi a unor spectacole­­ care să aibă la bază tex-­­ te emoţionante — poate­­ fi tot atît de bine un­­ mijloc de instruire şi e­­­­ducaţie. Acesta a fost ’ cel puţin sentimentul­­ profesoarei pensionare­i Lucia Pop care, ajutînd l­a formaţia de teatru a Sin- \ \ L. SILVESTRU | \ (continuare în pac. a 2-a) \

Next