Flacăra Iaşului, septembrie 1977 (Anul 33, nr. 9617-9642)

1977-09-01 / nr. 9617

PAGINA A II La Tit. F­rumos, în căutarea rechizitelor şi uniformelor şcolare Buna organizare îşi arată roadele Nu peste mult timp va în­cepe un nou an de învăţă­­mînt. Elevii, înarmaţi cu re­chizite şi îmbrăcaţi cores­punzător, vor lua locul in bănci unde-i vor aştepta ma­nualele şcolare. Am făcut o vizită prin cî­­teva unităţi ale Cooperati­vei orăşeneşti de consum Tg. Frumos, spre a vedea dacă sunt sau nu rechizite şi uni­forme. Pentru început, stăm de vorbă cu vânzătoarele E­­min­a Creţu şi Lucia Log­hin, de la magazinul „Complex Tg. Frumos* (responsabil, D-tru Gavrilescu), unde se găsesc uniforme pentru de­vii­­ caselor mai mari. „ In momentul de faţă, a­­vem în rafturi şi în maga­zie 300 de uniforme pentru băieţi şi 200 pentru fete, suficiente pentru această pe­rioadă. Costumele pentru bă­ieţi sunt confecţionate din tergal şi din stofă şî la pre­ţuri accesibile, ne spune E­­roilca Creţu. Ordinea şi curăţenia, ac­cesul la raft dovedesc inte­resul de care se bucură la această unitate comercială a oraşului apropierea noului an de învăţământ. Uniformele pentru cei mici, oaspeţi ai grădiniţelor şi căminelor, cât şi pentru e­­levii claselor I—VIII, se gă­sesc din abundenţă la ma­gazinul de articole pentru copii („Doi iepuraşi", cum li spun localnicii), responsabil Maria Doleanu. Aflăm că în magazin se găsesc circa 800 de costume pentru toa­te virstele, precum şi sute de tortuleţe, sarafane, pantaloni, fustiţe şi bluze pioniereşti. Toate sunt aduse anul aces­ta. Stăm de vorbă cu un cumpărător, Emilian Rotaru, medic veterinar, venit să ia pentru fetiţa sa­ primul ei costum de elevă.. Este mul­ţumit că a găsit tot ce cău­ta. Unitatea de librărie poate satisface cerinţele in mate­rie de rechizite nu numai pentru cei 1.700 de elevi ai oraşului, ci şi pentru elevii celor 11 sate din împreju­-------• •--------­b­mi. Păcat însă că spaţiul de desfacere şi de depozita­re este prea mic ! Pentru e­­vitarea aglomeraţiei din zi­lele premergătoare lui 15 septembrie, am sugera tova­răşului Bîrsan, responsabilul unităţii, ca, după nomencla­torul cu rechizite pe clase dat de către Inspectoratul şcolar judeţean, să facă pa­chete cu toate rechizitele necesare unui elev din o anu­me clasă, vrizarea va merge mult mai repede. După cum părinţii şi elevii ar trebui să folosească şi aceste zile pentru a cumpăra tot ce tre­buie. în final, stăm de vor­bă cu tov. Gh. Dateş, pre­şedintele Cooperativei orăşe­neşti de consum Tg. Frumos. 11 Întrebămi care a fost pro­cedeul care a dus la buna aprovizionare întîlnită in unităţile respective: — Am luat măsuri cu cel puţin două luni Înainte, am mers la unităţile ce ne apro­vizionează, am cerut, şi re­zultatele se văd. In plus, lu­crăm şi cu nişte oameni care-şi fac conştiincios me­seria, o iubesc. PAUL PETRUŞCA D. PAPU­ŞOIU corespondent ( . Pronoexpres Rezultatele tragerii din 31 august 1977. Extragerea I: 19 10 35 38 15. Extragerea a II-a: 37 35 1 1 29 14. Extragerea « HI­»: 26 1 22 2­3. Fond de câștigări lei: 526.243. Plus report = 333.562. Staţionarea utilajelor la minimum, un cîştig pentru producţie (urmare din pag. 1) toţi şi constatăm că majora­rea retribuţiei este substan­ţială. Avem, aşadar, o obli­gaţie in plus