Flacăra Iaşului, octombrie 1977 (Anul 33, nr. 9643-9668)

1977-10-01 / nr. 9643

s­s . s. ­­l­t . \\\ \ \ s­s ­ \­s \ Să-mparţi mereu, să nu pretinzi cind altora li se cuvine — privească orbii in oglinzi, adine tu să priveşti in tine. In felul lor, ca să nu moară, ştiu şi furnicile s-adune­­ de creşte frunza, ori de zboară, iu stringe doar înţelepciune. Urmează-ţi calea in tăcere, iii ca oricare, om de rind — lumină, umbră care piere străbate­le la fel de blind. Şi cum de muncă n-ai să mintui, nu-ţi pară viaţa doar o zi — pe alţii fericiţi văzîndu-i, cu mult mai fericit vei fi. IOANlD ROMANESCU s\ \ Dialogul plasticienilor ieşeni cu publicul Ieri, în sălile de artă con­temporană de la Palatul Cul­turii s-a desfăşurat o nouă ediţie a „Dialogului­­plasti­cienilor ieşeni cu publicul“, organizată, de către Muzeul de artă, în colaborare cu U­­niversitatea cultural-ştiinţi­­fică din Iaşi, sub egida­ Co­mitetului­­ judeţean de cultu­ră şi educaţie socialistă. A­­ceastă manifestare a fost consacrată pictorului Victor Mihăilescu Craiu. Au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, un numeros pu­blic. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de profesorul Ion Arhip, directorul Complexu­lui muzeistic Iaşi. Despre strălucita creaţie a pictorului au vorbit criticii de artă Claudiu Paradais şi Aurel Leon. A fost,­­de asemenea, pre­zentat un interviu luat ar­tistului care a împărtăşit din vasta sa experienţă. La reu­şita manifestării şi-au dat concursul poetul George Les­ne® şi actorii Adina Popa şi Virgil Raiciu. Participanţii au vizitat, apoi, cu deosebit interes, expoziţia care cu­prinde lucrări reprezentative din întreaga creaţie a pic­torului Victor Mihăilescu Craiu. \­ \ \ \ \ \ ­­s s La Casa „V. Pogor“ Întîlnire cu tema: „Eminescu şi Independenţa“ Mîine, la ora 10, la Casa „V. Pogor“ va avea loc în­­tîlnirea prietenilor Muzeu­lui de literatură al Moldo­vei, organizată în întîmpi­­narea Festivalului de poe­zie „M. Eminescu“. Vor lua cuvîntul prof. univ. dr. I. D. Lăudat, lector univ. dr. D. Irimia şi prof. D. Va­­cariu, despre „Eminescu­­ şi Independenţa“. I ­ PAGINA A ll-A---------dd--------- ' FLACARA IAŞULUI | Astăzi în­cepe „ Decada cârţii româneşti“ 'Astăzi, începe la Iaşi, ca şi în întreaga ţară „Decada cărţii româneşti“, manifes­tare devenită tradiţională. Aceasta va prilejui consfă­­tuiri-dezbateri cu privire la lucrări reprezentative apă­rute sau în curs de apariţie in acest an, discuţii referi­toare la producţia în genere a unor edituri, sondarea pre­ferinţelor publicului. Vitrine festive şi standuri de carte românească, lansarea unor noi apariţii editoriale, recitaluri de poezie patriotică vor în­tregi seria manifestărilor întreprinse cu acest prilej. De asemenea, va spori con­siderabil numărul acţiunilor de difuzare a cărţii. Este semnificativ faptul că în ţara noastră volumul de desfacere a diverselor lu­crări către populaţie a cres­cut mereu­ , ajungînd de la valoarea de 336,6 milioane lei cit era în 1972, la 496 de milioane de lei în 1976, du­pă cum grăitor este şi fop­tul că în anul curent edi­turile publică 1­3 600 de ti­tluri în 82 de milioane de exemplare. Decada care începe