Flacăra Iaşului, noiembrie 1977 (Anul 33, nr. 9669-9694)

1977-11-01 / nr. 9669

r PAGINA A ll-A---------------------------------------------------------------------­ Zile care pot şi trebuie să fie mai spornice la toate muncile cîmpului! Lucrătorii ogoarelor con­tinuă să fie zi de zi la da­torie, hotărîţi să nu-şi în­găduie nici un răgaz pină nu se încheie cu succes şi această ultimă campanie a actualului an agricol. Ne-am convins de acest lu­cru încă o dată duminica trecută, cînd am găsit pes­te tot aceeaşi atmosferă de muncă încordată din restul săptămânii. Şi la C. A. P. Ţigănuşi, de exemplu, membrii secţiei de mecani­zare, condusă de C. Hari­­ton, au pornit la treabă la fel de devreme ca de obi­cei, cu toate că în ziua pre­cedentă lucraseră pînă noaptea tirziu, îndeosebi la arat , unde este concen­trată de altfel majoritatea forţelor. Cei 15 tractorişti repartizaţi acum la plu­guri, între care V. Anton, Gh. Spinu, D. Burlă, reu­şesc să are zilnic cite 60 de hectare, de unde se vede că avansează cu destul spor. Tramcarele de mare capa­citate şi parte din forţele C.A.P.-ului sunt permanent la eliberarea terenului de coceni, deşi există deja front de lucru asigurat pen­tru pluguri pe mai bine de 300 de hectare. In acelaşi timp, remorcile secţiei S.M.A. sunt mobilizate la punerea recoltei la adăpost. Impresionează plăcut şi măsurile luate de C. A. P. pentru folosirea cu randa­ment maximru a tuturor mij­loacelor de transport. Bu­na organizare a echipelor de încărcare şi descărcare, ca şi faptul că există în permanenţă circa 2.000 de saci plini cu ştiuleţi, de pildă, permit autocamioa­nelor să realizeze zilnic cî­­te 3 transporturi tocmai la Podul Iloaiei. Alături de cele 16 mijloace de trans­port ale cooperativei agri­cole, participă și o serie de autocamioane închiriate de la I.T.A. Din păcate, despre aportul acestora din urmă nu se pot spune numai cu­vinte de laudă. Duminică, bunăoară, o prezenţă bună au avut doar şoferii care sunt cazaţi în comună, fiind­că dintre cei etnei navetişti doi au „uitat“ să mai vină la treabă în ziua respectivă. Ing. P. Dascălu, preşedinte­le C.A.P., îşi exprima, de asemenea, regretul că nu veniseră nici măcar jumă­tate din cele 10 camioane pe care conducerea I. T. A. promisese că le va trimite suplimentar. Vecinii de la C.A.P. Vic­toria au fost ceva mai a­­vantajaţi duminică, în sen­sul că au primit un supli­ment de 8 autocamioane , însă tot sub nivelul aştep­tărilor. O notă bună pentru şoferii detaşaţi permanent aici e că, după cum apre­cia şi tov. M. Duca, prima­rul comunei Victoria, nu fac naveta şi sînt zi de zi, din zori şi pînă în noapte, la dispoziţia C.A.P.-ului. De altfel, şi duminică ei au fost prezenţi la datorie, a­­lături de cooperatori şi me­canizatori. Cu adevărat exemplar, pe toată linia a fost, în schimb, contribuţia tovară­şilor de la I.T.A. la C.A.P. Popeşti, unde au participat duminică la transportul re­coltei nu mai puţin de 25 de autocamioane. Forţe în­semnate au fost, de aseme­nea, repartizate şi în alte unităţi din consiliul inter­­cooperatist Podul Iloaiei. Dacă ele n-au dat peste tot randamentul scontat, a­­ceasta nu s-a datorat, fi­reşte, pretutindeni doar conducătorilor auto. La C.A.P. Erbiceni, bunăoară, autocamioanele n-au efec­tuat duminică decit un sin­gur transport cu sfeclă de zafiăr, deoarece apoi ple­caseră cooperatorii