Flacăra Iaşului, aprilie 1978 (Anul 34, nr. 9798-9823)
1978-04-01 / nr. 9798
Pal PAGINA AI-A . Cronica lunii martie EVENIMENTE INTERNE Luna martie, pe care am încheiat-o ieri, a fost deosebit de densă în activităţi şi fapte de muncă pe planul vieţii noastre interne. Evenimentul politic dominant l-a constituit Plenara Comitetului Central al partidului din zilele de 22—23 martie, care a avut înscrise la ordinea de zi probleme cardinale ale construcţiei societăţii noastre socialiste: perfecţionarea conducerii şi planificării economico-financiare ; participarea la beneficii a oamenilor muncii ; efectivul, compoziţia şi structura organizatorică a partidului ; analiza înfăptuirii politicii de cadre a partidului ; activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii activitatea internaţională a partidului şi statului în 1977 şi principalele orientări ale activităţii pe plan extern pe anul in curs. Aşadar, o problematică vastă şi variată care priveşte atît sectoare ale vieţii şi muncii de partid propriu-zise, cîtşi aspecte esenţiale ale organizării şi conducerii activităţii economico-sociale, ale adîncirii şi perfecţionării continue a democraţiei noastre socialiste precum şi ale politicii internaţionale. Cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu In încheierea lucrărilor, hotărîrile adoptate de Plenară se înscriu între documentele de importanţă excepţională pentru destinele poporului nostru. „Hotărîrile pe care le-am adoptat astăzi, sublinia secretarul general al partidului , creează condiţii pentru perfecţionarea activităţii noastre în toate domeniile, pentru Îndeplinirea cu succes a hotărîrilor Congresului al XI- lea şi ale Conferinţei Naţionale. Va trebui să facem totul pentru ca aceste hotărîri să fie realizate in cel mai scurt timp In viaţă, în cele «ai bune condiţiuni ! Un alt eveniment al lunii trecute, înscris cu majuscule In cronica vieţii noastre interne, II constituie desfăşurarea, In Capitala patriei, a plenarelor consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi, respectiv, germană, urmate de o Plenară comună, ce a avut loc in prezenţa secretarului general al partidului. Aceste reuniuni au pus încă o dată în evidenţă realitatea fundamentală a timpului nostru : hotărîrile Congresului al II-lea întemeiază poporului nostru un prezent şi un viitor pe măsura luptei şi dăruirii sale, munca unită a tuturor fiilor acestui pămînt asigurind progresul şi bunăstarea, independenţa patriei. „Toate măreţele realizări pe care le-am obţinut pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Cuvîntarea rostită de la tribuna Plenarei comune — le datorăm, in primul rînd, eforturilor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, români, maghiari, germani, sîrbi — întregului popor care, într-o deplină unitate, înfăptuieşte neabătut politica internă şi externă a partidului şi statului nostru“. Lucrările forumului minorităţilor naţionale constituie o nouă expresie a umanismului românesc şi a efervescenţei vieţii noastre politice, ele prilejuind, in acelaşi timp, o replică viguroasă dată ingerinţelor din partea cercurilor reacţionare din afară care încearcă, folosind vechea diversiune a naţionalismului şi şovinismului, să ridice obstacole în calea făuririi socialismului, a păcii şi colaborării internaţionale. Atenţia întregului nostru popor a fost reţinută în ultimele trei zile ale lunii încheiate de lucrările unui alt forum al democraţiei româneşti . Conferinţa pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare, ce a fost precedată de conferinţele judeţene ale deputaţilor consiliilor populare. Această reuniune, instituţionalizată din iniţiativa, secretarului general al partidului, a pus încă o dată în evidenţă locul şi rolul deosebit al organelor locale ale puterii de stat în societatea noastră, ele constituind o puternică forţă politică şi organizatorică, chemată să-şi aducă o contribuţie sporită la