de a spori pro­ducţia şi de a o realiza în condiţii economice cit mai bune. Eu lucrez ca lăcătuş, sarcina mea şi a celorlalţi tovarăşi de meserie fiind buna întreţinere şi funcţio­nare a utilajelor. Obiectivul principal al întrecerii socia­liste este pentru noi reduce­rea la minimum a staţio­nărilor. Cum realizăm a­­ceasta ? Prin reparaţii de bu­nă calitate şi prin scurtarea timpului de intervenţie. Ara reuşit, faţă de anul trecut, să reducem timpul de inter­venţie cu 25 la sută, ceea ce înseamnă un ciştig pen­tru producţie. De asemenea, am reuşit să reducem chel­tuielile aferente reparaţiilor şi întreţinerii. După cine sunt informat, în primele 7 luni din acest an secţia noastră a economisit suplimentar su­te de mii de lei la acest ca­pitol. Ne vom strădui să ob­ţinem realizări tot mai va­loroase, pe măsura cerinţe­lor. Răspuns unanim: reducerea consumului de metal şi energie­ ­armare din pag. 1) idile pentru chirie (am pri­mit ,un apartament din fon­dul de locuinţe al statului), încălzire, apă caldă şi între­ţinere, iluminatul electric, a­­bonnam­entul pentru radio, te­levizor şi telefon. Ciştigul este destul de însemnat după cum se poate lesne observa. Fiecare dintre noi obţine, în­­cepînd din această lună, un ciştig suplimentar care aco­peră multe cheltuieli. De a­­ceea avem datoria să facem ca munca noastră să fie mai efi­cientă, să aducă bugetului ţării sume cit mai mari. Lu­crând intr-o întreprindere care produce ţevi şi profile din oţel, este firesc să ne ocupăm în primul rind de reducerea consumului de me­tal. Noi am redus consumul an de an prin îmbunătăţirea continuă a calităţii muncii noastre, inlăturînd astfel în­­tr-o mare măsură rebuturi­le şi alte neajunsuri, care duceau la risipă de metal. A­­cum cîştigăm metal la raze­le la care înainte ieşeam în pierdere (retezatul capetelor de ţevi, pornirea liniei de sudare, fîşierea benzilor etc.). Aş insista puţin asupra fî­­şierii benzilor care înainte ducea la risipă de metal. A­­cum s-a organizat un pro­gram ştiinţific la această o­­peraţie care ţine seama de cerinţele tuturor secţiilor, de comenzile ce le avem şi ast­fel reuşim să folosim aproa­pe in întregime banda lami­nată adusă de la furnizori. Am determinat şi pe furni­zorul principal — C.S. Ga­laţi — să ne trimită bandă laminată la lăţimile optime pentru a evita orice risipă. Secţia noastră, a IV-a, a e­­conomis­it în acest an peste 100 tone de metal, în condi­ţiile reducerii normelor de consum faţă de anul trecut. De asemenea, am economisit 43.000 Kwh energie electrică şi o mare cantitate de com­bustibil. Bineînţeles că nu ne vom opri aici şi ne vom strădui să amplificăm mereu realizările noastre economi­ce. ----------- Informaţii şcolare-----------­ ȘCOALA GENERALA NR. 23 IAŞI strada Decebal 10, primeşte înscrieri, pînă la­­data de 14 septembrie 1977 — pentru clasele V— VIII — cursuri serale. Informaţii suplimentare, zilnic, la secretariatul sco­lii. ŞCOALA PROFESIONALA UCECOM IAŞI cu sediul în bulevardul C. A. Rosetti nr. 12, anga­jează: maiştri-instructor de practică, la meseriile : — croitori îmbrăcăminte şi lenjerie pentru bărbaţi, — croitori îmbrăcăminte pentru femei. Condiţii de angajare: ab­solvenţi cu diplomă de şcoală de maiştri în me­seriile respective. COOPERA­TIVA „PRESTAȚ JTU­NEA" IAŞI