Flacăra Iaşului, mai 1978 (Anul 34, nr. 9824-9848)
1978-05-03 / nr. 9824
1 PAGINA A II-A-:—----------------------------—-----—-------------------------------------------------------------------------------------------- FLACARA IASULUI"| Adunarea festivă de la Iaşi Iiformare din pag. 1) cincinal, la politica inspirată dusă de partidul şi Statul nostru în cadrul relaţiilor Internaţionale. Cu prilejul zilei de 1 Mai, oamenii muncii din judeţul Iaşi, ca şi cei din întreaga ţară,şi reafirmă solidaritatea internaţională cu toţi cei ce muncesc de pe toate meridianele globului, cu forţele înaintate, progresiste, antiimperialiste de pretutindeni, in lupta lor pentru dreptate şi libertate socială şi naţională, pentru o lume a egalităţii şi respectului, pentru pace şi colaborare între toate popoarele. A urmat un spectacol festiv de Înaltă ţinută artistică prezentat de corurile reunite ale Operei şi Filarmonicii, de orchestra Operei şi Conservatorului de muzică, de formaţia „Cantores amicitiae“, cu concursul soliştilor Adriana Severin, Aneta Pavalache, Visarion Huţu şi Florin Siminic. Conducerea muzicală a aparţinut lui Gh. Victor Dumănescu, Ion Pavalache, Nicolae Giscă şi Anton Bişoc, iar regia lui Florin Harbuz. Intr-o vibrantă atmosferă, întreaga asistenţă. Împreună cu corurile şi orchestra, au Intonat imnul oamenilor muncii de pretutindeni, „Internaţionala". Aspect din sală Manifestări artistice dedicate zilei de 1 Mai şi în aceste zile de sărbătoare a oamenilor muncii, pe estrade amenajate In mai multe puncte din municipiu şi din împrejurimile Iaşului, artişti amatori din Întreprinderi şi instituţii au prezentat frumoase spectacole de muzică şi poezie, de jocuri populare moldoveneşti. Intrate în tradiţie, serbările cimpeneşti de la Repedea şi Ciric s-au bucurat de participarea a mii de ieşeni, care au urmărit întrecerile sportive, precum şi evoluţia formaţiilor artistice ale comitetelor sindicatelor de la I.T.C.I., G.I.G.C.L., întreprinderea mecanică „Nicolina“ ş.a. Pe alte scene, formaţii vocal- instrumentale şi interpreţi de muzică populară şi uşoară, fanfare au susţinut programe variate, apreciate de public. La Grădina de vară „Palat“, în Parcul Copou au putut fi urmărite orchestrele de muzică uşoară ale întreprinderii „Victoria“ şi Casei de cultură a municipiului, taraful Regionalei de căi ferate, orchestra de muzică populară „Doina Moldovei“, fanfarele militară şi de la C.F.S. şi altele. Un punct de atracţie l-a constituit Ştrandul tineretului, unde Comitetul municipal Iaşi al U.T.C. a organizat, şi cu prilejul Zilei tineretului, bogate manifestări cultural-artistice. Dintre acestea amintim : expoziţia de artă plastică în aer liber a membrilor cenaclului „Ştefan Dimitrescu", al profesorilor de desen din judeţul Iaşi, proiecţiile de filme despre viaţa şi activitatea tineretului („Răsună valea“, „File de epopee“, „Amfiteatrul producţiei“). Pe cele două scene amenajate in frumosul cadru natural, formaţii ale organizaţiilor U.T.C. din şcoli şi din întreprinderi ieşene au prezentat spectacole de muzică şi poezie, de cîntece patriotice. Remarcăm evoluţia fanfarei tineretului, a grupurilor folk de la I.C.S. „Textile-încălţăminte“, „Tehnoton“, întreprinderea metalurgică, a formaţiilor de muzică uşoară de la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase. Alte ansambluri cultural-artistice de amatori Înscrise în cea de-a doua ediţie a marelui Festival naţional „Cîntarea României“ au oferit oamenilor muncii ieşeni in aceste zile de sărbătoare frumoase momente de recreare. O interesantă expoziţie de artă plastică in aer liber a membrilor cenaclului de artă plastică „Ştefan Dimitrescu“ a putut fi vizitată de un mare număr de ieşeni, la Ştrandul tineretului. Un moment din timpul spectacolului prezentat de fanfara Comitetului municipal Iaşi al U.T.C., dirijată de prof. Petru Grigoriu, pe estrada Ştrandului tineretului. Foto : S. LEONID Informaţii de partid la 24 de ore In centrul atenţiei: popularizarea documentelor Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare