Flacăra Iaşului, noiembrie 1977 (Anul 33, nr. 9669-9694)
1977-11-01 / nr. 9669
r PAGINA A ll-A--------------------------------------------------------------------- Zile care pot şi trebuie să fie mai spornice la toate muncile cîmpului! Lucrătorii ogoarelor continuă să fie zi de zi la datorie, hotărîţi să nu-şi îngăduie nici un răgaz pină nu se încheie cu succes şi această ultimă campanie a actualului an agricol. Ne-am convins de acest lucru încă o dată duminica trecută, cînd am găsit peste tot aceeaşi atmosferă de muncă încordată din restul săptămânii. Şi la C. A. P. Ţigănuşi, de exemplu, membrii secţiei de mecanizare, condusă de C. Hariton, au pornit la treabă la fel de devreme ca de obicei, cu toate că în ziua precedentă lucraseră pînă noaptea tirziu, îndeosebi la arat , unde este concentrată de altfel majoritatea forţelor. Cei 15 tractorişti repartizaţi acum la pluguri, între care V. Anton, Gh. Spinu, D. Burlă, reuşesc să are zilnic cite 60 de hectare, de unde se vede că avansează cu destul spor. Tramcarele de mare capacitate şi parte din forţele C.A.P.-ului sunt permanent la eliberarea terenului de coceni, deşi există deja front de lucru asigurat pentru pluguri pe mai bine de 300 de hectare. In acelaşi timp, remorcile secţiei S.M.A. sunt mobilizate la punerea recoltei la adăpost. Impresionează plăcut şi măsurile luate de C. A. P. pentru folosirea cu randament maximru a tuturor mijloacelor de transport. Buna organizare a echipelor de încărcare şi descărcare, ca şi faptul că există în permanenţă circa 2.000 de saci plini cu ştiuleţi, de pildă, permit autocamioanelor să realizeze zilnic cîte 3 transporturi tocmai la Podul Iloaiei. Alături de cele 16 mijloace de transport ale cooperativei agricole, participă și o serie de autocamioane închiriate de la I.T.A. Din păcate, despre aportul acestora din urmă nu se pot spune numai cuvinte de laudă. Duminică, bunăoară, o prezenţă bună au avut doar şoferii care sunt cazaţi în comună, fiindcă dintre cei etnei navetişti doi au „uitat“ să mai vină la treabă în ziua respectivă. Ing. P. Dascălu, preşedintele C.A.P., îşi exprima, de asemenea, regretul că nu veniseră nici măcar jumătate din cele 10 camioane pe care conducerea I. T. A. promisese că le va trimite suplimentar. Vecinii de la C.A.P. Victoria au fost ceva mai avantajaţi duminică, în sensul că au primit un supliment de 8 autocamioane , însă tot sub nivelul aşteptărilor. O notă bună pentru şoferii detaşaţi permanent aici e că, după cum aprecia şi tov. M. Duca, primarul comunei Victoria, nu fac naveta şi sînt zi de zi, din zori şi pînă în noapte, la dispoziţia C.A.P.-ului. De altfel, şi duminică ei au fost prezenţi la datorie, alături de cooperatori şi mecanizatori. Cu adevărat exemplar, pe toată linia a fost, în schimb, contribuţia tovarăşilor de la I.T.A. la C.A.P. Popeşti, unde au participat duminică la transportul recoltei nu mai puţin de 25 de autocamioane. Forţe însemnate au fost, de asemenea, repartizate şi în alte unităţi din consiliul intercooperatist Podul Iloaiei. Dacă ele n-au dat peste tot randamentul scontat, aceasta nu s-a datorat, fireşte, pretutindeni doar conducătorilor auto. La C.A.P. Erbiceni, bunăoară, autocamioanele n-au efectuat duminică decit un singur transport cu sfeclă de zafiăr, deoarece apoi plecaseră cooperatorii însărcinaţi cu încărcarea. Indiferent de cauzele care diminuează sporul mijloacelor angrenate în campanie, se impun la toate nivelurile măsuri energice pentru a se preîntîmpina repetarea lor. Iar primele care au obligaţia să acţioneze în această direcţie sunt, bineînţeles, comandamentele locale pentru agricultură. C. GREGORIAN • • ■ Noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de sporirea retribuţiei (urmare din pag. 1) rel ca şi în alte ramuri industriale, se aplică sistemul de retribuire în acord global, care permite sporirea clştigului cu mult peste retribuţia netă. Ca în toate sectoarele de activitate, şi în cercetare, inginerie