recrutează absolvenţi ai treptei I sau a 19 clase, cu domiciliul statei­ în oraşul Iaşi, pentru calificare prin ucenicie la locul de muncă în meseriile de : lăcătuş mecanic, strungar, sculer­­,vatriţer, sudor, tinichigiu, frezor, turnător-formator, r­­ocf rofond­ii cu obiecte uz casnic, bijutier şi ceasor­nicar. Cei interesaţi se vor a­­dresa la biroul personal al cooperativei din str. Şte­fan cel Mare nr. 12—28. ÎNTREPRINDEREA DE ŢEVI „REPUBLICA" BUCUREŞTI cu sediul în B-dul Mun­cii nr. 256, sector 3, recrutează pentru anul şcolar 1977/1978, candidaţi pentru următoarele forme de şcolarizare: A) Treapta I liceu a) profil metalurgic — 300 locuri, b) profil mecanic — 40 locuri, b) Şcoală profesională curs de ti. a) laminaturi—108 locuri, b) mecanic pentru ma­şini şi utilaje — 36 locuri, c) prelucrători prin aş­chiei­# — 36 locuri. înscrierile se vor face la Liceul metalurgic Iaşi. Informaţii suplimentare se pot lua zilnic de la compartimentul învăţămint, telefon 30320, interior 456. ÎNTREPRINDEREA DE LACURI ŞI VOPSELE „AZUR" DIN MUNIC­IPIUL TIMIŞOARA recrutează absolvenţi ai treptei­­ de liceu, pentru pregătire prin ŞCOALA PROFESIONALA la GRUPUL ŞCOLAR CHI­MIE IAŞI, în meseria de operator în industria chi­mică organică. Durata de şcolarizare este de 1 an, 1 an şi 6 luni. înscrierile se fac pînă la data de 16 septembrie, ora 12, la GRUPUL ŞCOLAR CHI­MIE IAŞI, str. Socola , nr. 61/A. Actele necesare: certifi­cat de absolvire a treptei I de liceu, adeverinţa me­dicală tip MS 58, iar pen­tru cei care îşi schimbă profilul se va prezenta şi o adeverinţă medicală din care să reiasă că sunt apţi pentru noua meserie, copie după certificatul de naşte­re. Pe timpul şcolarizării, e­­levii beneficiază în mod gratuit de cămin, masă la­­cantina şcolii, cărţi, rech­i­­zitie şi îmbrăcăminte. După absolvirea şcolii, repartiza­rea se va face în noua şi moderna unitate a între­prinderii „AZUR", care a­­sigură cazare in cămin de nefamiliști, in garsoniere sau apartamente. -----------------------• -------------------------­Pe frontul reconstrucţiei DEFICIENTE IN CALEA REFACERII UNOR SPITALE In urma cutremurului de la 4 martie a.c. au fost a­­variate şi unele unităţi spi­taliceşti ieșene. Dar, ca pre­tutindeni, şi în aceste locuri s-au depus eforturi pentru înlăturarea stricăciunilor şi redarea în folosinţă a tutu­ror laboratoarelor, saloane­lor, blocurilor operatorii. In această acţiune au obţinut rezultate bune Spitalul cli­nic de urgenţe, Spitalul, nr. 2, Spitalul, clinic de psihia­trie etc., unde majoritatea urmelor seismului au fost în­lăturate. Pînă în prezent, de exemplu, la Spitalul de psi­hiatrie s-au refăcut cu for­ţe proprii şi cu ajutorul con­structorilor de la I.G.C.C. şi­­Cooperativa „Constructorul“ 30 de pavilioane din 40 ava­riate. Zilele trecute, cei 12 zidari­ vopsitori ai spitalului, conduşi de tehnicianul prin­cipal Vasile Burlacu, lucrau la refacerea laboratorului de anatomie patologică, la sec­ţia a IlI-a psihiatrie, la neu­­ropsihiatrie infantilă. Atit şeful serviciului plan, Cor­­neliu Baltag, cît şi Aurel Rusu, şeful serviciului apro­vizionare din cadrul spitalu­lui, ne-au asigurat că toate lucrările de reparaţii vor fi terminate în cel mai scurt timp. Bine s-a acţionat şi la Spitalul clinic de neurochi­rurgie. Cu excepţia unor sa­loane de la etajul V, toate încăperile au fost repuse în funcţiune. Cu toate acestea, tov. Vasile Dehelean, direc­torul adjunct economic al spitalului, are motive să fie nemulţumit. „De o lună con­structorii IJXCC­, mai exact echipa lui Chir­ibuţă, au pă­răsit lucrările de refacere, lăsîndu-ne mai multe sa­loane închise“. De altfel, tot I.G.C.C. s-a angajat­­prin semnarea unui contract) să execute lucrări de reparaţii şi la secţia de recuperare neu­omotorie (str.