In această perioadă, consiliul comunal de educaţie politică şi cultură socialistă Prisăcani desfăşoară o susţinută activitate pentru popularizarea documentelor Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare. Pe baza unui plan de acţiune aprobat de biroul comitetului comunal de partid, au fost organizate dezbateri cu activul de partid, în cadrul organizaţiilor de bază, în instituţiile locale şi formaţiile de lucru din C.A.P. Au fost organizate, de asemenea, simpozioane şi răspunsuri la întrebări pe teme reieşite din documentele Conferinţei. In strînsă legătură cu sarcinile reieşite din aceste documente, au fost confecţionate 28 de panouri, reînnoindu-se propaganda vizuală concentrată de la centrul de comună şi de la C.A.P. In punctele mai frecvente au fost amenajate noi panouri de afişare a presei. Reorganizarea colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete a condus la o îmbunătăţire a activităţii şi în acest domeniu, în perioada de vară — muncă politicoideologică fără pauze După încheierea anului de studiu în învăţămintul politico-ideologic comitetul comunal de partid Andrieşeni a iniţiat organizarea unor analize asupra modului de desfăşurare a acestuia, în vederea stabilirii de măsuri concrete privind munca politico-ideologică, în perioada de vară. Cu acest prilej a fost subliniată experienţa pozitivă dobândită în cadrul organizaţiilor de bază nr. 1 şi 2 din C.A.P. Spineni, 3 şi 4 din C.A.P. Andrieşeni, unde atît propagandiştii, cit şi cursanţii au acordat toată atenţia studierii temelor propuse, pe care le-au dezbătut în strânsă legătură cu sarcinile ce le revin pe plan local. Nu acelaşi lucru se poate spune despre cursul din cadrul organizaţiei de bază de la ferma Andrieşeni a I.A.S. Popricani (propagandist Mihai Hănceanu), unde dezbaterile nu au fost ţinute cu regularitate, iar prezenţa cursanţilor a fost slabă. Pe baza analizei efectuate, comitetul comunal de partid a stabilit măsuri pentru asigurarea continuităţii muncii politico-ideologice în perioada de vară, fiind planificate o serie de expuneri şi dezbateri pe teme ale politicii interne şi externe a partidului, privind conţinutul noilor documente de partid şi de stat la care îşi va da concursul colectivul de lectori şi propagandişti. De asemenea, s-au luat măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii punctului de documentare politico-ideologică, precum şi a propagandei vizuale. Expoziţii şi vitrine ale calităţii — folosite eficient Pentru stimularea iniţiativei pe linia creşterii calităţii produselor la nivelul sarcinilor actuale, consiliul de educaţie politică şi cultură socialistă de la întreprinderea de piese auto a organizat, la nivelul unităţii, secţiilor, sectoarelor şi atelierelor, expoziţii permanente cu produse, piese, ansamble şi subansamble realizate în unitatea respectivă, precum şi vitrine ale calităţii, însoţite de fişe documentare şi explicaţii tehnice, expoziţiile oglindesc preocupările colectivului pentru modernizarea pieselor pe care le execută şi asimilarea de noi produse. In cadrul vitrinelor calităţii, alături de piese bine executate, sunt expuse şi unele produse nereuşite, rezultat al unei munci superficiale, care reclamă momente de meditaţie pentru realizatorii acestora, al căror nume nu este trecut cu vederea. B. IORGULESCU Radio Iaşi Programul de seară (3 mai) : 16 Cotidian sonor; 17,30 Grai şi suflet românesc; 18 Vechi mendii populare ; 18,15 Pagini alese din operetele lui Franz Suppé ; 18,30 Şoimii patriei : „A înflorit grădina noastră“ — scenetă de S. Duan ; 18,40 Cint şi joc din plai de dor ; IS Haietin de ştiri ; 19,05 Cîntece de muncă; 19,15 Agronomica ; 19,30 Mari vedete — mari şlagăre ; 20 Sînt suflet în sufletul neamului meu — montaj literar-muzical; 20,10 Fonoteca melomanilor; 20,50 Cîntă Gorina Chiriac ; 21 Evenimentele zilei ; 21,10 Romanţe şi cîntece populare ; 21,40—22 Vedete în recital: Margareta Pîslaru şi Sacha Distel. Programul de dimineaţă (4 mai) : 6—8 Informaţiile dimineţii. Din cuprins : Actualitatea , în agricultură. Radiojurnal: Poeţi la microfon — Nicolae Ţaţomir. ( Televiziune ) 9 Teleşcoală : 10 Şoimii patriei : 10,10 Emisiune în limba maghiară ; 12,55 Telex ; 13 închiderea programului; 16 Telex ; 16,05 Teleșcoală ; 16,30 Curs de limbă germană ; 17 Fotbal : România — Bulgaria — în campionatul balcanic. Transmisiune directă de la Stadionul „23 August“, în pauza : Tragerea Pronoexpres ; 18,50 Forum cetățenesc ; 10,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal; 19,50 La ordinea zilei în economie ; 20,05 Noi, femeile ! 