Flacăra Iaşului, decembrie 1977 (Anul 33, nr. 9695-9721)

1977-12-01 / nr. 9695

[PAGINA A ll-A------------­ Manifestări consacrate Conferinţei Naţionale a partidului • Sub genericul „Intimpu­­­tind Conferinţa Naţională a partidului, îndeplinim hotărî­­rile Congresului al XI-lea al P.C.R.“, la Clubul întreprin­derii de tricotaje „Moldova“ s-a desfăşurat un simpozion cu tema : „Conceptul, conţi­nutul şi direcţiile principale ale societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate“. • Tot în întîmpinarea Con­ferinţei Naţionale a P.C.R., la Clubul muncitoresc de la întreprinderea de antibioti­ce, în cadrul ciclului „Prie­tenii muzicii“, organizat în colaborare cu Conservatorul ..George Enescu“, s-a iniţiat dezbaterea „Contribuţii ieşe­ne la dezvoltarea şi afirma­rea specificului naţional în muzică". • Un reuşit spectacol de muzică şi poezie al Facultă­ţii de ştiinţe economice de la Universitatea „Al. I. Cuza“ s-a desfăşurat la Casa de cul­tură a municipiului Iaşi, pri­lejuind participanţilor mo­mente de puternică vibraţie patriotică. • Pentru acţiunea metodi­­co-educativă privind activi­tatea cercurilor şi cenacluri­lor de creaţie şi interpreta­re, ce va avea loc duminică la Tg. Frumos, se pregăteşte un bogat program de muzică şi poezie patriotică, la care Îşi vor da contribuţia cena­clurile „Lupta cu inerţia“, „Ion Creangă“ şi „Mercur ’76“ (Iaşi) şi „Garabet Ibrăi­­leanu“ din localitatea-gazdă. Vor participa directori de că­mine şi iubitori ai literaturii din comunele învecinate. • Cea de a doua şedinţă a studioului artistului amator care va avea loc mîine (vi­neri) în sala „Azur" a Casei de cultură a tineretului şi studenţilor va prilejui o dez­batere pe tema „Teatrul scurt : alegerea piesei , mo­dalităţi de punere în scenă“. Vor participa specialişti din instituţiile de artă, instruc­tori amatori, membri ai for­maţiilor de teatru din între­prinderi şi şcoli. • Sîmbătă şi duminică vor fi susţinute, sub bagheta di­rijorului Ion Pavalache, con­certe ale Corului „Gavriil Musicescu“ al Filarmonicii „Moldova“ la Hirlău şi, res­pectiv, la Podul Iloaiei. Pro­gramul cuprinde lucrări în primă audiţie, dar şi cîntece bine cunoscute, dedicate partidului şi patriei. • • Acţiuni de orientare a tinerilor spre viitoarea profesie Din Iniţiativa organizaţiei de partid a Liceului „Al. I. Cuza“ din Iaşi, au avut loc în aceste zile întilniri ale e­­levilor claselor a XlI-a cu Invitaţi de la institutele po­litehnic, de medicină şi far­macie. Elevii au putut afla astfel date despre profilul facultăţilor acestor institute, despre desfăşurarea concur­sului de admitere la insti­tutele de Invăţămînt superior în anul 1978. Acţiunea face parte dintr-un program com­plex de pregătire pentru muncă şi viaţă (au mai avut loc întîlniri cu maiştri şi in­gineri de la I.M.A.M.U.S., precum şi vizitarea acestei întreprinderi, analize asupra practicii productive desfăşu­rate de elevii liceului nos­tru). Eftimie Isac Aurel Condrea elevi, clasa a XlI-a , Liceul „Al. I. Cuza“ Iaşi • • Răspundere comunistă (urmare din pag. 1) drul staţiei pilot se produc astăzi blaturi de tort, rula­de, prăjituri cu gem, mult solicitate pe piaţă. Pe ace­eaşi linie se înscrie asimila­rea „Pufuleţilor“, comuniştii Dumitru Balan, şeful