tehnologică, proiectare, creşterea retribuţiei ţine seama de principiul echităţii socialiste, în sensul că retribuţiile mai mici se bucură din sub procent mai ridicat de majorare. La filiala de la Combinatul de utiilaj greu Nicolina a Institutului de cercetări şi proiectări pentru utilaje de construcţii (cu sediul la Brăila). Inginerii cercetători şi proiectanţi vor beneficia de o creştere a retribuţiei în medie cu 15,4 la sută, în timp ce personalul cu pregătire medie va beneficia de o creştere de 16,4 la sută. La Institutul de cercetare şi proiectare Iaşi, un inginer proiectant clasa 31, de exxmplu, primeşte un spor de retribuţie de 12,5 la sută, în timp ce un desenator clasa 11 primeşte 16 la sută, iar un muncitor (cartograf), categoria a III-a, treapta I, 18,5 la sută. Comparînd retribuţiile nete lunare, observăm că un cercetător clasa 24 de la Institutul de cercetări chimice „Petru Foni" va primi 2640 lei lunar, faţă de 2284 lei, iar un tehnician clasa 12 va primi 1770 lei faţă de 1521 lei. La Institutul de inginerie ■tehnologică şi proiectare pentru industria chimică, un inginer proiectant clasa 31 va primi o retribuţie de 3640 lei, faţă de 3140 lei, iar desenatorii tehnici, care primeau pînă acum o retribuţie variind intre 1394 lei şi 1436 lei lunar, vor primi între 1620 —1670 lei. Peste tot, oamenii muncii — operatori, lăcătuşi, electricieni, ingineri, tehnicieni, etc., sub conducerea organizaţiilor de partid, depun eforturi în vederea creşterii eficienţei economice a activităţii lor, pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare cerute de sporirea retribuţiei. La întreprinderea de antibiotice, de exemplu, s-au obţinut pînă acum economii suplimentare la cheltuielile materiale de circa 5 milioane lei. .Remarcăm şi preocuparea pentru creşterea eficienţei economice în munca de cercetare şi proiectare. Colectivul finialei de la C.U.G. „Nicolina“ a încheiat reproiectarea a două importante produse — screper tractat de 3 m. e. şi siloz pentru ciment de 81 tone — care vor aduce o economie anuală de metal, în producţia combinatului, de 760 tone. Institutul „Petru Poni“ a depăşit planul cu lucrări în valoare de 3 milioane lei . Institutul de cercetare şi proiectare Iaşi şi-a făcut un plan special din care rezultă că cheltuielile suplimentare ocazionate de sporirea retribuţiei vor fi recuperate în principal prin creşterea productivităţii muncii. O acţiune asemănătoare s-a întreprins şi la Institutul de inginerie tehnologică şi proiectare pentru industria chimică. Simpozion tehnico-ştiinţific pe teme feroviare Ieri, în aula Bibliotecii centrale universitare „Mihai Eminescu“ din Iaşi, s-au deschis lucrările simpozionului tehnico-ştiinţific pe teme feroviare, etapa pe ramură a acţiunii de stimulare a participării maselor la creaţia tehnico-ştiinţifică din cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“. Simpozionul este organizat de Departamentul căilor ferate din cadrul M.T.Tc., Comitetul Uniunii sindicatelor T.Tc. şi Regionala de căi ferate Iaşi. Participă reprezentanţi de la celelalte şase regionale de căi ferate de pe reţea, de la Institutul de cercetări şi proiectări tehnologice al M.T.Tc. Bucureşti, direcţiile centrale din M.T.Tc. şi Departamentul căilor ferate, alţi specialişti. Sunt prezenţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Cuvintul de deschidere a fost rostit de ing. Alexandru Filioreanu, directorul general al Regionalei de căi ferate Iaşi. Tovarăşul Alecu Floareş, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid, a transmis salutul Comitetului judeţean de partid. In cadrul simpozionului se vor prezenta mai multe comunicări, va avea loc o masă rotundă cu tema „Acţiuni şi iniţiative valoroase privind generalizarea SIGMA“, se vor vizita unele unităţi feroviare. Lucrările simpozionului continuă. • • Spectacol-concurs In cadrul celei de-a doua ediţii a Festivalului naţional „Cântarea României“, sîmbătă, la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi, a