as­­­tăzi va însemna un nou mij­loc de orientare cu avan­taje reciproce pentru edi­tori şi beneficiari. Manifes­tările se vor organiza sub egida Comitetului judeţean de cultură şi educaţie so­cialistă, de către Centrul de librării Iaşi în colaborare cu editurile „Junimea“, „Mi­nerva“. ..Univers“, „Ceres” „­Ştiinţifică şi enciclopedică“, „Sport-turism" etc. Spicuim dintre acţiunile mai deose­bite „Zilele editurii ştiinţi­fice şi enciclopedice“ (5—6 octombrie) şi, întrucît o par­te din decadă coincide cu începerea Festivalului de poe­zie „Mihai Eminescu“, des­chiderea Salonului de carte la sala „Victoria“ va prile­jui, între altele,­ lansarea unor noi lucrări din Co­lecţia „Eminesciana“, pre­cum şi a altor volume de­dicate Luceafărului poeziei româneşti. M. DUMA Festivalul naţional „Flatarea României“* ÎN NOUA EDIŢIE, O CÎT MAI ÎNALTĂ COTĂ VALORICĂ După cum se cunoaşte, în luna octombrie încep în în­treaga ţară manifestările de masă din cadrul celei de-a II-a ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea Româ­niei“. In contextul pregăti­rilor, pentru ca noua ediţie a Festivalului muncii şi a creaţiei să marcheze o cotă valorică înaltă, Consiliul municipal Iaşi de educaţie politică şi cultură socialis­tă a organizat o dezbatere cu principalii factori de răs­pundere. In rîndurile ur­mătoare, prezentăm citeva dintre opiniile exprimate în cadrul dezbaterilor. O primă idee a fost aceea că, pe baza experienţei do­­bîndite la prima ediţie a festivalului, se cere o mai intensă preocupare pentru creşterea calitativă a tutu­ror manifestărilor. Dacă în ediţia precedentă s-a înre­gistrat un impresionant nu­măr de formaţii artistice de amatori şi interpreţi indi­viduali, nu acelaşi lucru se poate spune despre nivelul calitativ atins de unele for­maţii. Cu toate că în regulament­u­l-cadru se sublinia necesitatea de a se acorda aceeaşi importanţă activităţilor de creaţie şti­inţifică, de stimulare a cre­aţiei în toate domeniile, a­­tenţia a fost îndreptată mai ales spre latura de inter­pretare artistică. Din această perspectivă, s-a propus or­ganizarea mai multor mani­festări în etapa de masă : expoziţii cu lucrări ale cre­atorilor, întîlniri cu inova­tori şi inventatori din între­prinderi, lansarea la nivel municipal şi judeţean a u­­nor concursuri de creaţie etc. In această privinţă, re­zultate frumoase s-au obţi­nut in Centrul universitar ieşean prin organizarea u­­nor complexe acţiuni poli­tico-educative şi cultural­­artistice, concepute şi reali­zate de stud°nţi în cadrul concursului „Gaudeamus“. In scopul preluării experienţei studenţeşti, s-a propus re­alizarea unei stagiuni per­manente şi în m­odul for­maţiilor artistice d­e ama­tori. A fost subliniată ideea îmbogăţirii şi îmbunătăţirii repertoriului artiştilor ama­tori, în ediţia precedentă, de exemplu, formaţiile de teatru şi cele muzicale n-au avut la dispoziţie decit un număr redus de lucrări. S-a sugerat alcătuirea de cule­geri cu lucrări premiate la primul Festival naţional „Cîntarea României“. In strînsă legătură cu reperto­riul, a fost abordată şi pro­blema­­pregătirii instructori­lor artistici, care vor trebui să asigure o îndrumare com­petentă şi