­­Manta Roşie) ce aparţine de spital, dar pînă acum nu s-a făcut­­ nimic. Nemulţumitor este şi ritmul de lucru la Spitalul clinic de obstetrică şi gine­cologie. Şi de aici, de astă dată constructori de la T.C. Iaşi au părăsit schelele, lă­­sîn­d totul în seama a trei zidari ai spitalului şi 17 mun­citori necalificaţi ai Direc­ţiei sanitare judeţene. Am în­tâlnit o întreagă dezordine : zidarii au executat tencuieli, însă instalaţiile electrice şi sanitare nu s-au făcut, de­oarece meseriaşii respectivi nuau răspuns chemărilor. Când vor sosi, vor sparge din nou tencuiala şi iarăşi vor sosi zidarii ş.a.m.d. Dacă T.C. Iaşi (Şantierul nr. 2) a semnat contractul nr. 77 (şi l-a semnat) încheiat cu con­ducerea spitalului, apoi să-l onoreze aşa cum se cuvine! O situaţie oarecum mai bună găsim la Spitalul jude­ţean, unde cu forţe proprii şi cu meseriaşi de la I.G.C.C. s-­au refăcut multe clinici. Totuşi, la endocrinologie, I medicală, I chirurgie nu se lucrează decit cu 3—4 zidari. La clinica a H-a medicală, au început lucrările de re­facere la patru saloane, dar acum nu se mai lucrează. Şi aceasta, pentru că zidarii Di­recţiei sanitare se află la­­circumscripţiile săteşti, unde ar trebui să lucreze la re­paraţii oamenii din comune­le respective. Iată aşadar că nu în toate spitalele se acţionează cu răspunderea cuvenită pentru terminarea lucrărilor de în­lăturare a avariilor. Numai o concentrare şi o mobiliza­re lungă a forţelor ar schim­ba situaţia. Ceea ce se im­pune ! IOAN ŞCHIOPU *­­ La punctul de documentare politico-ideologică din Co­­marna, sătenii ,consultînd material informativ. Punctul de plecare: mai buna folosire a pămîntului (urmare din pag. 1) muncii în acord global a sudat echipele, a întărit disciplina în muncă. Unitatea noastră s-a pro­filat pe creșterea ovinelor. Avem 3 200 de oi, iar la a­­nul vom ajunge la 3500. Am modernizat adăposturi­le, am aplicat o furajare mai bună şi producţia a crescut­ în ultimii 4 ani, ve­niturile obţinute pe pleb­eele — produs pentru care este profilată ferma — s-a dublat. Avem posibili­tăţi să amenajăm eleştee pe circa 200 de hectare şi să facem astfel din pisci­cultura şi­­creşterea păsă­rilor de apă o principală sursă de venituri. Am tre­cut deja la amenajarea pri­mului eleşteu, pe care-l vom popula la anul. Ase­menea preocupări au fost conjugate cu grija pentru mai buna folosire a fondu­rilor băneşti. Fiecare leu este investit cu grija de a i se asigura eficiența cuve­nită. Au fost încasate, de asemenea, toate debitele, care in 1974 se ridicau la aproape 200.000 de lei. Pro­gresele pe care le-am fă­cut sunt şi rodul întăririi rolului adunării generale, participării tuturor coope­ratori­lor la rezolvarea tre­burilor obşteşti. Sub con­ducerea organizaţiei de partid, cooperatorii noştri sînt hotărîți să dezvolte succesele de pînă acum pentru a face cooperativa agricolă şi mai puternică. 