avut loc un spectacol-concurs, la care au participat cele 11 brigăzi artistice de agitaţie de la Combinatul de fibre sintetice. Evoluţia lor a fost urmărită de numeroşi spectatori, care au subliniat cu aplauze momentele cele mai reuşite, realizate de cei 112 artişti amatori de la secţiile fire I, II şi III, fibră I şi II, policondensare I şi II, C.T.C., uzina de reparaţii şi întreţinere a utilajelor şi secţia utilaje şi piese de schimb din cadrul combinatului. Juriul a desemnat pentru participarea la etapa următoare a concursului brigăzile artistice ale secţiilor fibră I (instructor, Gheorghe Bercea, operator chimist), fire II (instructor, Puiu Vasiliu, actor la Teatrul Naţional) şi policondensare II (instructor, Gheorghe Foncea, maistru). A fost apreciată, de asemenea, frumoasa evoluţie a brigăzilor artistice de la C.T.C., policondensare I etc. întîlnirile între candidaţi şi alegători (urmare din pag. 1) titlui Unităţii Socialiste vor prezenta în faţa cetăţenilor programele concrete de acţiune ale viitoarelor consilii populare, ale maselor largi de oameni ai muncii pentru o nouă perioadă de doi ani şi jumătate. Aceste programe de măsuri, riguros fundamentate, cu sarcini clare şi precise, trebuie să conducă la cunoaşterea exactă a obiectivelor, a răspunderilor, la sporirea participării consiliilor populare şi a cetăţenilor la mai buna conducere şi la autogospodărirea localităţilor. Avind un profund caracter de lucru, întîlnirile dintre candidaţi şi alegători trebuie să constituie un prilej de abordare a problemelor majore a localităţilor vizînd dezvoltarea economică, dotarea tehnico-edilibră, diversificarea serviciilor, îmbunătăţirea asistenţei medicale, a activităţii cultural-educative etc. Analizând, în spirit critic şi autocritic, realizările obţinute şi, mai ales, neajunsurile semnalate, aceste adunări trebuie să scoată în relief lipsurile manifestate în stilul şi metodele de lucru ale unor consilii populare şi instituții stabilind, totodată, căile pentru înlăturarea lor. • • - reay, ........................... ............................... —-------------------------------------------------------'FLACARA IAȘULUI | Din istoria presei muncitoreşti ! 90 DE ANI DE LA APARINA, LA IAŞI, A GAZETEI „MUNCITORUL“ (1887—1889) Apariţia la Iaşi, la 1 noiembrie 1887, a gazetei „Muncitorul“, se înscrie pe linia afirmării tot mai viguroase a clasei muncitoare pe arena politică. Iaşii se manifestă tot mai mult ca un puternic centru al mişcării socialiste. In acest sens se face remarcată editarea în acest oraş a numeroase reviste socialiste şi muncitoreşti; dintre cele care au precedat „Muncitorul“ se pot cita „Besarabia“ (1879), „Contemporanul“ (1881—1891), „Săceala“ (1884), „Revista socială“ (1884). Gazeta „Muncitorul“, care semnificativ se recomanda în subtitlu „Organ al partidei muncitorilor“, s-a integrat organic în lupta clasei muncitoare pentru făurirea partidului politic. încă din primul său număr, în articolul „Programul nostru“, gazeta sublinia necesitatea unirii muncitorilor intr-un partid propriu, care să se deosebească fundamental de partidele politice burgheze şi care să participe activ la lupta politică. In vederea realizării acestui scop, atenţia gazetei a fost îndreptată către ridicarea conştiinţei revoluţionare a muncitorilor. Intr-o suită de articole a fost combătută teoria „armoniei între clase“, chemîndu-se, totodată, clasa muncitoare la luptă organizată împotriva exploatatorilor. Gazeta a reflectat pe larg mişcările greviste din ţară, chemîrtd muncitorii la Intensificarea luptelor greviste. Un loc însemnat în preocupările gazetei l-a ocupat problema ţărănească, mai cu seamă reflectarea răscoalelor din anul 1888. In această gazetă a apărut manifestul Cercului muncitorilor din Iaşi, intitulat „Către ţărani“, în care este demascată politica faţă de ţărănime a cercurilor guvernante. Referindu-se la cauzele răscoalelor, manifestul le enumera: „lipsă