înfăptuirea politicii partidului, în plan teritorial, la soluţionarea operativă şi eficientă a problemelor complexe ce le ridică progresul în ritm accelerat al judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. Amplu şi deosebit de importanta Cuvîntare rostită ieri, la încheierea lucrărilor Conferinţei pe ţară, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se înscrie ca un document programatic de inestimabilă valoare pentru activitatea viitoare a consiliilor populare. Urmărind cu deosebit interes aceste importante evenimente din viaţa patriei, oamenii muncii ieşeni îşi mobilizează eforturile pentru înfăptuirea în cît mai bune condiţiuni a sarcinilor ce le revin pe anul în curs, al treilea al actualului cincinal. In industrie, construcţii şi transporturi, ca şi pe ogoare şi în instituţiile social-culturale, pretutindeni, în judeţ, la loc de frunte sunt înscrise sarcinile prioritare puse în faţa întregului popor de documentele forumurilor ce au avut loc în luna expirată şi al căror numitor comun îl constituie înfăptuirea exemplară a prevederilor istoricelor hotărîri ale Congresului al XI-lea al P.C.R. şi ale Conferinţei Naţionale a partidului. ALICE OUATU Tinara muncitoare Oglaia Chitaniuc lucrează ele numai 4 ani la „Nicotină“, lat-o alături de o piesă pigant, la care aportul ei este calificat drept foarte competent. tilei - Am străbătut furtuni şi ape mari, cinci valuri dăltuiau înotătorii navigatori prin veacuri - temerari n-am ancorat in puncte provizorii pe-acest pămint ne inălţarăm case cu temelia-n inimi şi în noi pe unde geometriile rămase se cer crescute-n piatră şi apoi dinspre adine să tot clipească vise dinspre înalt să tot coboare zori şi printre porţi duşmanilor închise să fie acelaşi trup înalt de flori. Acesta e poemul biruinţei cel ce mă scoale din pămint in cer şi mă ridică nalt peste fiinţe cu stelele să luminez, să sper, acesta este zidul drept in care ca in legenda noastră m-am zidit şi sunt o lacrimă cu trup de floare care dă sens vieţii din granit. SILVIU RUSU \ Vernisaj Mîine, la ora 11, va avea loc la Casa de cultură a sindicatelor vernisajul expoziţiei de pictură şi grafică Mariana Baciu, Elena Lăpuşneanu şi Ileana Sănduleanu. Sunt expuse peisaje, flori, natură statică şi compoziţii realizate în ulei şi acuarelă. Prezentarea va fi făcută de către criticul de artă Aurel Leon. Acţiuni de educaţie muzicală La Grădiniţa nr. 26 din Iaşi, a avut loc deschiderea unui curs de iniţiere şi educaţie muzicală pentru preşcolari, organizat de Conservatorul „George Enescu“, cu sprijinul Consiliului municipal al educaţiei politice şi culturii socialiste şi al Inspectoratului şcolar judeţean. Cu acest prilej, micii interpreţi au prezentat un reuşit program artistic. Prima lecţie a fost urmărită cu deosebită atenţie.Acţiunea, realizată cu sprijinul unor cadre didactice de la Conservator, se va extinde şi în alte unităţi de preşcolari. — Noutăți editoriale In Editura „Eminescu“ a apărut volumul de versuri „VINTUI, DIN OGLINZI“ de Corneliu Sturzu. Un cenaclu rămas „orfan“ In oraşul Paşcani, în care memoria Ceahlăului literaturii noastre se păstrează cu sfinţenie, la începutul lunii noiembrie 1977, în cadrul „Zilelor Sadovearu“, s-a reînfiinţat cenaclul literar ce-i poartă numele, de data aceasta sub auspicii noi, considerate pe drept cuvînt favorabile, deoarece revista „Convorbiri literare“ şi-a asumat sarcina patronării sale. Ce presupune aceasta ? In primul rînd, organizarea unei îndrumări competente de către un critic înzestrat cu simţ al valorilor. Practica a arătat cu prisosinţă că cenacliştii păşcăneni au fost cu adevărat activi în timpul cînd au scos o foaie volantă, în rest, mai ales în ultima perioadă de cînd microgrupul respectiv a trecut alternativ cînd la Casa de cultură, cînd la bibliotecă, acţiunile au devenit sporadice şi cu totul întîmplătoare. Iată de ce iniţiativa din toamna trecută la care ne-am referit