secto­rului mecano-energetic, D-tru Asaftei, maistru, Ene Dia­­conu şi Const. Gherman, strungari, Ion Puşcaşu, lă­cătuş, aducînd o însemnată contribuţie la montarea in­stalaţiilor care vor asigura în curînd o producţie de 20 000 de pachete în 24 de ore. La fel de operativ au fost rezolvate o serie de pro­bleme privind aproviziona­rea cu pîine şi calitatea aces­teia, domeniu în care, în lu­na octombrie, s-au ivit recla­maţii. La fel de operativ au fost soluţionate problemele care apar de la o zi la alta legate fie de procesul de producţie, fie de disciplina muncii sau de modul de com­portare al oamenilor. Ar fi însă greşit să se crea­dă că am făcut totul pentru înfăptuirea întocmai a măsu­rilor stabilite. In unitate mai avem încă destule pro­bleme nerezolvate tocmai da­torită unor neajunsuri ce se mai manifestă în activitatea unor comunişti, chiar şi mem­bri ai comitetului de partid, în ceea ce priveşte controlul îndeplinirii sarcinilor. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfă­tuirile de la C.C. al P.C.R. cu cadrele din domeniile muncii ideologice şi organi­zatorice, tendinţa de auto­­mulţumire continuă să se manifeste şi la noi. Mai sunt unii tovarăşi care trec cu uşurinţă peste unele lipsuri din sectoarele de care nu răspund direct, care nu in­formează la timp despre nea­junsurile semnalizate în sec­torul lor, ceea ce duce la perpetuarea acestora etc. Organizarea unui control concret asupra principalelor sarcini, măsurile întreprinse pentru creşterea in continua­re a răspunderii fiecăruia la locul său de muncă, printr-o susţinută activitate politico­­educativă, vor contribui, de­sigur, la înlăturarea unor a­­semenea neajunsuri din mun­ca noastră. • • Semnificaţiile adinei ate unei aniversări (urm­are din pag. 1) 1918, la sflrşitul primului război mondial, prăbuşirea imperiilor reacţionare-oto­­man, ţarist şi habsburgic. La Marea Adunare de la Alba lulia, cei peste 100 000 de români — constituiţi în A­­dunare naţională, cu carac­ter constituant şi plebisci­tar — ca şi altă dată, la 1848, au dat expresie puter­nică dorinţei arzătoare de Unire cu Ţara. Au oferit românii, atunci, un exem­plu sublim de solidaritate naţională, de exprimare a sentimentelor frăţeşti cu na­ţionalităţile conlocuitoare, al voinţei de realizare a u­­nui stat organizat în con­formitate cu nevoile reale ale progresului. Unirea Transilvaniei cu România — expresie a vo­inţei naţionale — aşa cum subliniata tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a reprezentat „rodul luptei întregului po­por, însufleţit de năzuinţa seculară a unităţii, de ho­­tărirea de a împlini visul pentru care au luptat şi s-au jertfit atitea generaţii de înaintaşi. Tratatul de pace nu a făcut decit să consfin­ţească situaţia de fapt, sta­bilită ca urmare a luptei maselor populare din Româ­nia şi Transilvania“. Aniversată în contextul general al anului jubiliar al Independenţei, în preajma deschiderii acţiunilor care au drept obiectiv sărbători­rea a 2050 ani de la crea­rea pe teritoriul patriei noas­tre a primului stat centrali­zat şi independent, statul dac al lui Burebista. Unirea din 1918 capătă valoare de simbol. Ea ne pune la în­­demînă prilejul de a stabili legătura cu istoria, cu isto­ria care este puterea şi mîn­­dria