Flacăra Iaşului, martie 1978 (Anul 34, nr. 9771-9797)
1978-03-01 / nr. 9771
| PAGINA A ll-a—-----—^" ------------—-------..------—~7------"" ^FLACĂRA IAȘULUI | ........................................ 1 - mXKdOMB* Se afirmă un liceu tînăr ! Privim prin peretele de sticlă , o încăpere neobişnuită, cu aparatură neobişnuită, cu elevi şi profesoriîmbrăcaţi mai puţin obişnuit, din halate albe. Dacă mă ginăesc bine, şi această clădire modernil găzduieşte un liceu cu profil deosebit . Liceul fie matematică - informatică din Iaşi. „Ceea ce vedeţi di această încăpere este calculatorul electronic „Felix C-32“ primit de puţin timp , ne lămureşte directorul liceului, prof. Octavian Lefter. Dotarea unităţii noastre cu un sistem electronic de calcul contribuie la realizarea unuia dintre dezideratele majore ale şcolii româneşti, acela al Integrării învăţămintului cu cercetarea şi producţia“. La cele cîteva unităţi ale calculatorului (în fotografie), elevii seobişnuiesc cu aparatura , alături, într-un alt laborator, alte zeci de viitori operatori pentru calculatoare electronice pătrund tainele maşinilor de mică şi medie mecanizate. Aici, la Liceul de matematică-informatică, totul se face cue cea mai mare seriozitate şi conştiinciozitate. Aici, leneşii n-au ce căuta. Aici, la admitere se face o selecţie viguroasă, căci un viitor specialist în informatică trebuie să posede solide cunoştinţe de matematici, de limbi străine, să dovedească agerime pentru a putea să-şi însuşească dificilele ambaje de programare. Nu-i de mirare deci că şi rezultatele la învăţătură sunt bune şi foarte bune. De exemplu, promovabilitatea în a însemnări nul şcolar trecut a fost de 98,46 la sută. Printre elevii fruntaşi de astăzi, viitori specialişti în electronică, cibernetică, informatică, se numără Mariana Ungureanu (cl. a Xll-a D), Valerian Guzub (cl. a XII-a A), Ioan Păvăloi (cl. a Xl-a B) şi Marieica Păduraru (cl. a Xl-a A). Cadre didactice îndrăgostite de profesie şi temeinic pregătite (ne gîndim la profesorii Nicolae Curteanu, Valeria Florea, Sanda Druţă, Ioana Diaconu, Aurel Cuco şi la alţii asemenea lor), o bază materială foarte bună (4 laboratoare de informatică, 2 laboratoare de fizică-chimie, un laborator fonic pentru limbi străine) contribuie la instruirea elevilor in aşa fel incit, o dată intraţi în producţie, aceştia să se integreze imediat şi să fie în stare să lucreze la orice maşină electronică din dotarea economiei naţionale. Şcoala primeşte în acest sens şi un ajutor substanţial din partea Centrului teritorial de calcul Iaşi. Preocupările celor peste 500 de elevi din clasele IX— XIX şi ale celor 24 de cadre didactice sunt multiple şi variate, de la cercetarea ştiinţifică (sunt 7 cercuri pe materii, au loc sesiuni de comunicări etc.), producţie (in acest aai valoarea producţiei realizate va fi de circa 1 000 lei de elev), pînă la activitatea artistică şi sportivă. Şi, in orice fac, ei pun recunoscuta lor pasiune. Tot mai mult, în viaţa şcolară a Iaşului se afirmă această relativ tânără unitate de specialitate (a dat doar trei promoţii de absolvenţi). Liceul de matematică-informatică. RADU COSTIN Foto : L. STRATULAT • ) Ogoarele aşteaptă toate îngrăşămintele naturale promise, tovarăşi agricultori! (urmare din pag. I) binatul avicol de stat şi cel intercooperatist de la Uricani. Primii care au ştiut să profite din plin de această avantajoasă ofertă au fost cooperatorii din Leţcani. N-a fost o treabă prea simplă, dacă ne gîndim că localnicii au trebuit să recurgă la un excavator pentru a scoate gunoiul aviar din albia de depozitare. In acest fel au fost scoase şi apoi cărate pe ogoare nu mai puţin de 4 000 de tone de îngrăşăminte, adică tot atît cît s-a administrat în această iarnă de la efectivele zootehnice proprii. Alte circa 3 000 de