Flacăra Iaşului, aprilie 1978 (Anul 34, nr. 9798-9823)

1978-04-01 / nr. 9798

Pal PAGINA A­­I-A . Cronica lunii martie EVENIMENTE INTERNE Luna martie, pe care am încheiat-o ieri, a fost deo­sebit de densă în activităţi şi fapte de muncă pe planul vieţii noastre interne. Eve­nimentul politic dominant l-a constituit Plenara Co­mitetului Central al partidu­lui din zilele de 22—23 mar­tie, care a avut înscrise la ordinea de zi probleme car­dinale ale construcţiei socie­tăţii noastre socialiste: per­­fecţionarea conducerii şi pla­nificării economico-financia­­re ; participarea la beneficii a oamenilor muncii ; efectivul, compoziţia şi structura or­ganizatorică a partidului ; a­­naliza înfăptuirii politicii de cadre a partidului ; activi­tatea de rezolvare a propu­nerilor, sesizărilor, reclama­­ţiilor şi cererilor oameni­lor muncii activitatea in­ternaţională a partidului şi statului în 1977 şi principa­lele orientări ale activităţii pe plan extern pe anul in curs. Aşadar, o problemati­că vastă şi variată care pri­veşte atît sectoare ale vie­ţii şi muncii de partid pro­­priu-zise, cît­­şi aspecte e­­senţiale ale organizării şi conducerii activităţii econo­­mico-sociale, ale adîncirii şi perfecţionării continue a de­mocraţiei noastre socialiste precum şi ale politicii in­ternaţionale. Cuvîntarea ros­tită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu In încheierea lu­crărilor, hotărîrile adoptate de Plenară se înscriu între documentele de importanţă excepţională pentru destine­le poporului nostru. „Hotă­rî­rile pe care le-am adop­tat astăzi, sublinia secretarul general al partidului , cre­ează condiţii pentru perfec­ţionarea activităţii noastre în toate domeniile, pentru Îndeplinirea cu succes a ho­­tărîrilor Congresului al XI- lea şi ale Conferinţei Naţio­nale. Va trebui să facem to­tul pentru ca aceste hotărîri să fie realizate in cel mai scurt timp In viaţă, în cele «­ai bune condiţiuni ! Un alt eveniment al lunii trecute, înscris cu majuscu­le In cronica vieţii noastre interne, II constituie desfă­şurarea, In Capitala patriei, a plenarelor consiliilor oa­menilor muncii de naţiona­litate maghiară şi, respectiv, germană, urmate de o Plena­ră comună, ce a avut loc in prezenţa secretarului general al partidului. Aceste reuni­uni au pus încă o dată în evidenţă realitatea funda­mentală a timpului nostru : hotărîrile Congresului al II-lea întemeiază poporului nostru un prezent şi un vi­itor pe măsura luptei şi dă­ruirii sale, munca unită a tuturor fiilor acestui pă­­mînt asigurind progresul şi bunăstarea, independenţa pa­triei. „Toate măreţele reali­zări pe care le-am obţinut pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dez­voltate — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Cu­vîntarea rostită de la tri­buna Plenarei comune — le datorăm, in primul rînd, e­­forturilor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionali­tate, români, maghiari, ger­mani, sîrbi — întregului po­por care, într-o deplină u­­nitate, înfăptuieşte neabătut politica internă şi externă a partidului şi statului nostru“. Lucrările forumului minori­tăţilor naţionale constituie o nouă expresie a umanismu­lui românesc şi a eferves­cenţei vieţii noastre politi­ce, ele