Flacăra Iaşului, octombrie 1977 (Anul 33, nr. 9643-9668)
1977-10-01 / nr. 9643
ss . s. lt . \\\ \ \ ss \s \ Să-mparţi mereu, să nu pretinzi cind altora li se cuvine — privească orbii in oglinzi, adine tu să priveşti in tine. In felul lor, ca să nu moară, ştiu şi furnicile s-adune de creşte frunza, ori de zboară, iu stringe doar înţelepciune. Urmează-ţi calea in tăcere, iii ca oricare, om de rind — lumină, umbră care piere străbatele la fel de blind. Şi cum de muncă n-ai să mintui, nu-ţi pară viaţa doar o zi — pe alţii fericiţi văzîndu-i, cu mult mai fericit vei fi. IOANlD ROMANESCU s\ \ Dialogul plasticienilor ieşeni cu publicul Ieri, în sălile de artă contemporană de la Palatul Culturii s-a desfăşurat o nouă ediţie a „Dialoguluiplasticienilor ieşeni cu publicul“, organizată, de către Muzeul de artă, în colaborare cu Universitatea cultural-ştiinţifică din Iaşi, sub egida Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. Această manifestare a fost consacrată pictorului Victor Mihăilescu Craiu. Au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, un numeros public. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de profesorul Ion Arhip, directorul Complexului muzeistic Iaşi. Despre strălucita creaţie a pictorului au vorbit criticii de artă Claudiu Paradais şi Aurel Leon. A fost,de asemenea, prezentat un interviu luat artistului care a împărtăşit din vasta sa experienţă. La reuşita manifestării şi-au dat concursul poetul George Lesne® şi actorii Adina Popa şi Virgil Raiciu. Participanţii au vizitat, apoi, cu deosebit interes, expoziţia care cuprinde lucrări reprezentative din întreaga creaţie a pictorului Victor Mihăilescu Craiu. \ \ \ \ \ \ s s La Casa „V. Pogor“ Întîlnire cu tema: „Eminescu şi Independenţa“ Mîine, la ora 10, la Casa „V. Pogor“ va avea loc întîlnirea prietenilor Muzeului de literatură al Moldovei, organizată în întîmpinarea Festivalului de poezie „M. Eminescu“. Vor lua cuvîntul prof. univ. dr. I. D. Lăudat, lector univ. dr. D. Irimia şi prof. D. Vacariu, despre „Eminescu şi Independenţa“. I PAGINA A ll-A---------dd--------- ' FLACARA IAŞULUI | Astăzi începe „ Decada cârţii româneşti“ 'Astăzi, începe la Iaşi, ca şi în întreaga ţară „Decada cărţii româneşti“, manifestare devenită tradiţională. Aceasta va prilejui consfătuiri-dezbateri cu privire la lucrări reprezentative apărute sau în curs de apariţie in acest an, discuţii referitoare la producţia în genere a unor edituri, sondarea preferinţelor publicului. Vitrine festive şi standuri de carte românească, lansarea unor noi apariţii editoriale, recitaluri de poezie patriotică vor întregi seria manifestărilor întreprinse cu acest prilej. De asemenea, va spori considerabil numărul acţiunilor de difuzare a cărţii. Este semnificativ faptul că în ţara noastră volumul de desfacere a diverselor lucrări către populaţie a crescut mereu , ajungînd de la valoarea de 336,6 milioane lei cit era în 1972, la 496 de milioane de lei în 1976, după cum grăitor este şi foptul că în anul curent editurile publică 13 600 de titluri în 82 de milioane de exemplare. Decada care începe astăzi va însemna un nou mijloc de orientare cu avantaje reciproce pentru editori şi beneficiari. Manifestările se vor organiza sub egida Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, de către Centrul de librării Iaşi în colaborare cu editurile „Junimea“, „Minerva“. ..Univers“, „Ceres” „Ştiinţifică şi enciclopedică“, „Sport-turism" etc. Spicuim dintre acţiunile mai deosebite „Zilele editurii ştiinţifice şi enciclopedice“ (5—6 octombrie) şi, întrucît o parte din decadă coincide cu începerea Festivalului de poezie „Mihai Eminescu“, deschiderea Salonului de carte la sala „Victoria“ va prilejui, între altele, lansarea unor noi lucrări din Colecţia „Eminesciana“, precum şi a altor volume dedicate Luceafărului poeziei româneşti. M. DUMA Festivalul naţional „Flatarea României“* ÎN