însăr­cinaţi cu încărcarea. Indi­ferent de cauzele care di­minuează sporul mijloace­lor angrenate în campanie, se impun la toate niveluri­le măsuri energice pentru a se preîntîmpina repeta­rea lor. Iar primele care au obligaţia să acţioneze în această direcţie sunt, bine­înţeles, comandamentele locale pentru agricultură. C. GREGORIAN • • ■ Noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de sporirea retribuţiei (urmare din pag. 1) rel ca şi în alte ramuri in­dustriale, se aplică sistemul de retribuire în acord glo­bal, care permite sporirea clştigului cu mult peste re­tribuţia netă. Ca în toate sectoarele de activitate, şi în cercetare, in­ginerie tehnologică, proiec­tare, creşterea retribuţiei ţine seama de principiul e­­chităţii socialiste, în sensul că retribuţiile mai mici se bucură din s­ub procent mai­­ ridicat de majorare. La filia­la de la Combinatul de utii­laj greu Nicolina a Institu­tului de cercetări şi proiec­tări pentru utilaje de con­strucţii (cu sediul la Brăila). Inginerii cercetători şi pro­iectanţi vor beneficia de o creştere a retribuţiei în me­die cu 15,4 la sută, în timp ce personalul cu pregătire medie va beneficia de o creş­tere de 16,4 la sută. La In­stitutul de cercetare şi pro­iectare Iaşi, un inginer proiectant clasa 31, de e­­xxmplu, primeşte un spor de retribuţie de 12,5 la sută, în timp ce un desenator clasa 11 primeşte 16 la sută, iar un muncitor (cartograf), catego­ria a III-a, treapta I, 18,5 la sută. Comparînd retribuţiile nete lunare, observăm că un cercetător clasa 24 de la Insti­tutul de cercetări chimice „Petru Foni" va primi 2640 lei lunar, faţă de 2284 lei, iar un tehnician clasa 12 va pri­mi 1770 lei faţă de 1521 lei. La Institutul de inginerie ■tehnologică şi proiectare pen­tru industria chimică, un in­giner proiectant clasa 31 va primi o retribuţie de 3640 lei, faţă de 3140 lei, iar desena­torii tehnici, care primeau pînă acum o retribuţie va­riind intre 1394 lei şi 1436 lei lunar, vor primi între 1620 —1670 lei. Peste tot, oamenii muncii — operatori, lăcătuşi, elec­tricieni, ingineri, tehnicieni, etc., sub conducerea organi­zaţiilor de partid, depun e­­forturi în vederea creşterii eficienţei economice a acti­vităţii lor, pentru acoperi­rea cheltuielilor suplimenta­re cerute de sporirea retri­buţiei. La întreprinderea de antibiotice, de exemplu, s-au obţinut pînă acum economii suplimentare la cheltuielile materiale de circa 5 milioa­ne lei. .Remarcăm şi preocu­parea pentru creşterea efi­cienţei economice în munca de­ cercetare şi proiectare. Colectivul finialei de la C.U.G. „Nicolina“ a încheiat reproiectarea a două impor­tante produse — screper tractat de 3 m. e. şi siloz pentru ciment de 81 tone — care vor aduce o economie anuală de metal, în produc­ţia combinatului, de 760 tone. Institutul „Petru Poni“ a de­păşit planul cu lucrări în valoare de 3 milioane lei . Institutul de cercetare şi proiectare Iaşi şi-a făcut un plan special din care re­zultă că cheltuielile supli­mentare ocazionate de spori­rea retribuţiei vor fi recu­perate în principal prin creş­terea productivităţii muncii. O acţiune asemănătoare s-a întreprins şi la Institutul de inginerie tehnologică şi pro­iectare pentru industria chi­mică. Simpozion tehnico-ştiinţific pe teme feroviare Ieri, în aula Bibliotecii centrale universitare „Mihai Eminescu“ din Iaşi, s-au