prilejuind, in acelaşi timp, o replică viguroasă dată ingerinţelor din partea cercurilor reacţionare din a­­fară care încearcă, folosind vechea diversiune a naţiona­lismului şi şovinismului, să ridice obstacole în calea fă­uririi socialismului, a păcii şi colaborării internaţionale. Atenţia întregului nostru popor a fost reţinută în ul­timele trei zile ale lunii în­cheiate de lucrările unui alt forum al democraţiei româ­neşti . Conferinţa pe ţară a preşedinţilor consiliilor popu­lare, ce a fost precedată de conferinţele judeţene ale de­putaţilor consiliilor populare. Această reuniune, instituţio­­nalizată din iniţiativa, secre­tarului general al partidu­lui, a pus încă o dată în evidenţă locul şi rolul deo­sebit al organelor locale ale puterii de stat în societatea noastră, ele constituind o puternică forţă politică şi organizatorică, chemată să-şi aducă o contribuţie sporită la înfăptuirea politicii parti­dului, în plan teritorial, la soluţionarea operativă şi e­­ficientă a problemelor com­plexe ce le ridică progresul în ritm accelerat al judeţe­lor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. Amplu şi deose­bit de importanta Cuvîntare rostită ieri, la încheierea lu­crărilor Conferinţei pe ţa­ră, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se înscrie ca un document programatic de inestimabilă valoare pentru activitatea viitoare a consi­liilor populare. Urmărind cu deosebit in­teres aceste importante eve­nimente din viaţa patriei, oamenii muncii ieşeni îşi mo­bilizează eforturile pentru înfăptuirea în cît mai bune condiţiuni a sarcinilor ce le revin pe anul în curs, al treilea al actualului cincinal. In industrie, construcţii şi transporturi, ca şi pe ogoare şi în instituţiile social-cultu­­rale, pretutindeni, în judeţ, la loc de frunte sunt înscrise sarcinile prioritare puse în faţa întregului popor de do­cumentele forumurilor ce au avut loc în luna expirată şi al căror numitor comun îl constituie înfăptuirea exem­plară a prevederilor istori­celor hotărîri ale Congresu­lui al XI-lea al P.C.R. şi ale Conferinţei Naţionale a partidului. ALICE OUATU Tinara muncitoare Oglaia Chitaniuc lucrează ele numai 4 ani la „Nicotină“, lat-o alături de o piesă pigant, la care aportul ei este calificat drept foarte competent. ­­tilei - Am străbătut furtuni şi ape mari, cinci valuri dăltuiau înotătorii navigatori prin veacuri - temerari n-am ancorat in puncte provizorii pe-acest pămint ne inălţarăm case cu temelia-n inimi şi în noi pe unde geometriile rămase se cer crescute-n piatră şi apoi dinspre adine să tot clipească vise dinspre înalt să tot coboare zori şi printre porţi duşmanilor închise să fie­ acelaşi trup înalt de flori. Acesta e poemul biruinţei cel ce mă scoale din pămint in cer şi mă ridică nalt peste fiinţe cu stelele să luminez, să sper, acesta este zidul drept in care ca in legenda noastră m-am zidit şi sunt o lacrimă cu trup de floare care dă sens vieţii din granit.