NOUA EDIŢIE, O CÎT MAI ÎNALTĂ COTĂ VALORICĂ După cum se cunoaşte, în luna octombrie încep în întreaga ţară manifestările de masă din cadrul celei de-a II-a ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“. In contextul pregătirilor, pentru ca noua ediţie a Festivalului muncii şi a creaţiei să marcheze o cotă valorică înaltă, Consiliul municipal Iaşi de educaţie politică şi cultură socialistă a organizat o dezbatere cu principalii factori de răspundere. In rîndurile următoare, prezentăm citeva dintre opiniile exprimate în cadrul dezbaterilor. O primă idee a fost aceea că, pe baza experienţei dobîndite la prima ediţie a festivalului, se cere o mai intensă preocupare pentru creşterea calitativă a tuturor manifestărilor. Dacă în ediţia precedentă s-a înregistrat un impresionant număr de formaţii artistice de amatori şi interpreţi individuali, nu acelaşi lucru se poate spune despre nivelul calitativ atins de unele formaţii. Cu toate că în regulamentul-cadru se sublinia necesitatea de a se acorda aceeaşi importanţă activităţilor de creaţie ştiinţifică, de stimulare a creaţiei în toate domeniile, atenţia a fost îndreptată mai ales spre latura de interpretare artistică. Din această perspectivă, s-a propus organizarea mai multor manifestări în etapa de masă : expoziţii cu lucrări ale creatorilor, întîlniri cu inovatori şi inventatori din întreprinderi, lansarea la nivel municipal şi judeţean a unor concursuri de creaţie etc. In această privinţă, rezultate frumoase s-au obţinut in Centrul universitar ieşean prin organizarea unor complexe acţiuni politico-educative şi culturalartistice, concepute şi realizate de stud°nţi în cadrul concursului „Gaudeamus“. In scopul preluării experienţei studenţeşti, s-a propus realizarea unei stagiuni permanente şi în modul formaţiilor artistice de amatori. A fost subliniată ideea îmbogăţirii şi îmbunătăţirii repertoriului artiştilor amatori, în ediţia precedentă, de exemplu, formaţiile de teatru şi cele muzicale n-au avut la dispoziţie decit un număr redus de lucrări. S-a sugerat alcătuirea de culegeri cu lucrări premiate la primul Festival naţional „Cîntarea României“. In strînsă legătură cu repertoriul, a fost abordată şi problemapregătirii instructorilor artistici, care vor trebui să asigure o îndrumare competentă şi permanentă tuturor ansamblurilor artistice de amatori. Dezbaterile au scos in evidenţă necesitatea cuprinderii maselor la manifestările festivalului, asigurarea condiţiilor de afirmare şi stimulare a talentului şi forţei de creaţie în toate domeniile de activitate ale oamenilor muncii, astfel ca actuala ediţie să reprezinte o nouă şi strălucită sinteză a spiritualităţii româneşti. C. LUIU Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ „Camera de alături“ de Paul Everac Piesa lui Paul Everac are o solidă rădăcină în actualitatea imediată, punînd în discuţie cu acuitate, cu virulenţă chiar, condiţia spirituală a omului modern, acele permanenţe albe şi negre care-i definesc personalitatea. Pe de o parte, păstrarea nealterată a identităţii spirituale, a prestanţei personalităţii, indiferent de conjuncturi, deci, pe de o parte, Pavel Cristian, savantul preocupat de căutarea valorilor durabile nu numai ale ştiinţei sale, ci şi ale fiinţei umane, iar pe de altă parte , Bondoc, funcţionarul de poziţie socială înaltă, omul ajuns la o situaţie avantajoasă pe care a cântat-o, pentru care s-a zbătut, a aşteptat momentul favorabil şi aşteaptă în continuare conjuncturi care să-l situeze şi mai bine, omul, deci, care, în aparenţă, cîştigă în viaţă prin iscusinţa sau de a se descurca — poate chiar fiind capabil acolo unde munceşte. Everac face în „Camera de alături“ o interesantă paralelă. In timp ce Pavel Cristian a pierdut deseori în viaţă şi în ce înseamnă poziţie socială, realizare în planul existenţei, dar a cîştigat în fiinţă, în integritatea sa morală. Bondoc a