des­chis lucrările simpozionului tehnico-ştiinţific pe teme fe­roviare, etapa pe ramură a acţiunii de stimulare a par­ticipării maselor la creaţia tehnico-ştiinţifică din cadrul Festivalului naţional „Cîn­­tarea României“. Simpozio­nul este organizat de Depar­tamentul căilor ferate din cadrul M.T.Tc., Comitetul U­­niunii sindicatelor T.Tc. şi Regionala de căi ferate Iaşi. Participă reprezentanţi de la celelalte şase regionale de căi ferate de pe reţea, de la Institutul de cercetări şi pro­iectări tehnologice al M.T.Tc. Bucureşti, direcţiile centra­le din M.T.Tc. şi Departa­mentul căilor ferate, alţi specialişti. Sunt prezenţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Cuvintul de deschidere a fost rostit de ing. Alexandru Filioreanu, directorul gene­ral al Regionalei de căi fe­rate Iaşi. Tovarăşul Alecu Floareş, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid, a transmis salutul Comitetului judeţean de partid. In cadrul simpozionului se vor prezenta mai multe co­municări, va avea loc o ma­să rotundă cu tema „Acţiuni şi iniţiative valoroase privind generalizarea SIGMA“, se vor vizita unele unităţi fe­roviare. Lucrările simpozionului continuă. • • Spectacol-concurs In cadrul celei de-a doua ediţii a Festivalului naţional „Cântarea României“, sîmbă­­tă, la Casa de cultură a sin­dicatelor din Iaşi, a avut loc un spectacol-concurs, la care au participat cele 11 brigăzi artistice de agitaţie de la Combinatul de fibre sinteti­ce. Evoluţia lor a fost ur­mărită de numeroşi specta­tori, care au subliniat cu a­­plauze momentele cele mai reuşite, realizate de cei 112 artişti amatori de la secţiile fire I, II şi III, fibră I şi­ II, policondensare I şi II, C.T.C., uzina de reparaţii şi între­ţinere a utilajelor şi secţia utilaje şi piese de schimb din cadrul combinatului. Juriul a desemnat pentru participarea la etapa urmă­toare a concursului brigăzile artistice ale secţiilor fibră I (instructor, Gheorghe­ Ber­­cea, operator chimist), fire II (instructor, Puiu Vasiliu, actor la Teatrul Naţional) şi policondensare II (instructor, Gheorghe Foncea, maistru). A fost apreciată, de aseme­nea, frumoasa evoluţie a bri­găzilor artistice de la C.T.C., policondensare I etc. întîlnirile între candidaţi şi alegători (urmare din pag. 1) titlui Unităţii Socialiste vor prezenta în faţa cetăţeni­lor programele concrete de acţiune ale viitoarelor con­silii populare, ale maselor largi de oameni ai muncii pentru o nouă perioadă de doi ani şi jumătate. Aceste programe de măsuri, rigu­ros fundamentate, cu sar­cini clare şi precise, tre­buie să conducă la cunoaş­terea exactă a obiectivelor, a răspunderilor, la sporirea participării consiliilor popu­lare şi a cetăţenilor la mai buna conducere şi la auto­­gospodărirea localităţilor. Avind un profund caracter de lucru, întîlnirile dintre candidaţi şi alegători tre­buie să constituie un prilej de abordare a probleme­lor majore a localităţilor vizînd dezvoltarea econo­mică, dotarea tehnico-edi­­lib­ră, diversificarea servi­ciilor, îmbunătăţirea asis­tenţei medicale, a activită­ţii cultural-educative etc. Analizând, în spirit critic şi autocritic, realizările obţi­nute şi, mai ales, neajun­surile semnalate, aceste a­­dunări trebuie să scoată în relief lipsurile manifestate în stilul şi metodele de lu­cru ale unor consilii popu­lare şi instituții stabilind, totodată, căile pentru înlă­turarea lor. • • - reay,­­ ........................... ............................... —-------------------------------------------------------'FLACARA IAȘULUI | Din istoria­ presei muncitoreşti ! 