­­ SILVIU RUSU \ Vernisaj Mîine, la ora 11, va avea loc la Casa de cultură a sindicatelor vernisajul expo­ziţiei de pictură şi grafică Mariana Baciu, Elena­ Lă­­puşneanu şi Ileana Săndu­­lea­nu. Sunt expuse peisaje, flori, natură statică şi com­poziţii realizate în ulei şi acuarelă. Prezentarea va fi făcută de către criticul de artă Aurel Leon. Acţiuni de educaţie muzicală La Grădiniţa nr. 26 din Iaşi, a avut loc deschiderea unui curs de iniţiere şi e­­ducaţie muzicală pentru preşcolari, organizat de Conservatorul „George E­­nescu“, cu­ sprijinul Consi­liului municipal al educa­ţiei politice şi culturii so­cialiste şi al Inspectoratului şcolar judeţean. Cu acest prilej, micii interpreţi au prezentat un reuşit program artistic. Prima lecţie a fost urmărită cu deosebită aten­ţie.­Acţiunea, realizată cu sprijinul unor cadre didac­tice de la Conservator, se va extinde şi în alte unităţi de preşcolari. ­ — Noutăți editoriale In Editura „Eminescu“ a apărut volumul de versuri „VINTUI, DIN OGLINZI“ de Corneliu Sturzu. Un cenaclu rămas „orfan“ In oraşul Paşcani, în ca­re memoria Ceahlăului li­teraturii noastre se păstrea­ză cu sfinţenie, la începu­tul lunii noiembrie 1977, în cadrul „Zilelor Sadovea­­r­u“, s-a reînfiinţat cena­clul literar ce-i poartă nu­mele, de data aceasta sub auspicii noi, considerate pe drept cuvînt favorabile, de­oarece revista „Convorbiri literare“ şi-a asumat sar­cina patronării sale. Ce pre­supune aceasta ? In primul rînd, organizarea unei în­drumări competente de că­tre un critic înzestrat cu simţ al valorilor. Practica a arătat cu pri­sosinţă că cenacliştii păşcă­­neni au fost cu adevărat activi în timpul cînd au scos o foaie volantă, în rest, mai ales în ultima perioadă de cînd micro­­grupul respectiv a trecut alternativ cînd la Casa de cultură, cînd la bibliotecă, acţiunile au devenit spo­radice şi cu totul întîmplă­­toare. Iată de ce iniţiativa din toamna trecută la ca­re ne-am referit mai sus, a fost salutată cu entuzi­asm, şedinţa inaugurală do­­vedindu-se reuşită şi be­neficiind de participarea unor oaspeţi din rîndurile scriitorilor, participare ca­re însă de atunci încoace nu s-a mai făcut simţită, deşi se stabilise să se asi­gure o prezenţă lunară, iar de atunci au trecut aproape 4 luni. Faptul rămîne cu atît mai surprinzător, cu cît revista are o excelentă practică în ceea ce pri­veşte, spre exemplu, con­ducerea directă a cena­clului „Junimea“ de la „Ca­sa Pogor“ ce poate fi con­siderat, pe­ drept cuvînt, ca unul dintre cele mai bune din Iaşi şi de unde au fi fost lansate pînă în pre­zent cîteva talente promi­ţătoare. Este o experienţă ce ar trebui aplicată şi la Paşcani. Fără îndoială însă că şi pe plan local trebuie să se manifeste sprijinul necesar din partea cadre­lor didactice de limbă şi literatură română care, cu foarte rare excepţii, nu nu­mai că nu ajută cenaclul pe oraş, dar nici măcar nu-l o­­norează — fie şi din cînd în cînd — cu prezenţa. Ca de obicei, preocupare am descoperit în continuare la tovarăşa Gabriela Ciopra­­ga, directoarea Bibliotecii orăşeneşti, la tov. Mihăiţa Atomi, metodist la Casa de cultură. Dar fără sprijinul necesar din partea tuturor factorilor, eforturile rămîn nefinalizate. ELENA IMETRAVU «■■Hi1.TM Iast-j: cu George Lesn­ea prin veac“ Cartea lui Grigore Ilisei, intitulată sugestiv „Cu George Lesnea prin veac“ şi apărută la Editura „Emi­nescu“, este cu mult mai mult decât ceea ce numim, în mod curent, o suită de interviuri. Şi aceasta de­oarece există în policrome­le