tone aşteaptă să fie ridicate, iar conducătorii atelajelor, camioanelor şi rutierelor folosesc orice clipă prielnică pentru a le transporta pe tarlale. Inginerul Traian Menu, preşedintele C.A.P., ne spunea că s-a găsit şi o soluţie pentru utilizarea dejecţiilor lichide. Este vorba de pomparea părţii lichide, care va fi folosită la irigare, cu ajutorul unei instalaţii ce urmează să fie pusă în stare de folosinţă încă în cursul lunii martie. Cantităţile de îngrăşăminte puse la dispoziţie de cele două combinate avicole ar putea satisface nevoile tuturor unităţilor agricole vecine. De fapt, majoritatea C.A.P.-urilor din apropiere au primit sarcini precise în legătură cu ridicarea îngrăşămintelor amintite, numai că ele acţionează încă destul de anemic în această privinţă. Nu mai vorbim de rezerva la fel de puţin pusă în valoare de la combinatele de stat şi intercooperatist de la Tomeşti pentru creşterea porcilor. Deşi I.A.S.-urile din Bucium şi Copou folosesc cu succes de ani de zile îngrăşăminte de aici pentru fertilizarea solului din plantaţiile vitipomicole, alte unităţi nu se grăbesc să le urmeze exemplul. Trebuie să spunem însă că unii agricultori nu se învrednicesc nici măcar să pună la dispoziţia culturilor toate îngrăşămintele proprii. Printre cei cu stocările cele mai mari se numără, de pildă, membrii cooperativelor agricole din Grajduri, Vlădeni, Moşna, Plugari, Băiceni, Cozmeşti, Ţibăneşti, Drăguşeni etc. Dar seria unităţilor rămase în urmă e mult mai lungă, o dată ce în ansamblu pe judeţ nu s-a transportat decît 70 la sută din cantităţile ,de îngrăşăminte prevăzute pentru primul trimestru al acestui an. (Nu mai vorbim de faptul că şi ultimul trimestru din 1977 s-a încheiat cu restanţe aproape la fel de mari). Reamintim de aceea că locul tuturor îngrăşămintelor naturale e pe ogoare, acolo unde se plămădeşte acum viitoarea recoltă. In concluzie, să se folosească pretutindeni puţinul timp rămas pînă la declanşarea însămînţărilor pentru a aduce „la zi“ şi acţiunea de fertilizare a solului. Prezenţă ieşeană într-un organism internaţional ♦ Prof. dr. Gheorghe Scripcaru, rectorul I.M.F. Iaşi, vicepreşedinte al Consiliului sanitar superior din ţara noastră, a fost ales recent membru în Comitetul de administraţie al Societăţii mediteraneene de medicină legală, cu sediul la Montpellier (Franţa). Acest onorant titlu se adaugă altora pe care profesorul ieşean le-a primit în ultimul timp : vicepreşedinte al Congresului internaţional de ştiinţe medico-legale de la Kansas (S.U.A ) şi corespondent naţional pentru Asociaţia de ştiinţe medico-legale din Wichita- Kansas (S.U.A.). ------- - ------ „Momente din istoria teatrului naţional“ Astăzi, la ora 18 la Muzeul teatrului, in organizarea colectivului acestei instituţii şi a Universităţii culturalştiinţifice Iaşi, va avea loc, in cadrul manifestărilor ce se desfăşoară sub genericul „Momente din istoria teatrului naţional“, expunerea cu tema „Rolul Daciei literare în crearea şi dezvoltarea repertoriului naţional“. Conferenţiază prof. univ. dr. Maria Platon, de la Facultatea de filologie a Universităţii „Al. I. Guza“. In continuare, va avea loc un spectacol ilustrativ, ce va fi susţinut de actori ai Naționalului ieșean. Interviul nostru Un calendar al... florilor — Tovarăşe C. Pavel, dumneavoastră, ca şef de unitate producţie vegetală şi desfacere, de la sera Tătăraşi sud a I.G.C.C., consideraţi că există suficiente flori ? — Acum, în plină iarnă, este ce-i drept, un articol de... lux, care se găseşte, totuşi, zilnic la îndemîna oricui. — Ce oferiţi celor care vor să-şi transmită glodurile odată cu florile ? — Tot ce producem în serele I.G.C.C. Flori în ghivece, flori ornamentale de mare efect. Spre deosebire de anii anteriori, în această iarnă toate magazinele şi tonetele de