mai sus, a fost salutată cu entuziasm, şedinţa inaugurală dovedindu-se reuşită şi beneficiind de participarea unor oaspeţi din rîndurile scriitorilor, participare care însă de atunci încoace nu s-a mai făcut simţită, deşi se stabilise să se asigure o prezenţă lunară, iar de atunci au trecut aproape 4 luni. Faptul rămîne cu atît mai surprinzător, cu cît revista are o excelentă practică în ceea ce priveşte, spre exemplu, conducerea directă a cenaclului „Junimea“ de la „Casa Pogor“ ce poate fi considerat, pe drept cuvînt, ca unul dintre cele mai bune din Iaşi şi de unde au fi fost lansate pînă în prezent cîteva talente promiţătoare. Este o experienţă ce ar trebui aplicată şi la Paşcani. Fără îndoială însă că şi pe plan local trebuie să se manifeste sprijinul necesar din partea cadrelor didactice de limbă şi literatură română care, cu foarte rare excepţii, nu numai că nu ajută cenaclul pe oraş, dar nici măcar nu-l onorează — fie şi din cînd în cînd — cu prezenţa. Ca de obicei, preocupare am descoperit în continuare la tovarăşa Gabriela Ciopraga, directoarea Bibliotecii orăşeneşti, la tov. Mihăiţa Atomi, metodist la Casa de cultură. Dar fără sprijinul necesar din partea tuturor factorilor, eforturile rămîn nefinalizate. ELENA IMETRAVU «■■Hi1.TM Iast-j: cu George Lesnea prin veac“ Cartea lui Grigore Ilisei, intitulată sugestiv „Cu George Lesnea prin veac“ şi apărută la Editura „Eminescu“, este cu mult mai mult decât ceea ce numim, în mod curent, o suită de interviuri. Şi aceasta deoarece există în policromele rememorări ale poetului o evidentă unitate de stil în care, dinamic integrate, întrebările capătă funcţia de marcaj pe tra- ______ seul unei fluenţe şi inconfundabile confesiuni. Smulşi, astfel, din tipare________ de livreşti consemnări. Garabet Ibrăileanu, George Enescu, Sadoveanu, Panait Istrati, Liviu Rebreanu, Tonitza, Ion Pillat, Demostene Botez, Cezar Petrescu, Otilia Cazimir, Tudor Arghezi, Iorga, Topîrceanu, Teodorenii şi alţii ne sunt restituiţi, ca să spunem aşa, în toată autenticitatea lor. Ei sunt expresiv definiţi ca structură umană şi ca prezenţă culturală în epocă, fiind zugrăviţi în fapte şi împrejurări care dau un tulburător relief acestor zîmbitor-nostalgice aduceri aminte. Sînt de reţinut caracterizările pe cît de simple, pe atît de expresive. Replica este decisă („copiii trăgeau spre ea — spre Otilia Cazimir n.n. — ca fluturii noaptea spre lumină“ spune Grigore Ilisei ; „ei veneau ca fluturii ziua spre flori“, va opina ferm George Lesnea? Ceea ce subliniază, cu precădere, George Lesnea este calda omenie şi disponibilitate spre dialog şi generozitate a celor evocaţi. Portretizarea este " însoţită de consideraţii marginale, din care anecdota __ nu lipseşte, dar nici nu prisoseşte. Ea este implicată unui particular şi vibrant discurs lirico-reflexiv, în care, de asemenea, descrierea — de o aparte pregnantă — intervine numai atît cît să permită un sens, un gînd, o concluzie. . „Cu George Lesnea prin veac“ este, în primă şi ultimă instanţă, o carte care se recomandă de la sine, îndreptăţind aşteptările. Ceea ce, evident, este şi meritul autorului care, marcînd, prin oportune întrebări, cursul confesiunii, a făcut-o, în felul acesta, posibilă. AL. I. ERICUS Recenzie » « — FLAC^ a'TĂTULuTI in 24 de ore I S Radio laşi . Programul _ de scară (1 apriilie) : 16 Cotidian sonor ; 17,30 1 Convorbiri literare ; 18 Piese J instrumentale de popularitate ; I I 18,10 Ca izvoarele muzicii de- o misiune de folclor muzical; 18,30 1 Canţonete interpretate de bani în tonul Nicolae Herlea ; 18,40 Cint / ţ şi Joc pe plai de dor — program I de muzică populară ; 19 Buletin i i de ştiri ; 19,05 Cîntece in conşti- 1 i inta neamului ; 19,15 Anii n’oş- 4 1 tri tineri, ţării dăruiţi ; 19,30 / Revista melodiilor ; 20,30 Amin ttiri, amintiri — program de ro- tamanţe ; 21 Evenimentele zilei; / \ 21,10—22 Muzică de dans. ţ I Programul de dimineaţă (2 