1 l * in­ Ilis­ere! ! Radio Iaşi Programul de seară (1 septem­brie): 16 Cotidian sonor; 17.30 Conştiinţă şi cultură; 18 Cîntec drag moldovenesc; 18.28 Muzica şi muzicienii noştri; 18.40 Flori ale cin­tecului nostru popular; 19 Buletin de ştiri; 19.05 Cînte­­ce patriotice; 19.15 Carta mari­lor idei; 19.30 Melodii, melodii — program de muzică uşoară ; 20 Teatru la microfon : „Ursi­ta“, de B. P. Hasdeu (partea a II-a) „împlinirea ursitei“; 21.05 Melodii de pretutindeni; 21.30 Muzică interpretată la diferite instrumente; 21.40—22 Jazz-con­cert. Programul de dimineaţă (2 septembrie). 6—8 Informaţiile­­ dimineţii­ Din cuprins: Actuali­­­­tatea în agricultură; Radiojur­­­­nal; Meridiane lirice.­ ­ Televiziune ! In jurul orei 16­­ Transmisiune directă : Aduna­rea populară din municipiul Braşov, cu prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia­liste România; 17,30 Cîntece şi jocuri populare; 18 Reportaj pe glob : Libia ; 18,25 Consultaţii medicale­; 18,50 România pitorească; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal ; 20,10 Ora tineretului ; 21 Seară de teatru : „C­hiriţa în provincie“ de Vasile Alecsandri. Premieră Tv. ; 22.20 Telejurnal. ^ Cinematografe I Victoria, orele 8.45; 11.30 ; 14.45; 17.35; 20.25: „Străina". Tineretului, orele 9. 11; 14.45; 16.45; 18.45; 20.45: „Cuibul sala­mandrelor“. C o p o u, ora 8.45: „Tănase Scatiu“, orele 11.15; 14.15; 16.30; 18.45; 21 : „Rocky“. Clubul Panificaţiei, o­­rele 15; 17; 19: „Pintea“. Grădi­na de vară „Palat“, ora 20: „Spe­rietoarea“. In Judet. Paşcani, Casa de cul­tură: „Mica ordină“. Clubul C.F.R.: „Valurile Dunării“. Tg. Frumos: „Adevăratul curaj". Hîrlău: „întoarcerea panterei roz“. Podul Itoaiei: „Roșcova­nul“. Ifălăuceşti: „Pentru un pumn de... ceapă“. Timpul probabil Vremea în general frumoasă și călduroasă, cu cerul variabil, temporar noros în cursul după­­amiezii. Vîntul va sufla slab, predominind din sectorul sud­­estic. Temperatura aerului va creşte uşor; minimele vor os­cila intre 7 şi 13 grade, iar ma­ximele între 21 şi 27 grade. Lo­cal, in cursul dimineţii se va semnala ceaţă. îr în pragul a 1mă decenii de activitate (urmare din pag. 1) ideologice şi cultural-educative. In noul mediu ambiant deosebit de favorabil, au găsit puternic ecou serialele pe teme de politică, şti­inţă şi cultură, cele juridice, se­riale de educaţie din cadrul com-~ plexului „Ethos“, expoziţiile de artă etc. Ca unitate metodică de bază a C.U.AS.C■ pe Centrul u­­niversitar, colectivul Casei şi-a adus contribuţia şi la creşterea considerabilă a numărului forma­ţiilor artistice studenţeşti, ajuns la peste 200, iar în prezent, aces­ta sprijină pregătirea celei de a doua ediţii „Gaudeamus", care constituie o experienţă ieşeană cu rezultate pozitive ca sistem de or­ganizare a vieţii culural-artisti­­ce şi ştiinţifice studenţeşti. Fap­tul că pentru perioada următoare, deschiderea noului an universi­tar­ se proiectează o săptămînă de manifestări la care-şi vor da con­cursul nu numai cele mai renu­mite formaţii actuale, ci şi mem­bri ai fostelor ansambluri, astăzi absolvenţi, dovedeşte ataşamentul lor puternic faţă de respectiva in­stituţie pe care o consideră ca pe propria lor casă.

Next