desfacere au fost aprovizionate in permanenţă cu garoafe, frezii, trandafiri. — In cantităţi suficiente ? — De-abia sintem la Începutul satisfacerii cerinţelor mereu crescînde ale populaţiei municipiului Iaşi. Progresul pe care l-a făcut întreprinderea noastră în acest domeniu de activitate este mare. Reuşim să dăm zilnic pe piaţă 2 000 de frezii, 1 500 de garoafe, cîteva sute de trandafiri. — Pentru 1 şi 8 martie ? — Cunoaştem toate sărbătorile şi zilele cînd sintem asaltaţi cu cereri pentru flori. Avem, dacă vreţi, un calendar al florilor. Iată şi de ce pentru zilele de 1 şi 8 martie Întreprinderea noastră a şi solicitat Institutului de legumicultură şi floricultură din Vidra să ne livreze o cantitate sporită de flori. — Deşi aveţi in cultură garoafe pe o suprafaţă de 6 000 m.p., frezii, pe 1 200 m.p., trandafiri pe 1 500 m.p., i-ă mai adresaţi altora. Suprafeţele suntmai mari ca in alţi ani, culturile s-au dezvoltat bine datorită aplicării, tuturor regulilor. Strădania lucrătorilor din seră, printre care aş remarca pe Vasilica Mandache, Adriana Rotaru, Ecaterina Saveiia, Neculai Presură şi alţii, este evidentă. Numai că înflorirea depinde şi de factorul lumină. La nebulozitatea mare care a fost, Înflorirea este slabă. De aceea, s-au luat măsuri de achiziţionare de flori şi de la alte sere, din sudul ţării. — In sere aveţi şi alte flori. Cînd le livraţi ? — Vă referiţi la Gerbera, crizanteme de primăvară. Sunt culturi pretențioase, a căror tehnologii nu sunt încă puse la punct, care cer zile lungi de lumină. Zambilele, bujorii, lalelele, gladiolele vor apărea mai tîrziu. — Vă preocupă producerea mai multor flori ? — In acest an se va extinde sera cu încă 5 000 m.p. Va fi o seră modernă, dotată cu toate cele necesare. Cu forţe proprii se vor mări şi solariile cu încă 1 000 m.p. Se va dezvolta şi sectorul de la Moara de vînt. Avem în vedere şi deschiderea de noi centre de desfacere. — Nădăjduim că nu va mai fi nevoie de intervenţii şi multă alergătură atunci cînd vor fi transpuse în fapt măsurile care să asigure producerea unor cantităţi suficiente de flori, menite să satisfacă cerinţele din ce în ce mai mari ale populaţiei municipiului Iaşi. AL. MONTEORU « • 1 Martie (urmare din pag. I) bun, în care stau îngropate viitoarele vinuri, au rămas pete de zăpadă , vă invit să vedeţi în ele colonii de ghiocei. Pe campanila albă a casei lui conu’ Mihai de la Copou şi pe streaşină casei Teodorenilor, din Zlataustul amintirii, stăruie încă zăpada : vă rog s-o luaţi drept floare de cais, scuturată astă-noapte. Imensele turnuri de răcire din zona industrială a oraşului îşi întind faldurii de aburi pînă la nori , e parcă viitoarea respiraţie umedă a pămîntului sub primele raze calde. Ce vedeţi acum pe cuşma de şindrilă a bojdeucii humuleşteanului, peste care planează alintat pupăza moţată, nu e zăpadă, e floarea de măr, ninsă ieri, în timpul primului zefir. Să nu ne înşele deci petele de zăpadă şi palele rare ale crivăţului : să fim siguri că mîine, poimiine, mugurii-speranţă vor izbucni, împresurindu-ne cu sevele lor îmbătătoare. Caisul-martor de sub fereastră îmi spune că așa va fi. .. Epigrame Unei încasatoare Un mărţişor ţi-aş fi luat (Notează gestul !) Dar, crede-mă că am uitat... (Cum „uiţi“ tu... restul !) COSTACHE PLĂCINTĂ Unui intrigant De primăvară mă-nfior Şi-astfel emoţiei dînd glas, Iţi împletesc un mărţişor Din sforile care le-ai tras ! I. ZAHARIA gii 24 de ore Radio Iaşi Programul de seară (1 martie) : 16 Cotidian sonor ; 17,30 Grai şi suflet românesc ; 18 Vechi melodii populare; 18,15 Pagini alese din operete româneşti ; 18,30 Şoimii patriei „Mărţişoare pentru copii“ ; 18,40 Itinerar folcloric muzical ; 19 Buletin de ştiri ; 19,05 Frumoasă ne este tinereţea — cîntece ; 19,15 Agronomica ; 19,30 Melodii distractive ; 20 Sînt suflet in sufletul neamului meu — montaj literar-muzical ; 20,10 Concert simfonic popular ; 20,50 Din înregistrările Doinei Badea ; 21 Evenimentele zilei ; 21,15 Seară de romanţe şi cîntece populare ; 21,40—22 Vedete în recital : Cornel Constantiniu şi Mireille Mathieu. Programul de dimineaţă (2 martie) : 6—8 Informaţiile dimineţii. Din cuprins : Actualitatea în agricultură. Radiojurnal. Poeţi la microfon : Vasile Filip.1 Televiziune 9 Teleşcoală . 