noastră. Ea ne conferă şi sentimentul continuităţii şi al durabilităţii, încrederea că înălţăm astăzi, în­­patria noastră socialistă, pe o te­melie de nezdruncinat, te­meiurile puternice ale Româ­niei viitoare și din totdea­una. ■_____­______ " Consfătuirea zonală pe teme de alimentaţie publică Ieri au continuat la Iaşi lucrările consfătuirii zona­le pe teme de alimentaţie publică, organizată de Mi­nisterul Comerţului Interior, cu participarea, aşa cum a­­nunţam în ziarul de ieri, a tuturor judeţelor din Mol­dova. Pe marginea materia­lului prezentat şi a celor două proiecţii de filme din prima zi a consfătuirii (marţi, 29 noiembrie a.c.), ieri au luat parte la dez­bateri un număr de 23 de cadre de conducere ale di­recţiilor comerciale judeţe­ne, ale întreprinderilor de alimentaţie publică, ale şcolilor comerciale de pro­fil, maiştri în arta culina­ră, alţi lucrători din acest sector. Dezbaterile au pri­lejuit un fructuos schimb de opinii, reliefind o bogată şi interesantă experienţă în domeniul alimentaţiei pu­blice, experienţă ce se cere a fi larg popularizată şi ge­­­­neralizată. In încheierea lucrărilor consfătuirii, a luat cuvîntul tovarășul Petre Dănică, ad­junct al ministrului comer­țului interior. Modernizări Şi sediul cooperativei a­­gricole din Bîrnova a avut de suferit de pe urma seis­mului din 4 martie a.c. O­­dată cu efectuarea lucrări­lor de consolidare şi repa­rare a construcţiei, va fi introdusă încălzirea centra­lă şi va fi amenajată o ba­ie pentru ţăranii coopera­tori. Lucrările sunt execu­tate de meșteri locali și cu materiale din surse proprii. --------- ---------­ Cercetarea (urmare din pag. 1) ceea ce înseamnă o remarca­bilă economie de metal. Dar, ne informează specialiștii, folia aceasta mai p­oate avea multe ale întrebuințări. Toate cele 17 contracte pe care cercetarea le are cu combinatul se află în stadii avansate de finalizare. Atmo­sfera bună de lucru, de co­operare dintre specialiştii din laboratoare şi cei din pro­ducţie, condiţiile excelente de lucru presupun afirmarea unor rezultate şi mai bune în viitor. Iar oamenii aceştia, pe care i-am găsit în plină febră a muncii creatoare, sunt decişi să transforme con­diţiile de care dispun, forţa lor de concepţie, în noi rea­lizări, aşa cum partidul o ce­re. ----------------------------------------------------—FLACĂRA IAȘULUI| Sesiunea de constituire a Consiliului popular orăşenesc Hîrlău Urmare a alegerilor de de­putaţi de la 20 noiembrie, ieri a avut loc prima sesiu­ne din cadrul celei de-a VIII-a legislaturi a Consiliu­lui popular al oraşului Hîr­­lău. Au luat parte, ca invi­taţi, conducători de unităţi economice şi instituţii. La lucrările sesiunii a partici­pat tovarăşul Costică Dăscă­­lescu, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, şeful Secţiei organi­zatorice. După ce sesiunea a validat mandatul deputaţilor aleşi, aceştia au depus jurămîntul de credinţă faţă de Republi­ca Socialistă România. In continuare, a fost ales biroul executiv al consiliului popu­lar. In funcţia de preşedinte a fost reales tovarăşul Con­stantin Coman, iar în cea de vicepreşedinte a fost ales to­varăşul Pintilie Peneiuc. La rindul lor, membrii biroului executiv au depus jurămîn­tul. Sesiunea a aprobat planul de măsuri