rememorări ale poetului o evidentă unitate de stil în care, dinamic integrate, întrebările capătă funcţia de marcaj pe tra- ______ seul unei fluenţe­­ şi inconfundabile confesiuni. Smulşi, astfel, din tipare________ de livreşti con­­semnări. Garabet Ibrăilea­­nu, George Enescu, Sado­­veanu, Panait Istrati, Li­­viu Rebreanu, Tonitza, Ion Pillat, Demostene Botez, Cezar Petrescu, Otilia Ca­­zimir, Tudor Arghezi, Iorga, Topîrceanu, Teodorenii şi alţii ne sunt restituiţi, ca să spunem aşa, în toată autenticitatea lor. Ei sunt expresiv definiţi ca struc­tură umană şi ca prezenţă culturală în epocă, fiind zugrăviţi în fapte şi îm­prejurări care dau un tul­burător relief acestor zîm­­bitor-nostalgice aduceri a­­minte. Sînt de reţinut ca­racterizările p­e cît de sim­ple, pe atît de expresive. Replica este decisă („copiii trăgeau spre ea — spre O­­tilia Cazimir n.n. — ca flu­turii noaptea spre lumină“ spune Grigore Ilisei ; „ei veneau ca fluturii ziua spre flori“, va opina ferm Geor­ge Lesnea­? Ceea ce subliniază, cu precădere, George Lesnea este calda omenie şi dispo­nibilitate spre dialog şi ge­nerozitate a celor evocaţi. Portretizarea este " însoţită de consi­deraţii marginale, din care anecdota __ nu lipseşte, dar nici nu priso­seşte. Ea este implicată u­­nui particular şi vibrant discurs lirico-reflexiv, în care, de asemenea, descri­erea — de o aparte preg­nantă — intervine numai atît cît să permită un sens, un gînd, o concluzie. . „Cu George Lesnea prin veac“ este, în primă şi ul­timă instanţă, o carte care se recomandă de la si­ne, îndreptăţind aşteptări­le. Ceea ce, evident, este şi meritul autorului care, marcînd, prin oportune în­trebări, cursul confesiunii, a făcut-o, în felul acesta, posibilă. AL. I. ERICUS Recenzie » « — FLAC^ a'TĂTULuTI ­­in 24 de ore I S Radio laşi .­ ­ Programul _ de scară (1 apri­­i­­­lie) : 16 Cotidian sonor ; 17,30 1­­ Convorbiri literare ; 18 Piese J­­ instrumentale de popularitate ; I I 18,10 Ca izvoarele muzicii d­e- o­­ misiune de folclor muzical; 18,30 1­­ Canţonete interpretate de bani­ î­n tonul Nicolae Herlea ; 18,40 Cint / ţ şi Joc pe plai de dor — program­­ I de muzică populară ; 19 Buletin i i de ştiri ; 19,05 Cîntece in conşti- 1 i inta neamului ; 19,15 Anii n’oş- 4 1 tri tineri, ţării dăruiţi ; 19,30 /­­ Revista melodiilor ; 20,30 Amin­ t­­­tiri, amintiri — program d­e­ ro- t­a­manţe ; 21 Evenimentele zilei; / \ 21,10—22 Muzică de dans. ţ I Programul de dimineaţă (2 an­i a­prilie) : 8 Buletin de ştiri ; 8,15 5­­ Cutezătorii ; 8,30 Cîntece pen- i­­­tru copii ; 8,40 Azi, in sat la noi; / ţ 10 Şitiri ; 10,05—11 Patru plus­­ i unu. i ; Televiziune . ) 12 Telex ; 12,05 Curs de limbă ) ţ spaniolă ; 12,30 Roman-foileton:­­­­ Familia Palliser ; 13,20 Concert £ 1 distractiv ; 14,10 Un fapt văzut ’ l de aproape — reportaj ; 14,30 A- \ genda cultural-artistică ; 15 Sta­ i I dion. Meciul de atletism Euro- 1 t pa — S.U.A. Campionatele mos- \ 1 diale de patinaj artistic. Selec- \ \ (iuni înregistrate ; 16,35 Clubul I­­ tineretului ; 17,35 Cîntare omu- t­u lui : 18-10 Martie 1978 — croni- .