20,35 Telecinemateca : „Cass Timberlaine“. Producţie a studiourilor americane ; 22,20 Telejurnal. Cinematografe Republica, orele 8,45; 11,15 ; 15; 17,30 ; 20 : „Minia“. Victoria, orele 9 ; 11,30 ; 15 ; 17,30 ; 20,30 : „Alt bărbat, altă femeie". Tineretului, orele 9 şi 11 : „Prinţesa pe un bob de mazăre“ ; orele 14,45 ; 16,45 ; 18,45; 20,45 : „împuşcături sub clar de lună“. Copou, orele 9; 11,15; 14 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45 : „Eu, tu şi Ovidiu“. Casa de cultură a sindicatelor, orele 9 ; 11 ; 14; 16 ; 18 ; 20 ; „Corsarul“. Clubul Panificaţiei, orele 9 ; 11 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20 ; „Ploaie cu soare”, în judeţ. Paşcani, Casa de cultură : „Stolul captiv“. Clubul C.F.R. : „Viaţă în doi“. Tg. Frumos : „Ziua gloriei“. Hirlău : „Anul de graţie 1573“. Podul Iloaiei : „Ruslan şi Ludmila". Hălăuceşti : „Golful Elena“. Răducăneni : „Satul care moare“. Timpul probabil ! Vremea va fi instabilă şi se va răci uşor. Se vor semnala ploi însoţite de fenomene electrice. Vîntul va sufla moderat din sectorul vest-nord-vestic. Temperatura aerului : minimele vor fi cuprinse între 6 şi 10 grade, iar maximele între 16 şi 21 de grade. — Tăbliile de la Cotnari Dacă viţa de vie pe cit creşte în coarde spre soare pe alci coboară cu rădăcinile in reteneala pămîntului, un combinat de vinificaţie e mai mult nivele subterane decit deasupra solului. Iar acolo jos, pe kilometri de hrube dichisite ca nişte alei de parc mineral, se înşiră, obraz lingă obraz, butoaie şi poloboace, unul mai rotund şi mai plin de sine decit altul. In Combinatul de vinificaţie de la Cotnari s-au ales de mulţi ani citiva meşteri cioplitori in lemn care să scrie pe oglinzile ovale o mie de poeme bahice, ciulind viticultura şi plăcerile oenologice. Datorită acestor meşteri, paginile desfăşurate in monomul buchetelor şi tăriilor de glorie cotnăreană au devenit expresive file de album, povestind tot ce se ştie din mitologie prin Ştefan ptnă la noi despre binecuvîntatul ..lemn strîmb" Prevestind o înflorire a talentului latent, mai ales după ce marele cerc mic de arte plastice de la Horodiştea-Chioaia, animat de prof. Ana Bulău, a cucerit diplome şi premii în concursuri. Şcoala populară de artă din Iaşi a înfiinţat la Cotnari o secţie externă de sculptură în lemn, dăscă li în carnetul scriitorului luă de meşterii budanelor şi antalelor. Din acest an, grupa celor aproape 20 de elevi ai şcolii din Cotnari înscrişi la sculptură a trecut sub îndrumarea unui tînăr absolvent al Facilitării de desen din Iaşi, pictorul Bogdan Bârleanu. Noul profesor a părăsit decorativul livresc, urcînd clasa la nivelul vieţii dintre spaliere şi livezi şi invitindu-şi ucenicii să observe în jur şi să treacă în lemn ceea ce îi impresionează în mod deosebit. Aşa se face că în atelierul de practică al şcolii generale din Cotnari, printre menghine şi polizoare, am urmărit cu uimire şi încîntare 17 chipuri năduşite de încordare, dar luminate de plăcerea exprimării libere, aplecate peste tăbliile de tei ori de brad in care scrijeleau reliefuri de o spontaneitate proprie virstei şi o prospeţime de artă naivă autentică. Patinate cu o aluzie de culoare născută din oxidările cuprului, tăbliile de la Cotnari au ceva din frumuseţea nobilă a cahlelor cu steme voievodale şi armuri pretenţioase dezgropate în ctitoriile lui Ştefan sau în Academia lui Despot. Aici doar că pe spate poartă semnături de elevi din clasele VI—VII—VW, în anul de grație 1978. AUREL LEON