90 DE ANI DE LA APARINA, LA IAŞI, A GAZETEI „MUNCITORUL“ (1887—1889) Apariţia la Iaşi, la 1 no­iembrie 1887, a gazetei „Mun­citorul“, se înscrie pe linia afirmării tot mai viguroase a clasei muncitoare pe are­na politică. Iaşii se manifes­tă tot mai mult ca un puter­nic centru al mişcării socia­liste. In acest sens se face remarcată editarea în acest oraş a numeroase reviste so­cialiste şi muncitoreşti; din­tre cele care au precedat „Muncitorul“ se pot cita „Be­­sarabia“ (1879), „Contempora­nul“ (1881—1891), „Săceala“ (1884), „Revista socială“ (1884). Gazeta „Muncitorul“, care semnificativ se recomanda în subtitlu „Organ al partidei muncitorilor“, s-a integrat organic în lupta clasei mun­citoare pentru făurirea parti­dului politic. încă din pri­mul său număr, în articolul „Programul nostru“, gazeta sublinia necesitatea unirii muncitorilor intr-un partid propriu, care să se deose­bească fundamental de parti­dele politice burgheze şi ca­re să participe activ la lupta politică. In vederea realiză­rii acestui scop, atenţia ga­zetei a fost îndreptată către ridicarea conştiinţei revolu­ţionare a muncitorilor. Intr-o suită de articole a fost com­bătută teoria „armoniei în­tre clase“, chemîndu-se, tot­odată, clasa muncitoare la luptă organizată împotriva exploatatorilor. Gazeta a re­flectat pe larg mişcările gre­viste din ţară, chemîrtd mun­citorii la Intensificarea lup­telor greviste. Un loc însemnat în preo­cupările gazetei l-a ocupat problema ţărănească, mai cu seamă reflectarea răscoale­lor din anul 1888. In aceas­tă gazetă a apărut manifes­tul Cercului muncitorilor din Iaşi, intitulat „Către ţărani“, în care este demascată po­litica faţă de ţărănime a cercurilor guvernante. Refe­­rindu-se la cauzele răscoa­lelor, manifestul le enumera: „lipsă de hrană şi de pămint, nelegiuirile primarilor, ale perceptorilor şi mai presus lăcomia posesorilor şi a pro­prietarilor, purtarea guver­nului care n-a ţinut seama de cererile poporului. Toate acestea au lucrat de-au scos poporul din calea legilor“. Deşi nu a ajuns pînă la în­ţelegerea justă a modului de rezolvare a problemei ţără­neşti, gazeta în mod îndrep­tăţit făcea apel pentru in­tensificarea muncii de orga­nizare a maselor de munci­tori şi ţărani. Din multitudinea de pro­bleme tratate in coloanele gazetei „Muncitorul“, trebuie scoase în evidenţă articole­le care se refereau la miş­carea muncitorească interna­ţională, dovedindu-se şi în acest fel că mişcarea munci­torească din România a a­­părut şi s-a dezvoltat ca par­te integrantă a mişcării mun­citoreşti internaţionale, că sentimentul solidarităţii in­ternaţionaliste a constituit una din caracteristicile ei fundamentale. Referindu-se la Congresul de constituire a Internaţionalei a II-a (1889), gazeta scria: „Acum s-a do­vedit că muncitorii se socot ca fraţii şi nu se uită la duş­mănia ce caută să vire între ponoare cârmuitorii“­Prin tematica abordată, prin preocupările pentru ri­dicarea conştiinţei revoluţio­nare a muncitorilor, gazeta ieşeană „Muncitorul“ şi-a a­­dus o reală contribuţie la lupta pentru crearea parti­dului politic al clasei mun­citoare, situîndu se printre