îmbunătăţit cu privire la sarcinile economi­­co-sociale care stau în faţa consiliului popular în viito­rii ani ai cincinalului actual, precum şi componenţa comi­siilor permanente. Zi şi noapte in brazdă pentru a incheia cit mai grabnic arăturile După precipitaţiile din ultima vreme, timpul a de­venit din nou prielnic pen­tru executarea arăturilor destinate însămînţărilor de primăvară. Pe baza progra­melor stabilite de comanda­mentele comunale, mecani­zatorii, dornici să întîmpi­­ne Conferinţa Naţională a partidului cu succese deose­bite în muncă, au reluat din plin lucrul fiind pre­zenţi în cîmp din zori şi pînă în noapte. Cuvinte de laudă se cuvine a fi rostite la adresa tractoriştilor ca­re servesc unităţile din raza consiliului intercoope­­ratist Holboca. In unele co­operative agricole din acest consiliu, datorită bunei or­ganizări a muncii, arăturile au fost încheiate pe toate suprafeţele planificate. Aşa se prezintă situaţia la C.A.P.-urile din Holboca şi Prisăcani. In prezent, me­canizatorii din secţiile res­pective ale S.M.A. execută arături pe ultimele supra­feţe la complexele de în­­grăşare a tineretului taurin şi respectiv de creştere a vacilor de lapte din aceste localităţi. Ieri, au încheiat această lucrare şi mecanizatorii din secţia S.M.A., condusă de Gheorghe Huţanu, care ser­vesc cooperativa agricolă din Osoi. Tov. Gheorghe Moise, secretarul comitetului comunal de partid Comarna, ne-a spus că reuşita acestei acţiuni se datorează şi fap­tului că inginerul şef al u­­nităţii, tov. Eugen Ionică, este un bun organizator al procesului de producţie. Cu mult spor au muncit trac­toriştii Constantin Coteţ, Constantin Melinte, Ion Paznicu, Constantin Amihă­­esei şi alţii. în prezent, me­canizatorii se îndreaptă că­tre C.A.P. Ţuţora pentru a urgenta şi aici această lu­crare. Pe ultimele suprafeţe trag brazdă şi mecanizato­rii din secţia S.M.A., condu­să de Gheorghe Amancea de la cooperativa agricolă Comarna. Alături de meca­nizatori sunt prezenţi la lu­cru şi ţăranii cooperatori care cu 80 de atelaje exe­cută arături pe terenurile nemecanizabile. La C.A.P. Tomeşti au mai rămas de executat arături pentru în­­sămînţările de primăvară pe mai puţin de 80 de hec­tare. De la tov. Ion Cor­­duneanu, mecanicul de sec­ţie, aflăm că şi aici sunt condiţii ca această acţiune să fie terminată în cel mai scurt timp. Tractoriştii A­­lexandru Miron, Vasile Iuş­­că, Aurel Creţu, Petru în­­surăţelu, Florin Miron, Con­stantin Tifache, Constantin Andrei, Mihai Ursu, Gheor­ghe Iriciuc şi Ion Diaconu sînt prezenţi în cîmp pînă seara tîrziu. Aspecte asemănătoare din munca plină de dărui­re a mecanizatorilor pentru a încheia cit mai repede a­­răturile, am consemnat şi la cooperativele agricole din Aroneanu, Bosia şi Go­­lăeşti. De fapt, după cum ne spunea ing. Corneliu Ba­­nu Rusu, directorul S.M.A., încheierea grabnică a ară­turilor pe toate suprafeţele planificate este angajamen­tul mecanizatorilor de aici luat în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului. ANDREI BRATU • • s \ s \ in 74 de treri Radio Iaşi ! Programul de seară (1 decem­-­­­brie) : 16 Cotidian sonor ; 17,10 1 Conştiinţa şi cultura ; 18 Cîntec­­ drag moldovenesc — program susţinut de Laura Lavric şi Şte-­­­fan Pintilie ; 18,20 Muzica