alergat din răsputeri în sens opus, cîştigînd în existenţă, dar pierzînd în fiinţă, alterîndu-şi identitatea morală prin compromisuri şi atitudini conjuncturale. Cristian şi Bondoc concentrează două opoziţii spirituale ireconciliabile, ei sunt doi poli între care circulă identităţi în evoluţie (într-o direcţie sau alta), de la Alina şi Flaviu, la Mira şi Teofil sau la Sonia şi Beta, fiecare cu drama sau melodrama sa, completînd o paletă interesantă de psihologii şi caractere, de fiinţe care se zbat fie în căutarea unei purităţi care le-a lipsit (Mira), fie în rumegarea propriilor înşelăciuni, iluzii şi neîmpliniri (Alina, Flaviu). Meditaţia pe care ne-o propune dramaturgul este însă de factură optimistă, de încredere în putinţa omului de a fi frumos, şi pur şi integru . Pavel Cristian şi „camera de alături“ sunt simbolurile acestei încrederi, simboluri care iradiază neîntrerupt o lumină de purificare. Regizorul Călin Florian, care a mon- Cronica teatrală tot piesa cu bună profesionalitate, fără performanţe scenice, dar cu o exactă înţelegere a sensurilor textului (deşi unele subtilităţi ale piesei i-au scăpat), a avut, fără îndoială, în vedere descifrarea lui Mihai Gafiţa care văzuse în „camera de alături“ un depozit al reprezentării noastre pure despre viaţă, un rezervor permanent de încredere în lume şi în marile, cunoscutele sau încă misterioasele ei legi. El, regizorul, s-a străduit să facă din „camera de alături“ simbolul material al unui focar de iradiaţie moral-spirituală venind din tainicile ascunzişuri ale fiinţei umane care-şi păstrează mereu valori nealterate de contingent. Spectacolul are o distribuţie bună, cu Dionisie Vitcu (Pavel Cristian) şi Valeriu Burlacu (Bondoc) în „fotoliile“ principale. Interpretările lor sunt exacte, primul dublînd inteligent duritatea cu o cuceritoare candoare (un diapazon nou pe care şi-l dezvăluie actorul) ; al doilea, Valeriu Burlacu , depăşind, cred, tot ce a făcut pînă acum, întruchipează un tip complex în zbaterea sa de a simula o personalitate constituită din abilitatea de a trăi şi de a prospera. Opoziţia dintre cei doi este perfectă şi meritul stă în aceeaşi măsură în capacitatea actorilor şi în viziunea regizorală. Adina Popa trăieşte cu emoţie deruta Alinei şi cumplita trezire din iluzii şi conformisme, iar Cornelia Gheorghiu trasează cu aplomb şi nerv traiectoria Mirei, zvîcnirea ei din minciună şi meschinăria familiei spre o dorită puritate. Exact şi convingător Virgil Raiciu în Flaviu, emfaticul critic descumpănit de propriile-i fetişuri. Masca lui însă ni s-a părut cam îngroşată, personajul fiind excesiv compus din elemente exterioare — inutile, atîta vreme cit actorul are calităţile necesare pentru a-i susţine dinlăuntru, şi chiar o face. Contribuţii meritorii au, de asemenea, Emil Coşeru (Teofil), Liana Mărgineanu (Reta) şi Antoaneta Glodeanu (Sonia). Scenografia lui Mihai Tofan — sugestivă şi concordantă cu ideea de bază a piesei. Iată deci o deschidere de stagiune care se face în termeni onorabili, lăsînd deschisă poarta pentru și mai mari realizări. ȘTEFAN OPREA Cenaclul epigramiştilor Marţi, 4 octombrie a.c., ora 17, la Casa presei din strada Vasile Alecsandri nr. 8, va avea loc şedinţa de lucru a cenaclului epigramistic al ziarului „Flacăra Iaşului“. Sunt invitaţi cei ce doresc să citească epigrame in cadrul cenaclului. • --------- ) . Televiziune 12 Telex ; 12,05 Hora, la Prislop — o manifestare de tradiţie a cântecului şi dansului popular ; 12,15 Odiseea — episodul 7; 13,10 Anchetă socială : Lupta cu inerţia ; 13,45 Concert de muzică uşoară românească ; 14,20 Itinerar în lumea satului românesc ; 14,50 Cîntarea României ; 15,10 Intermezzo muzical; 15,30 Stadion : Fotbal : rezumatele meciurilor retur disputate in cursul săptămînii în cupele europene inter-cluburi. Sărituri de la platformă în întîlnirea R. I. G. — S. U. A. de la Borin ; 16,50 Imagini