permanentă tutu­ror ansamblurilor artistice de amatori. Dezbaterile au scos in e­­videnţă­­ necesitatea cuprin­derii maselor la manifestă­rile festivalului, asigurarea condiţiilor de afirmare şi stimulare a talentului şi for­ţei de creaţie în toate do­meniile de activitate ale oamenilor muncii, astfel ca actuala ediţie să reprezinte o nouă şi strălucită sinte­ză a spiritualităţii româ­neşti. C. LUI­U Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ „Camera de alături“ de Paul Everac Piesa lui Paul Everac are o solidă rădăcină în actualitatea imediată, pu­­nînd în discuţie cu acuitate, cu viru­lenţă chiar, condiţia spirituală a omu­lui modern, acele permanenţe albe şi negre care-i definesc personalitatea. Pe de o parte, păstrarea nealterată a iden­tităţii spirituale, a prestanţei persona­lităţii, indiferent de conjuncturi, deci, pe de o parte, Pavel Cristian, savan­tul preocupat de căutarea valorilor du­rabile nu numai ale ştiinţei sale, ci şi ale fiinţei umane, iar pe de altă parte , Bondoc, funcţionarul de poziţie so­cială înaltă, omul ajuns la o situaţie avantajoasă pe care a cântat-o, pentru care s-a zbătut, a aşteptat momentul favorabil şi aşteaptă în continuare con­juncturi care să-l situeze şi mai bine, omul, deci, care, în aparenţă, cîştigă în viaţă prin iscusinţa sau de a se des­curca — poate chiar fiind capabil a­­colo unde munceşte. Everac face în „Camera de alături“ o interesantă pa­ralelă. In timp ce Pavel Cristian a pierdut deseori în viaţă şi în ce în­seamnă poziţie socială, realizare în planul existenţei, dar a cîştigat în fi­inţă, în integritatea sa morală. Bondoc a alergat din răsputeri în sens­ opus, cîştigînd în existenţă, dar pierzînd în fiinţă, alterîndu-şi identitatea morală prin compromisuri şi atitudini conjunc­­turale. Cristian şi Bondoc concentrează două opoziţii spirituale ireconciliabile, ei sunt doi poli între care circulă iden­tităţi în evoluţie (într-o direcţie sau alta), de la Alina şi Flaviu, la Mira şi Teofil sau la Sonia şi Beta, fiecare cu drama sau melodrama sa, comple­tînd o paletă interesantă de psihologii şi caractere, de fiinţe care se zbat fie în căutarea unei purităţi care le-a lip­sit (Mira), fie în rumegarea propriilor înşelăciuni, iluzii şi neîmpliniri (Alina, Flaviu). Meditaţia pe care ne-o pro­pune dramaturgul este însă de factură optimistă, de încredere în putinţa omu­lui de a fi frumos, şi pur şi integru . Pavel Cristian şi „camera de alături“ sunt simbolurile acestei încrederi, sim­boluri care iradiază neîntrerupt o lu­mină de purificare. Regizorul Călin Florian, care a mon- Cronica teatrală tot piesa cu bună profesionalitate, fără performanţe scenice, dar cu o exactă înţelegere a sensurilor textului (deşi unele subtilităţi ale piesei i-au scăpat), a avut, fără îndoială, în vedere desci­frarea lui Mihai G­afiţa care văzuse în „camera de alături“ un depozit al re­prezentării noastre pure despre viaţă, un rezervor permanent de încredere în lume şi în marile, cunoscutele sau încă misterioasele ei legi. El, regizorul, s-a străduit să facă din „camera de ală­turi“ simbolul material al unui focar de iradiaţie moral-spirituală venind din tainicile ascunzişuri ale