de hrană şi de pămint, nelegiuirile primarilor, ale perceptorilor şi mai presus lăcomia posesorilor şi a proprietarilor, purtarea guvernului care n-a ţinut seama de cererile poporului. Toate acestea au lucrat de-au scos poporul din calea legilor“. Deşi nu a ajuns pînă la înţelegerea justă a modului de rezolvare a problemei ţărăneşti, gazeta în mod îndreptăţit făcea apel pentru intensificarea muncii de organizare a maselor de muncitori şi ţărani. Din multitudinea de probleme tratate in coloanele gazetei „Muncitorul“, trebuie scoase în evidenţă articolele care se refereau la mişcarea muncitorească internaţională, dovedindu-se şi în acest fel că mişcarea muncitorească din România a apărut şi s-a dezvoltat ca parte integrantă a mişcării muncitoreşti internaţionale, că sentimentul solidarităţii internaţionaliste a constituit una din caracteristicile ei fundamentale. Referindu-se la Congresul de constituire a Internaţionalei a II-a (1889), gazeta scria: „Acum s-a dovedit că muncitorii se socot ca fraţii şi nu se uită la duşmănia ce caută să vire între ponoare cârmuitorii“Prin tematica abordată, prin preocupările pentru ridicarea conştiinţei revoluţionare a muncitorilor, gazeta ieşeană „Muncitorul“ şi-a adus o reală contribuţie la lupta pentru crearea partidului politic al clasei muncitoare, situîndu se printre cele mai importante organe de presă muncitoreşti de la sfîrşitul secolului al XIX-lea. A. CONSTANTINIU Vremea în luna noiembrie Luna noiembrie, potrivit prognozei Institutului meteorologic, va fi normal de călduroasă. In prima decadă şi in ultimele zile ale lunii, temperaturile vor depăşi valorile normale în jumătatea de sud a ţării. Regimul precipitaţiilor va fi deficitar exceptînd decada a doua cînd valorile vor depăşi pe cele normale. între 1 şi 7 noiembrie, vremea va fi relativ frumoasă, mai ales in primele zile. La începutul intervalului, cerul va fi variabil, mai mult senin noaptea, iar în a doua parte, în sudul şi vestul ţării, vor cădea burniţe şi ploi slabe. Vîntul va sufla slab pînă la moderat. Temperaturile minime vor oscila între minus 2 şi plus 8 grade, izolat mai coborîte in nord şi în depresiunile din estul Transilvaniei, iar maximele între 11 şi 21 grade. Local se va produce ceaţa. Intre 8 şi 18 noiembrie, vremea va fi, în general, umedă şi se va răci. Cerul va fi mai mult acoperit şi vor cădea ploi, care se vor transforma în nordul ţării în lapoviţă şi ninsoare. La munte va ninge. Vîntul va sufla moderat, cu intensificări pînă la 50 km pe oră în zonele de şes şi pînă la 80—100 km pe oră în zonele montane, unde va spulbera zăpada. Temperaturile minime vor varia între minus 5 şi plus 5 grade, iar maximele între 3 şi 13 grade. In perioada 19—25 noiembrie, vremea va fi relativ rece, eu cer schimbător în jumătatea de nord-est şi mai mult noros în restul zonelor unde, pe alocuri, va burniţa. La munte, ninsoare slabă. Vîntul va sufla în general slab cu unele intensificări la sfîrşitul intervalului în vestul ţării. Temperaturile minime vor fi cuprinse întreminus 5 şi plus 5 grade, iar maximele între 4 şi 5 grade. Dimineaţa şi seara se va produce ceaţă, în ultimele zile ale lunii, vremea se va încălzi, cerul va fi variabil, mai mult noros în nordul ţării, unde izolat va ploua. La munte va ninge. Pe alocuri se va produce ceaţă. in 24 de ore Televiziune I 9 Teleşcoală ; 10 Antologia 4 filmului pentru copii şi tineret; ţ Stan şi Bran ; 10,55 Melodii ţ i populare din Oaş şi Maramureş; 11,15 Cîntare omului. Emisiune 1 4 de versuri ; 11,30 Arii şi scene 4 din opere ; 12 Telex ; 16 Telex ; 16,05 Teleşcoală ; 16,35 Curs de 1 limbă engleză ; 17,05 Tragerea 1 " de amortizare ADAS ; 17,15 14 La volan — emisiune pentru 4 / conducătorii auto ; 17,30 Alger ia — o poartă spre Sahara ; 17,55 1 l Multe dulce... ; 18,15 Melodii (e populare ; 18,25 Lecţii Tv. pen- 4 tru lucrătorii din agricultură; 119 Tribuna Tv. — Viaţa în lu- £ 1 mina normelor eticii şi echităţii 1 |j socialiste ; 19,20 1001 de seri ; 4 ■ 19,30 Telejurnal. In întîmpina- , ) rea alegerilor de la 20 noiem- \ i brie ; 19,50 Roadele politicii i 1 partidului de dezvoltare econo- * * l mico-socială a ţării. Azi, jude- 4 ' tul Dîmboviţa ; 20,15 Seară de J ) teatru : „Fata bună din cer“, de ţ I C. Leu. Premieră Tv. ; 21,35 Ste- 1 I lele cîntecului şi dansului ; 22,30 1 I Telejurnal. ţ I Cinematografe \ Republica, orele 9; 14.30; 17.15; I 20: „Potopul“. Victoria, orele 9. 