şi , muzicienii noştri ; 18,40 Tineri I interpreţi de muzică populară ;­­ 19 Buletin de ştiri ; 19,05 Pentru a neamului unire — program de­­ cîntece ; 19,15 Carta marilor idei; 19,30 „Fulgi de nea“ —­­ melodii de iarnă ; 20 Teatru la­­ microfon : „Bălcescu" de Camil Petrescu ; 21,45—22 Jazz-con-­­­cert. Programul de dimineaţă (2 de­cembrie) : 6—8 Informaţiile di­­mineţii. Din cuprins : Actualita­tea d in agricultură. Radiojurnal. I Ţara mea de glorii — ţara mea , de dor, versuri de George Les­­nea. Televiziune 16 Telex ; 16,05 Teleşcoală­­. 16,35 Curs de limbă rusă ; 17,05 Pentru timpul dv. liber, vă re-­­­comandăm. . . ; 17,20 Partidul e lumina. Cintece patriotice ; 17,40­­ Reportaj pe glob : „Ghana“ ; 18 Consultaţii juridice ; 18,20 In în­­tîmpinarea Conferinţei Naţiona­le a P.C.R. „Temelii de ţară nouă“. Documentar : 18,50 Iugo­slavia — prezent şi viitor. Re­portaj : 19 Cîntarea României ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 Tele­jurnal ; 19,50 1 Decembrie 1918. „Noi vrem să ne unim cu ţara“. Documentar Tv. ; 20,10 Ora ti­neretului ; 21,10 Recital de poe­zie şi muzică românească ; 21,40 Stelele cîntecului şi dansului ; 22,20 Telejurnal. Cinematografe Victoria, ora 19: „Acţiunea Sta-­­­dion“ — spectacol de gală. Co­­l pou, orele 9 ; 15 ; 19 : „Buzduga­nul cu trei peceţi“. Republica, orele 9 ; 11 ; 14,45 ; 16,45 ; 18,45; 20.45 : „Căpitan la 15 ani“. Tine-­­ retului, orele 9 ; 11 ; 16,45 ; 18,45; 20.45 : „Salty“ ; ora 14,30 : „Cui-­­ bul salamandrelor“. Clubul Pani-­i­ficaţiei, orele 15 ; 17 ; 19 : „Bu­nicul şi doi delincvenţi minori". I In judeţ. Paşcani, Casa de , cultură. ..Străina“. Clubul C.F.R.: „Potopul“. Tg. Frumos : „Aşii I înălţimilor“. Hirlău : „Explozia". Podul Iloaiei : „Locotenentul Mc­u în acţiune". Ilălăureşti „Astă seară dansăm in familie"... Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri" prezintă, la ora 19, spectacolul­­ cu piesa „Jocul ielelor“. Sunt valabile tichetele cu seria 89. I Pronoexpres La tragerea din 30 noiembrie­­ 1977, au fost extrase următoare­le numere : Extragerea I : 13 41 34 21 5. Extragerea a II-a : 27 10 24 15 1. Extragerea a IlI-a : 14 23 6 2 22. Timpul probabil Vremea în curs de încălzire, cu cerul variabil. Izolat va nin­ge slab. Vîntul va sufla din sectorul est-sud-estic. Tempera­tura aerului crește uşor , ma­ximele vor oscila între 4 şi 10 grade, iar minimele între mi­nus 7 şi minus 2 grade. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT I­OTHAL, DIV. ARegrete şi speranţe Ieri, odată cu jocul cu C.S. Tîrgovişte, fotbaliştii Politeh­nicii şi-au încheiat seria me­ciurilor pe teren propriu din acest tur de campionat. Chiar dacă mai au de disputat o în­­tîlnire, cea de duminică, de la Oradea, şi chiar dacă-l vom mai vedea pe micul ecran, pu­tem considera momentul pri­lej de bilanţ. Şi, una peste al­ta, nu ne putem declara deloc mulţumiţi cu ce ne-au oferit studenţii fotbalişti in acest se­zon. Iar meciul de ieri ne-a confirmat părerea că echipa nu demonstrează maturitatea pe care o dorim (şi care era de aşteptat), fapt reflectat şi de poziţia în clasament dar, mai ales, de felul în care evo­luează majoritatea componen­ţilor săi. Ce-a fost ieri ? Să amintim, ca să fim drepţi, faptul că Po­litehnica a trebuit să joace