fiinţei umane care-şi păstrează mereu valori nealte­rate de contingent. Spectacolul are o distribuţie bună, cu Dionisie Vitcu (Pavel Cristian) şi Valeriu Burlacu (Bondoc) în „fotoli­ile“ principale. Interpretările lor sunt exacte, primul dublînd inteligent du­ritatea cu o cuceritoare candoare (un diapazon nou pe care şi-l dezvăluie actorul) ; al doilea, Valeriu Burlacu , depăşind, cred, tot ce a făcut pînă acum, întruchipează un tip complex în zbaterea sa de a simula o personalitate constituită din abilitatea de a trăi şi de a prospera. Opoziţia dintre cei doi este perfectă şi meritul stă în aceeaşi măsură în capacitatea actorilor şi în viziunea regizorală. Adina Popa tră­ieşte cu emoţie deruta Alinei şi cum­plita trezire din iluzii şi conformisme, iar Cornelia Gheorghiu trasează cu aplomb şi nerv traiectoria Mirei, zvîc­­nirea ei din minciună şi meschinăria familiei spre o dorită puritate. Exact şi convingător Virgil Raiciu în Flaviu, emfaticul critic descumpănit de pro­­priile-i fetişuri. Masca lui însă ni s-a părut cam îngroşată­, personajul fiind excesiv compus din elemente exteri­oare — inutile, atîta vreme cit actorul are calităţile necesare pentru a-i sus­ţine dinlăuntru, şi chiar o face. Con­tribuţii meritorii au, de asemenea, Emil Coşeru (Teofil), Liana Mărgineanu (Re­ta) şi Antoaneta Glodeanu (Sonia). Scenografia lui Mihai Tofan — su­gestivă şi concordantă cu ideea de bază a piesei. Iată deci o deschidere de stagiune care se face în termeni onorabili, lă­­sînd deschisă poarta pentru și mai mari realizări. ȘTEFAN OPREA Cenaclul epigra­mişti­lor Marţi, 4 octombrie a.c., ora 17, la Casa presei din strada Vasile Alecsandri nr. 8, va avea loc­ şedinţa de lucru a cenaclului epigramistic al ziarului „Flacăra Iaşului“. Sunt invitaţi cei ce doresc să citească epigrame in cadrul cenaclului. • ---------­ ­ ) .­ Televiziune 12 Telex ; 12,05 Hora, la Pris­lop — o manifestare de tradiţie a cântecului şi dansului popu­lar ; 12,15 Odiseea — episodul 7; 13,10 Anchetă socială : Lupta cu inerţia ; 13,45 Concert de mu­zică uşoară românească ; 14,20 Itinerar în­ lumea satului ro­mânesc ; 14,50 Cîntarea Româ­niei ; 15,10 Intermezzo muzical; 15,30 Stadion : Fotbal : rezuma­­­tele meciurilor retur disputate in cursul săptămînii în cupe­le europene inter-cluburi. Sări­turi de la platformă în întîlnirea R. I­. G. — S­. U. A. de la Bor­in ; 16,50 Imagini din R. P. Chine­ză; 17,10 Clubul tineretului; 18.05 Antologia filmului pentru copii si tineret : Stan si Bran ; 19.10 Cronica evenimentelor politice interne si internaţionale ; 19,30 Telejurnal ; 19,50 Rezultatele muncii, izvorul bunăstării 20 Teleenciclopedia ; 20.45 Film se­rial : Regan; 21,35 întîlnire cu satira şi umorul ; 22,20 Telejur­nal. Săptămîna sportivă ; 22,35 Romanţe şi cîntece da voie bună. (­ Cinematografe Copou, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 19 , 21 : „Marele singuratic“ Victoria, orele 8,50; 11,20; 14,45 17,25 , 20 : „Corsarul negru". Tineretului, orele 9 , 11 ; 14,45 ; 16,45; 18,45 ; 20,45: „Pi­d­varie pentru dragoste“ Clubul Pani­ficaţiei. orele 9 ; 11 ; 14; 18; 18: 20 : „Un orăşel în Texas“. In judeţ. Paşcani. Casa de cultură : „Fraţii