cele mai importante organe de presă muncitoreşti de la sfîrşitul secolului al XIX-lea. A. CONSTANTINIU Vremea în luna noiembrie Luna noiembrie, potrivit prognozei Institutului meteo­rologic, va fi normal de căl­duroasă. In prima decadă şi in ultimele zile ale lunii, temperaturile vor depăşi va­lorile normale în jumătatea de sud a ţării. Regimul pre­cipitaţiilor va fi deficitar exceptînd decada a doua cînd valorile vor depăşi pe cele normale. între 1 şi 7 noiembrie, vremea va fi relativ fru­moasă, mai ales in primele zile. La începutul interva­lului, cerul va fi variabil, mai mult senin noaptea, iar în a doua parte, în sudul şi vestul ţării, vor cădea bur­niţe şi ploi slabe. Vîntul va sufla slab pînă la moderat. Temperaturile minime vor oscila între minus 2 şi plus 8 grade, izolat mai coborîte in nord şi în depresiunile din estul Transilvaniei, iar maximele între 11 şi 21 gra­de. Local se va produce ceaţa. Intre 8 şi 18 noiembrie, vremea va fi, în general, umedă şi se va răci. Cerul va fi mai mult acoperit şi vor cădea ploi, care se vor transforma în nordul ţării în lapoviţă şi ninsoare. La munte va ninge. Vîntul va sufla moderat, cu intensifi­cări pînă la 50 km pe oră în zonele de şes şi pînă la 80—100 km pe oră în zonele montane, unde va spulbera zăpada. Temperaturile mini­me vor varia între minus 5 şi plus 5 grade, iar maxime­le între 3 şi 13 grade. In perioada 19—25 noiem­brie, vremea va fi relativ rece, eu cer schimbător în jumătatea de nord-est şi mai mult noros în restul zo­nelor unde, pe alocuri, va burniţa. La munte, ninsoare slabă. Vîntul va sufla în ge­neral slab cu unele intensi­ficări la sfîrşitul intervalu­lui în vestul ţării. Tempera­turile minime vor fi cuprin­se între­­minus 5 şi plus 5 grade, iar maximele între 4 şi 5 grade. Dimineaţa şi seara se va produce ceaţă, în ultimele zile ale lunii, vremea se va încălzi, cerul va fi variabil, mai mult noros în nordul ţării, unde izolat va ploua. La munte va ninge. Pe alocuri se va produce ceaţă. in 24 de ore Televiziune I 9 Teleşcoală ; 10 Antologia 4 filmului pentru copii şi tineret; ţ Stan şi Bran ; 10,55 Melodii ţ i populare din Oaş şi Maramureş;­­­­ 11,15 Cîntare omului. Emisiune 1 4 de versuri ; 11,30 Arii şi scene 4 din opere ; 12 Telex ; 16 Telex ;­­ 16,05 Teleşcoală ; 16,35 Curs de­­ 1 limbă engleză ; 17,05 Tragerea 1 " de amortizare ADAS ; 17,15 1­4 La volan — emisiune pentru 4 / conducătorii auto ; 17,30 Alger i­a — o poartă spre Sahara ; 17,55 1 l Mult­e dulce... ; 18,15 Melodii (­e populare ; 18,25 Lecţii Tv. pen- 4 tru lucrătorii din agricultură; 1­­­19 Tribuna Tv. — Viaţa în lu- £ 1 mina normelor eticii şi echităţii 1 |j socialiste ; 19,20 1001 de seri ; 4 ■ 19,30 Telejurnal. In întîmpina- , ) rea alegerilor de la 20 noiem- \ i brie ; 19,50 Roadele politicii i 1 partidului de dezvoltare econo- * * l mico-socială a ţării. Azi, jude- 4 ' tul Dîmboviţa ; 20,15 Seară de J ) teatru : „Fata bună din cer“, de ţ I C. Leu. Premieră Tv. ; 21,35 Ste- 1 I lele cîntecului şi dansului ; 22,30 1 I Telejurnal. ţ I Cinematografe \ Republica, orele 9; 14.30; 17.15;­­ I 20: „Potopul“. Victoria, orele 9. 1 , 11.1,5; 14; 16.15; 18.30; 20.45 : „Ju- 4 •­decătorul Kayard, zis „Şeriful“. / I Copou, orele 9; 11.15; 14; 16.15; 4­­ 18.30; 20.45: „Făgăduiala“. Tine-­­­retului, orele 9. 