cu o formaţie oarecum improvi­zată, trei dintre componenţii ei obişnuiţi (Simionaş, Ursu şi Ciocîrlan) fiind absenţi. Sigur, altfel se comportă o echipă cu atitea indisponibilităţi, dacă ne referim la cursivitatea jo­cului în ansamblu, la eficaci­tate, la forţa apărării. Dar, pe lingă asta, Politehnica a a­­rătat ieri multe alte lipsuri, care ţin pe de o parte de sla­ba prestaţie a majorităţii ju­cătorilor prezenţi în teren, iar pe de altă, de utilizarea nera­ţională a tuturor forţelor de care dispune la un moment dat. Să ne explicăm. Mai în­­tîi, e vorba despre jocul slab, sub nivelul altor echipe din prima divizie cel puţin, făcut de unii jucători , cu excepţia lui Micloş, D. Ionescu, Romi­­la, Anton şi, parţial, Mureşan, ceilalţi nu au luptat pentru cu­lorile alb-albastru atît cit le permitea condiţia fizică (şi con­diţiile de pregătire de care dispun !). Trandafylon s-a miş­cat mai bine doar o repriză, Nemţeanu — nici atît, Dănilă a fost remarcat doar cu pri­lejul ratării unor ocazii, Cos­­tea „s-a văzut" doar cînd a reuşit să reia o minge în pla­să. In al doilea rînd, vorbeam de nefolosirea optimă a for­ţelor de care dispune echipa : Cernescu, care a evoluat mai bine decit alţii (deşi multe pa­se trimise spre el nu erau uti­lizabile), a fost înlocuit la pau­ză . Florean, care arată o re­marcabilă poftă de joc, a fost folosit doar 10 minute, din cli­pa cînd Dănilă a cerut (? !) să fie înlocuit. Şi uite-aşa, într-o învălmăşeală de pase greşite şi ocazii ratate, spectacol la care oaspeţii au contribuit din plin, iar arbitrul constănţean Gh. Ispas, de asemenea, s-a scurs meciul... Meritul ieşenilor a fost doar acela că, după trei mari oca­zii, ratate de dânboviţeanul Pitaru, au reuşit să înscrie (min. 32) prin Trandafylon (dintr-o situaţie la care ad­versarii au reclamat ofsaid). Apoi, profitînd de deruta (mai) accentuată a acestora, după pauză, Doru Ionescu îl sur­prinde pe Coman cu un şut de la distanţă (min. 50), ma­­jorînd scorul. Oaspeţii reduc din diferenţă la un contraatac (min. 67, acelaşi Pitaru). In fine, Costea stabileşte rezul­tatul final, 3—1, la o centrare a lui D. Ionescu, pornită de la Florean. In rest, cum spu­neam, nimic. Aşadar, de-acum îi vom mai vedea pe fotbaliştii noştri din prima divizie anul viitor. Spe­răm că-i vom vedea schimbaţi în bine. CONST. PALADUTA Celelalte rezultate: Sportul studenţesc — S. C Bacău 1—1 (0—1) ; Steaua — F. C. Constanţa 5—0 (2—0) ; F. C. Petrolul — U. T. Arad 4—3 (2—1) ; Politehnica Timi­şoara — Dinamo 1—0 (1—0) ; A.S.A. — F. C. Corvinul Hu­nedoara 0—1 (0—1) ; Univer­sitatea Craiova — Jiul Petro­şani 0—1 (0—0) ; F. C. Olim­pia — F.C.M. Reşiţa 2—1 (1—0); F. C. Argeş — F. C. Bihor 3—1 (2—0). (Agerpres) ROMA 30 (Agerpres). La Ro­ma a avut loc tragerea la sorţi a grupelor preliminare ale campionatului european de fotbal — ediţia 1980. Echipa României face parte din grupa a 3-a, alături de for­maţiile Iugoslaviei, Spaniei şi Ciprului. Primele jocuri din cadrul grupelor preliminare se vor desfăşura cu începere de la 1 ianuarie 1978. Cîştigătoarele celor şapte grupe preliminare şi echipa Italiei, calificată direct ca ţară organizatoare, îşi vor disputa turneul final al campionatului european, programat în Italia intre 5 și 20 iunie 1980. ^

Next