10 întrebări şi răspunsuri ; 10,20 Teatru Tv. „Doctor în filozofie“ de Branislav Nusici ; 11,50 Telex ; 11,55 închiderea programului ; 10 Telex ; 16,05 Teleşcoală ; 16,35 Curs de limbă germană ; 17,10 Din ţările socialiste ; 17,20 Telecronica pentru pionieri ; 17,40 Album coral ; 17,55 Din cartea naturii : Anotimpul alb ; 18,35 Moştenire pentru viitor. Bogdan Petriceicu Haşdeu ; 19,10 Rezultatele tragerii Pronoexpres; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal ; 19,50" Noi, femeile ! ; 20,20 Telecinemateca. „Padre Padrone“. Premieră pe ţară. Producţie a studiourilor cinematografice italiene ; 22,05 Muzică uşoară ; 22,20 Telejurnal. Cinematografe : Republica, orele 9,35 ; 14 , 17 ; 20 : „Hamlet“. Victoria, orele 9 , 11 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 21 : „Ziua gloriei“. Tineretului, ora 0 : „Vacanţă la unchiul Toma“; orele 11 ; 14,45 ; 16,45 ; 18,45 ; 20,45 : „Recompensă pentru şerif“, Copou, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 , 21 : „Al şaptelea continent“, Casa de cultură a sindicatelor, orele 9 ; 11,05 ; 14,15 ; 16,20 ; 18,25; 20,30 : „Cîntarea României“, Clubul Panificaţiei, orele 9 ; 15 ; 18 : „Neamul Şoimăreştilor“, în Judeţ. Paşcani, Casa de cultură : „Pelerina roşie“. Clubul C.F.R. : „Magnolia înfloreşte din plin“. Tg. Frumos : „Cele pe care nu le-am uitat“. Ilîrlău : „Pămînt fierbinte". Podul Isoaiei: „Comedie mută '77“. Hălăuceşti: „Cronica verii fierbinţi“. Răducăneni : „Nemuritorii“. Opera Română prezintă, la ora 19:30, opereta „Văduva veselă“. Timpul probabil Vremea va fi caldă şi umedă, cu cerul maimult noros. Temperatura aerului se va menţine ridicată , minimele vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 2 grade, iar maximele intre 2 şi 7 grade. Ceaţă persistentă. ------CJ)t an dt cui i--------i ^ De unde-am mărţişorutacesta ? Şi 11 privii Încă o dată... Cine să-mi joace mie festa C-o... inimă şi o săgeată ? Mi l-o fi dat Gina Mardare, Colega mea de la birou, C-am ajutat-o să repare Calculatorul cela nou ? ! O fi de la acea femeie Căreia ieri în autobuz I-am cedat locul ?. .. Ce idee I CLCtLÎCL ? Aşa sunt zilnic. . chiar m-amuz Să fi-ncercat să mă răsfeţe îngrijitoarea de servici Că o... salut cu politeţe, Nu cum fac unii, de pe-aici ?. .. Stai, stai că se rezolvă toate ! E şi-un bilet... şi scrie-aşa „De Mărţişor, cu sănătate", Semnează chiar... soţia mea I NELU MARIAN “ Verificarea tehnică anuală a autovehiculelor In vederea organizării mai judicioase a verificării tehnice anuale a autovehiculelor, lucrătorii Serviciului circulaţie din cadrul Inspectoratului judeţean Iaşi al M.I. au avut mai multe consfătuiri cu factorii de răspundere ai unităţilor deţinătoare de parc auto. în urma acestor consfătuiri s-a stabilit ca, în acest an, verificările să se execute la următoarele unităţi : toate autobuzele aparţinind de I.T.A. Iasi, I.P.P.S., T.I.M., T.C. Ind., T.M. Iasi, I.R.E., I.LP.P., I.F.E.A. (S.M.T.F.), U.G.I.R.A., I.T.C.I. Unităţile menţionate vor efectua atit verificările anuale pentru autovehiculele din parcul propriu, cît şi pentru alte unităţi. Deţinătorii de autoturisme proprietate personală se vor adresa la unităţile autoservice, A.C.R., Păcurari, Piaţa Unirii, Cuza Vodă, „Dacia-Service“ și I.P.P.S. Vă reamintim data pină cînd se pot efectua verificările nuale: 31 mai a.c.