11: „Odiseu şi­­ stelele“; orele 14.45; 16.45; 18.45; 4 20.45: „Gloria nu cîntă“. / * In judeţ. Paşcani. Casa de­­ cultură: „Serată“. Clubul­ C.F.R.: I „In sfîrşit, ne înţelegem“. Tg.­­ Frumos. .. Astă seară dansăm in 4 familie“. Hîrlâu: „Imagini în o­­­­­­glindă“. Podul Iloaiei: „Sfirşi-­­ tul vacanţei“. Hălăuceşti: „Fapt 4 divers in prima pagină“.­­ Teatrul Naţional­­ „Vasile Alecsandri“ , prezintă, la ora 19.30, specia­­ţ corul cu piesa ..Da sau nu“. Sunt 4 valabile tichetele cu seria 73. » Timpul probabil ! Vremea se menţine relativ cai- 4 dă, cu cerul noros pînâ la aco- i perit. Local şi temporar se vor * semnala precipitaţii slabe, sub I •formă de burniţă şi ploaie. Vin- * tul va sufla slab din sectorul 4 sudic. Temperatura aerului u­­­­şor variabilă ; minimele vor fi­­ cuprinse între 3 și 8 grade iar 4 maximele intre 10 și 16 gra-­­­de. 4 De la I.T.C.I. Datorită unor lucrări, începînd de mîine, 2 noiembrie, circulaţia tramvaielor va fi întreruptă pe porţiunea rond Tg. Cucului — Aba­tor. Transportul călătorilor se va asigura cu autobuze pe următoare­le trasee : 1. Abator, străzile V. Lu­­pu, Pădurii, rond Tg. Cucului ; 2. rond Tg. Cucului, străzile Cucu, P. Ispirescu, V. Lupu, Abator. Tramvaiele vor continua să cir­cule între Tg. Cucului și Gară, iar abonamentele pe acest traseu stnt valabile și pentru autobuze. __, - ----------------­ Aţi scris ziarului... 9 Elena M. Pricop, satul Singer, comuna Gropniţa; Ca­­tinca E. Boboc, Maria N. A­­vornicesei, satul Slobozia, co­muna Deleni; Maria Aghior­­ghiesei, str. Ţuţora nr. 6, Ca­­tinca D. Crivei, satul Siria, comuna Bfilţaţi. Recompense­le pentru mamele care au crescut mai mulţi copii şi al­te drepturi sunt stabilite prin Decretul nr. 190/1977 şi se a­­cordă persoanelor care au pri­mit distincţia începînd cu da­ta de 9 iulie 1977. Persoanele care au fost distinse cu ordi­ne anterior datei menţionate mai sus au beneficiat de re­ducerea impozitului pe retri­buţie şi alte drepturi. 9 C. Teodorescu, str. Ţepeş Vodă nr. 2. Comitetul executiv al Consiliului popular municipal, Sectorul de arhitectură, siste­matizare şi disciplină în con­strucţii, ne informează că nu se mai aprobă închiderea le­­giilor sau balcoanelor cu glas­­vanduri, întrucît prin aceste lucrări s-ar încărca clădirile cu sarcini suplimentare, ceea ce este contraindicat. • Gh. T. Onofrei, satul Goieşti, co­muna Lungani. Traseul Iaşi— Goieşti a fost experimentat şi urmează a fi trecut în viitorul mers al curselor de călători, începînd cu luna noiembrie, se eliberează abonamente. 9 C. Bordeanu, Liceul indus­trial de chimie nr. 1 , Veroni­ca Smereanu, fără domiciliu indicat. Institutul agronomic „Ion Ionosaid­in Brad“ pre­cizează in răspunsul ce ni l-a trimis: „Cursurile de condu­cere a tractorului sunt organi­zate la liceele agricole sau S.M.A.-uri. Absolvenţii licee­lor de cultură generală — sec­ţia modernă — trebuie să e­­fectueze un stagiu în produc­ţie de un an de zile într-o u­­nitate asemănătoare cu profi­lul facultăţii la care doresc să se înscrie”. 9 C. Morariu, co­muna Miroslava. Propunerea dv. de a se furniza nămol de la băile Nicolina pentru trata­ment la domiciliu ste consi­derată de către Direcţia sani­tară judeţeană ca fiind bună. S-au făcut demersuri la Co­misia balneară judeţeană pen­tru a se reglementa condiţiile de ambalare, preţul şi modul de distribuire comercială a preparatului terapeutic.­­ A. ALEXANDRĂ

Next