ani aprilie) : 8 Buletin de ştiri ; 8,15 5 Cutezătorii ; 8,30 Cîntece pen- itru copii ; 8,40 Azi, in sat la noi; / ţ 10 Şitiri ; 10,05—11 Patru plus i unu. i ; Televiziune . ) 12 Telex ; 12,05 Curs de limbă ) ţ spaniolă ; 12,30 Roman-foileton: Familia Palliser ; 13,20 Concert £ 1 distractiv ; 14,10 Un fapt văzut ’ l de aproape — reportaj ; 14,30 A- \ genda cultural-artistică ; 15 Sta i I dion. Meciul de atletism Euro- 1 t pa — S.U.A. Campionatele mos- \ 1 diale de patinaj artistic. Selec- \ \ (iuni înregistrate ; 16,35 Clubul I tineretului ; 17,35 Cîntare omu- tu lui : 18-10 Martie 1978 — croni- . ca evenimentelor interne si in- \ l ternaţionale : 18,30 Antologia t 1 filmului pentru copii si tineretul — ciclul Hilaries Chaplin ; 19,30 I 1 Telejurnal ; 19,50 Teleenciclo- / 1 pedia ; 20,20 Mari filme western: j i „Rio Bravo“ — premieră Tv. t i Producţie a studiourilor ameri- / icane; 22,35 Intilnire cu satira . şi umorul ; 23,05 Telejurnal. t ^ Cinematografe , Victoria, orele 8,30 ; 10,13 ; 15; i \ 16,45 ; 18,30 ; 20,30 ; „O viaţă în- / i chinuită fericirii poporului“. Re- I 1 publica, orele 9 ; 11,10 ; 14 ; 16,10; 1 \ 18,20; 20,30 : „Profetul, aurul şi \ I ardelenii“. Copoii, orele 8,30 ; | 11,30 ; 14,30 ; 17,30 ; 20,30: „Zroe- ? - ul de hîrtie“. Tinerelului, orele \ I 9 ; l1 ; 14,45 ; 16,45 ; 18,45 ; 20,45 : 1 ) -Un rege la New-York". Clu- ' l bul panificaţiei, orele 9 şi 11: 1 »Atac împotriva lui Rommel“ . 1 t orele 14 : 16 ; 18 : 20 : „A dis- Spărut o fată". ( i ) în judeţ. Paşcani, Casa de i cultură : „Rîul care urcă mttil- \ 1 tele“. Clubul C.K.R. • „Castelul lui de nisip“. Tg. Frumos : „Iarba - i verde de acasă". Hîrău : „Că- i 1 Piton la 15 ani“. Podul Iloaiei : „F’ăgăduiala“. Holăucești : „Soar- 1 ta Aurei și Argentinei". Radu- t \căneni : „O scrisoare pierdută". * \ Loto \ { La tragerea din 31 martie 1978 \ } au fost extrase următoarele in t ț mere : 1 l Extragerea I ; l 1 29 42 19 4 17 57 48 21 87 1 \ Extragerea a II-a : \ 1 12 6 77 8 3 67 34 61 81 i t Fond de câștiguri: 1 3% 778 lei. » 5 Timpul probabil V ij Vremea va fi în general fru- \ * moasă, cu cerul însorit. Vîntul i T va sufla slab pina Ia moderat ? ^ din sectorul est-sud-estic. Tem- ^ ; peratura aerului : minimele vor / ] fi cuprinse între minus 2 și S î 4 «.race, iar maximele între 12 și 1 17 grade. Local, brumă și ceață. s• SPORT • SPORT • SPORT • SPORT handbal întrecerile Dáciadei în primul joc disputat ieri, în cadrul etapei de zonă a Dáciadei, s-au întâlnit reprezentativele județelor Suceava şi Vaslui. Meciul, foarte echilibrat, s-a încheiat cu victoria handbaliștilor suceveni la scorul de 32—29 (15—16). în partida „vedetă" a reuniunii, handbaliştii ieşeni (de la Universitatea) au jucat împotriva puternicei formaţii a judeţului Neamţ (de fapt, echipa Belonul Săvineşti din div. A), în faţa căreia au obţinut o surprinzătoare, dar pe deplin meritată victorie cu scorul de 28— 22 (17—12). Din echipa ieșeană, cele mai multe goluri au fost realizate de Butnariuc (7) și Ariciu (6), iar de la învinşi, de Samson (8). GH. VASILIU Programul conpelitÎnîial astazi HANDBAL, Sala sporturilor, de la ora 17 : Neamţ — Suceava, Iaşi — Vaslui, (masculin), în cadrul etapei de zonă a Daciadei. JUDO, Sala sporturilor, orele 9 şi 16 : Etapa de zonă a campionatelor republicane individuale ale copiilor şi juniorilor (ziua I). MINE FOTBAL, stadionul C.F.R. Pașcani, ora 11 : C.F.R. — C.S.M. Suceava (div. B) ; stadionul „Constructorul", ora 11 : Constructorul — Energia Gheorghe Gheorghiu-Dej (div. C) ; terenul „Penicilina“, ora 11 : Tepro — Letea Bacău (div. C). HANDBAL, Sala sporturilor, de la ora 9 : Iași — Suceava, Neamţ — Vaslui (masculin), în cadrul etapei de zonă a Daciadei. JUDO, Sala sporturilor, ora 9 : Etapa de zonă a campionatelor republicane individuale ale copiilor şi juniorilor (ultima zi). RUGBI, stadionul „Tineretului“- ora 9.30: Politehnica — T. C. Ind. Constanța (div. A).