Jderi“. Clubul C.F.R. : „Papillon“. Tg. Fru­mos : „Păcală“. Hîrlău . ..Dick Turpin“. Podul Iloaiei: „Osin­­da“. Ilălăuceşti : „Trei zile şi trei nopţi“. Opera Română prezintă, la ora 19:30, baletul „Fîntîna din Baccisarai“. Teatrul de stat din Oradea Astăzi, la ora 20, pe scena Casei de cultură a tineretului, are loc premiera teatrală „E­­migranţii“, de Slawomir Mro­­zek. Teatrul pentru copii şi tineret prezintă, în deplasare, la ora 16, la Osoi (Comarna), specta­colul pentru copii „Joc la soa­re“. Loto Rezultatele tragerii din 30 septembrie 1977 : Extragerea I : 20 75 7 18 13 86 84 43 56. Extragerea a II-a : 70 26 65 74 85 39 41 8­5. Timpul probabil Vremea continuă să se încăl­zească ușor. Cerul va fi varia­bil, mai mult senin în cursul nopţii, în special în partea de sud a Moldovei, şi temporar noros în jumătatea de nord, un­de, în special în zona de mun­te, se vor semnala precipitaţii slabe. Vîntul va sufla slab, pî­­nă la moderat, din sectorul sud­­vestic. Temperatura aerului creste ușor . t \ \ s - Avancronica sportivă Dacă ar fi să privim de pe poziţia a 16-a meciul de mîi­ne, n-am avea motive de a aborda o ruină optimistă. A.S.A. Tg. Mureş este o formaţie so­lidă, tehnică, în stare să în­curce socotelile oricărui adver­sar. Dar noi nu uităm că Po­litehnica a evoluat multă vre­me fără cîţiva titulari, că­ a avut de înfruntat în acest în­ceput de campionat echipe de primă valoare. Acum însă, şi-a reluat jocul în atac Dănilă, de mîine reintră Ciocîrlan, sperăm că-şi va reveni şi Costea după slaba evoluţie de la Satu Mare. Sunt­ câteva argumente în fa­voarea ideii unei victorii a for­maţiei ieşene. Vorbind despre fotbal, am dori să dăm curs unei obser­vaţii făcute de mai mulţi ci­titori : anumiţi spectatori, du­­cîndu-se mai devreme la sta­dion, ţin ocupate mai multe locuri decit le-ar da dreptul biletele de intrare, deteriorînd ambianţa. N-ar strica dacă or­ganizatorii ar lua măsuri de în­lăturare a acestei situaţii anor­male. S. Spiratos, căpitanul echipei de rugbi a Politehnicii, unul dintre veteranii... în activitate ai rugbiului ieşean, îşi va lua astăzi rămas bun de la balo­nul oval. Să mergem să-l a­­plaudăm, să-i mulţumim pentru ceea ce a făcut de-a lungul multor ani pentru rugbiul nos­tru. Reîntîlnirile cu voleibalistele Penicilinei sînt totdeauna plă­cute. Noi prilejuri ne sînt ofe­rite de dubla întîlnire interna­ţională (de mîine şi marţi) cu redutabila echipă maghiară M.T.K. SILVIU COSTINESCU •k . competitional de mîine ATLETISM, stadionul „23 Au­gust“, ora 9 : Etapa I a Divi­ziei şcolilor generale. FOTBAL, stadionul „23 August", ora 13 : Politehnica — A.S.A. Tg. Mu­reş (juniori) , ora 15 : Politeh­nica — A.S.A. Tg. Mureş (div. A) , stadionul „Tineretului", ora 9 : Nicolina — Letca Bacău (div. C). RUGBI, stadionul „Ti­neretului", ora 11 : Politehnica — Minerul Gura Humorului (div. A) ; terenul „Penicilina“, ora 11 : Politehnica II — Rul­mentul II Bîrlad (div. B). VO­LEI, Sala sporturilor, ora KPS Penicilina — M.T.R. Budapesta (feminin, amical) ; sala „Voini­ţa", ora 10 : Terom — Petrolul Ploieşti (masculin, div. B)şii ora 12 : Penicilina II — Ceah­­­ăul Piatra Neamţ (feminin,­­ div. B).

Next