­­ ca evenimentelor interne si in- \ l ternaţionale : 18,30 Antologia t 1 filmului pentru copii si tineret­u­l — ciclul Hilaries Chaplin ; 19,30 I 1 Telejurnal ; 19,50 Teleenciclo- / 1 pedia ; 20,20 Mari filme western: j i „Rio Bravo“ — premieră Tv. t i Producţie a studiourilor ameri- / i­cane; 22,35 Intilnire cu satira­­ . şi umorul ; 23,05 Telejurnal. t ^ Cinematografe­­ , Victoria, orele 8,30 ; 10,13 ; 15; i \ 16,45 ; 18,30 ; 20,30 ; „O viaţă în- / i ch­inuită fericirii poporului“. Re- I 1 publica, orele 9 ; 11,10 ; 14 ; 16,10; 1 \ 18,20; 20,30 : „Profetul, aurul şi \ I ardelenii“. Copoii, orele 8,30 ; |­­ 11,30 ; 14,30 ; 17,30 ; 20,30: „Zroe- ? - ul de hîrtie“. Tinerelului, orele \ I 9 ; l1 ; 14,45 ; 16,45 ; 18,45 ; 20,45 : 1 ) -Un rege la New-York". Clu- ' l bul panificaţiei, orele 9 şi 11:­­ 1 »Atac împotriva lui Rommel“ . 1 t orele 14 : 16 ; 18 : 20 : „A dis- S­­­părut o fată". ( i ) în judeţ. Paşcani, Casa de­­ i cultură : „Rîul care urcă mttil- \ 1 tele“. Clubul C.K.R. • „Castelul l­ui de nisip“. Tg. Frumos : „Iarba - i verde de acasă". Hîr­ău : „Că- i 1 Piton la 15 ani“. Podul Iloaiei :­­ „F’ăgăduiala“. Holăucești : „Soar-­­ 1 ta Aurei și Argentinei". Radu- t \­căneni : „O scrisoare pierdută". * \ Loto \ { La tragerea din 31 martie 1978 \ } au fost extrase următoarele in­ t ț mere : 1 l Extragerea I ; l 1 29 42 19 4 17 57 48 21 87 1 \ Extragerea a II-a : \ 1 12 6 77 8 3 67 34 61 81 i t Fond de câștiguri: 1 3% 778 lei. » 5 Timpul probabil V ij Vremea va fi în general fru- \ * moasă, cu cerul însorit. Vîntul i T va sufla slab pina Ia moderat ? ^ din sectorul est-sud-estic. Tem- ^ ; peratura aerului : minimele vor / ] fi cuprinse între minus 2 și S î 4 «.rac­e, iar maximele între 12 și 1­­ 17 grade. Local, brumă și ceață.­­ s• SPORT • SPORT • SPORT • SPORT handbal întrecerile Dáciadei în primul joc disputat ieri, în cadrul etapei de zonă a Dácia­dei, s-au întâlnit reprezentati­vele județelor Suceava şi Vas­lui. Meciul, foarte echilibrat, s-a încheiat cu victoria handbaliști­­lor suceveni la scorul de 32—29 (15—16). în partida „vedetă" a reuniunii, handbaliştii ieşeni (de la Universitatea) au jucat împo­triva puternicei formaţii a ju­deţului Neamţ (de fapt, echipa Belonul Săvineşti din div. A), în faţa căreia au obţinut o sur­prinzătoare, dar pe deplin me­ritată victorie cu scorul de 28— 22 (17—12). Din echipa ieșeană, cele mai multe goluri au fost realizate de Butnariuc (7) și A­­riciu (6), iar de la­ învinşi, de Samson (8). GH. VASILIU Programul con­­pelitÎnîial astazi HANDBAL, Sala sporturilor, de la ora 17 : Neamţ — Sucea­va, Iaşi — Vaslui, (masculin), în cadrul etapei de zonă a Dacia­dei. JUDO, Sala sporturilor, o­­rele 9 şi 16 : Etapa de zonă a campionatelor republicane in­dividuale ale copiilor şi junio­rilor (ziua I). MI­­NE FOTBAL, stadionul C.F.R. Paș­cani, ora 11 : C.F.R. — C.S.M. Suceava (div. B) ; stadionul „Constructorul", ora 11 : Con­structorul — Energia Gheorghe Gheorghiu-Dej (div. C) ; terenul „Penicilina“, ora 11 : Tepro — Letea Bacău (div. C). HAND­BAL, Sala sporturilor, de la ora 9 : Iași — Suceava, Neamţ — Vaslui (masculin), în cadrul eta­pei de zonă a Daciadei. JUDO, Sala sporturilor, ora 9 : Etapa de zonă a campionatelor repu­blicane individuale ale copiilor şi juniorilor (ultim­a zi). RUGBI, stadionul „Tineretului“- ora 9.30: Politehnica — T. C. Ind. Con­stanța (div. A).

Next