din R. P. Chineză; 17,10 Clubul tineretului; 18.05 Antologia filmului pentru copii si tineret : Stan si Bran ; 19.10 Cronica evenimentelor politice interne si internaţionale ; 19,30 Telejurnal ; 19,50 Rezultatele muncii, izvorul bunăstării 20 Teleenciclopedia ; 20.45 Film serial : Regan; 21,35 întîlnire cu satira şi umorul ; 22,20 Telejurnal. Săptămîna sportivă ; 22,35 Romanţe şi cîntece da voie bună. ( Cinematografe Copou, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 19 , 21 : „Marele singuratic“ Victoria, orele 8,50; 11,20; 14,45 17,25 , 20 : „Corsarul negru". Tineretului, orele 9 , 11 ; 14,45 ; 16,45; 18,45 ; 20,45: „Pidvarie pentru dragoste“ Clubul Panificaţiei. orele 9 ; 11 ; 14; 18; 18: 20 : „Un orăşel în Texas“. In judeţ. Paşcani. Casa de cultură : „Fraţii Jderi“. Clubul C.F.R. : „Papillon“. Tg. Frumos : „Păcală“. Hîrlău . ..Dick Turpin“. Podul Iloaiei: „Osinda“. Ilălăuceşti : „Trei zile şi trei nopţi“. Opera Română prezintă, la ora 19:30, baletul „Fîntîna din Baccisarai“. Teatrul de stat din Oradea Astăzi, la ora 20, pe scena Casei de cultură a tineretului, are loc premiera teatrală „Emigranţii“, de Slawomir Mrozek. Teatrul pentru copii şi tineret prezintă, în deplasare, la ora 16, la Osoi (Comarna), spectacolul pentru copii „Joc la soare“. Loto Rezultatele tragerii din 30 septembrie 1977 : Extragerea I : 20 75 7 18 13 86 84 43 56. Extragerea a II-a : 70 26 65 74 85 39 41 85. Timpul probabil Vremea continuă să se încălzească ușor. Cerul va fi variabil, mai mult senin în cursul nopţii, în special în partea de sud a Moldovei, şi temporar noros în jumătatea de nord, unde, în special în zona de munte, se vor semnala precipitaţii slabe. Vîntul va sufla slab, pînă la moderat, din sectorul sudvestic. Temperatura aerului creste ușor . t \ \ s - Avancronica sportivă Dacă ar fi să privim de pe poziţia a 16-a meciul de mîine, n-am avea motive de a aborda o ruină optimistă. A.S.A. Tg. Mureş este o formaţie solidă, tehnică, în stare să încurce socotelile oricărui adversar. Dar noi nu uităm că Politehnica a evoluat multă vreme fără cîţiva titulari, că a avut de înfruntat în acest început de campionat echipe de primă valoare. Acum însă, şi-a reluat jocul în atac Dănilă, de mîine reintră Ciocîrlan, sperăm că-şi va reveni şi Costea după slaba evoluţie de la Satu Mare. Sunt câteva argumente în favoarea ideii unei victorii a formaţiei ieşene. Vorbind despre fotbal, am dori să dăm curs unei observaţii făcute de mai mulţi cititori : anumiţi spectatori, ducîndu-se mai devreme la stadion, ţin ocupate mai multe locuri decit le-ar da dreptul biletele de intrare, deteriorînd ambianţa. N-ar strica dacă organizatorii ar lua măsuri de înlăturare a acestei situaţii anormale. S. Spiratos, căpitanul echipei de rugbi a Politehnicii, unul dintre veteranii... în activitate ai rugbiului ieşean, îşi va lua astăzi rămas bun de la balonul oval. Să mergem să-l aplaudăm, să-i mulţumim pentru ceea ce a făcut de-a lungul multor ani pentru rugbiul nostru. Reîntîlnirile cu voleibalistele Penicilinei sînt totdeauna plăcute. Noi prilejuri ne sînt oferite de dubla întîlnire internaţională (de mîine şi marţi) cu redutabila echipă maghiară M.T.K. SILVIU COSTINESCU •k . competitional de mîine ATLETISM, stadionul „23 August“, ora 9 : Etapa I a Diviziei şcolilor generale. FOTBAL, stadionul „23 August", ora 13 : Politehnica — A.S.A. Tg. Mureş (juniori) , ora 15 : Politehnica — A.S.A. Tg. Mureş (div. A) , stadionul „Tineretului", ora 9 : Nicolina — Letca Bacău (div. C). RUGBI, stadionul „Tineretului", ora 11 : Politehnica — Minerul Gura Humorului (div. A) ; terenul „Penicilina“, ora 11 : Politehnica II — Rulmentul II Bîrlad (div. B). VOLEI, Sala sporturilor, ora KPS Penicilina — M.T.R. Budapesta (feminin, amical) ; sala „Voiniţa", ora 10 : Terom — Petrolul Ploieşti (masculin, div. B)şii ora 12 : Penicilina II — Ceahăul Piatra Neamţ (feminin, div. B).