1 , 11.1,5; 14; 16.15; 18.30; 20.45 : „Ju- 4 •decătorul Kayard, zis „Şeriful“. / I Copou, orele 9; 11.15; 14; 16.15; 4 18.30; 20.45: „Făgăduiala“. Tine-retului, orele 9. 11: „Odiseu şi stelele“; orele 14.45; 16.45; 18.45; 4 20.45: „Gloria nu cîntă“. / * In judeţ. Paşcani. Casa de cultură: „Serată“. Clubul C.F.R.: I „In sfîrşit, ne înţelegem“. Tg. Frumos. .. Astă seară dansăm in 4 familie“. Hîrlâu: „Imagini în oglindă“. Podul Iloaiei: „Sfirşi- tul vacanţei“. Hălăuceşti: „Fapt 4 divers in prima pagină“. Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ , prezintă, la ora 19.30, speciaţ corul cu piesa ..Da sau nu“. Sunt 4 valabile tichetele cu seria 73. » Timpul probabil ! Vremea se menţine relativ cai- 4 dă, cu cerul noros pînâ la aco- i perit. Local şi temporar se vor * semnala precipitaţii slabe, sub I •formă de burniţă şi ploaie. Vin- * tul va sufla slab din sectorul 4 sudic. Temperatura aerului uşor variabilă ; minimele vor fi cuprinse între 3 și 8 grade iar 4 maximele intre 10 și 16 gra-de. 4 De la I.T.C.I. Datorită unor lucrări, începînd de mîine, 2 noiembrie, circulaţia tramvaielor va fi întreruptă pe porţiunea rond Tg. Cucului — Abator. Transportul călătorilor se va asigura cu autobuze pe următoarele trasee : 1. Abator, străzile V. Lupu, Pădurii, rond Tg. Cucului ; 2. rond Tg. Cucului, străzile Cucu, P. Ispirescu, V. Lupu, Abator. Tramvaiele vor continua să circule între Tg. Cucului și Gară, iar abonamentele pe acest traseu stnt valabile și pentru autobuze. __, - ---------------- Aţi scris ziarului... 9 Elena M. Pricop, satul Singer, comuna Gropniţa; Catinca E. Boboc, Maria N. Avornicesei, satul Slobozia, comuna Deleni; Maria Aghiorghiesei, str. Ţuţora nr. 6, Catinca D. Crivei, satul Siria, comuna Bfilţaţi. Recompensele pentru mamele care au crescut mai mulţi copii şi alte drepturi sunt stabilite prin Decretul nr. 190/1977 şi se acordă persoanelor care au primit distincţia începînd cu data de 9 iulie 1977. Persoanele care au fost distinse cu ordine anterior datei menţionate mai sus au beneficiat de reducerea impozitului pe retribuţie şi alte drepturi. 9 C. Teodorescu, str. Ţepeş Vodă nr. 2. Comitetul executiv al Consiliului popular municipal, Sectorul de arhitectură, sistematizare şi disciplină în construcţii, ne informează că nu se mai aprobă închiderea legiilor sau balcoanelor cu glasvanduri, întrucît prin aceste lucrări s-ar încărca clădirile cu sarcini suplimentare, ceea ce este contraindicat. • Gh. T. Onofrei, satul Goieşti, comuna Lungani. Traseul Iaşi— Goieşti a fost experimentat şi urmează a fi trecut în viitorul mers al curselor de călători, începînd cu luna noiembrie, se eliberează abonamente. 9 C. Bordeanu, Liceul industrial de chimie nr. 1 , Veronica Smereanu, fără domiciliu indicat. Institutul agronomic „Ion Ionosaidin Brad“ precizează in răspunsul ce ni l-a trimis: „Cursurile de conducere a tractorului sunt organizate la liceele agricole sau S.M.A.-uri. Absolvenţii liceelor de cultură generală — secţia modernă — trebuie să efectueze un stagiu în producţie de un an de zile într-o unitate asemănătoare cu profilul facultăţii la care doresc să se înscrie”. 9 C. Morariu, comuna Miroslava. Propunerea dv. de a se furniza nămol de la băile Nicolina pentru tratament la domiciliu ste considerată de către Direcţia sanitară judeţeană ca fiind bună. S-au făcut demersuri la Comisia balneară judeţeană pentru a se reglementa condiţiile de ambalare, preţul şi modul de distribuire comercială a preparatului terapeutic. A. ALEXANDRĂ