Flacăra Iaşului, iulie 1978 (Anul 34, nr. 9875-9900)
1978-07-01 / nr. 9875
PAGINA A II-A ARTA — suflet din sufletul poporului Pe fundalul impresionant al desfăşurării activităţii clocotitoare a întregului popor pentru înfăptuirea istoricelor hotăriri ale Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului, gîndirea şi fapta creatoare de frumuseţe nouă a artiştilor plastici, din ţara noastră, se cer ridicate la o altitudine valorică superioară, la o calitate a expresiei plastice demnă de timpul nostru şi de oamenii lui.Imperativul calităţii, propriu civilizaţiei noastre contemporane, presupune realizarea unei eficienţe socialpolitice elevate a tot ce gîndim şi simţim, noi, artiştii, fii ai acestui popor, pentru îndeplinirea scopurilor şi idealurilor umaniste ale culturii româneşti. în acest sens, angajat, cu dragoste de muncă şi respect pentru toţi cei ce muncesc, indiferent de naţionalitate, vom avea multe de înfăptuit, în perioada care urmează. Ne vom strădui ca noi, artiştii, din toate generaţiile, în genuri şi stiluri diferite, să nu ne risipim talentul în căutări sterile, ci să răspundem solicitărilor pe care conducerea ţării, oamenii muncii le formulează, pentru o artă mare, de for public. Mă gindesc, în primul rînd, la datoria ce o avem de a exprima conştiinţa de sine a acestui popor, într-un limbaj clar şi frumos, pe înţelesul tuturor celor care vor să ne înţeleagă. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, promotorul unei arte autentice, originale, ne-a spus deschis în Cuvîntarea rostită la Conferinţa Naţională a Uniunii Artiştilor Plastici : „Dorim ca unele din edificiile pe care Ie vom realiza, în anii următori, intr-o concepţie arhitecturală originală, să înglobeze lucrări de pictură şisculptură, fresce, alte opere monumentale, care să le îmbogăţească artistic, punînd astfel în valoare şi capacitatea creatoare, imaginaţia, spiritul novator al artiştilor noştri". Alături de edilii oraşelor şi satelor, de arhitecţi şi constructori, avem datoria de a găsi mijloacele pentru a înălţa cu cinste şi răspundere opere semnificative. Cerinţa estetică, exprimată de primul fiu al ţării, de la tribuna conferinţei, este şi dorinţa tuturor artiştilor. Vom da glas, în materia definitivă a artelor plastice, conştiinţei istorice a celor sacrificaţi la Ip, Trăsnea, Sălaj, împotriva celor care au atentat la însăşi fiinţa poporului nostru. Vom face de neuitat, în emoţie şi pasiune profund impri- mată pietrei, bronzului, culorii, faptele de vitejie ale braţelor, inimilor şi minţii înaintaşilor, frumuseţea abnegaţiei în muncă, dăruirea hărniciei şi talentului oamenilor de azi, în edificarea unei ţări a dreptăţii şi prieteniei, echităţii economice, social-politice, etice. Mă gindesc, în primul rînd, la Iaşi, oraş in care se vor ridica, în perioada imediată, noi obiective social-culturale: Teatrul pentru copii şi tineret, complexe hoteliere etc. Toate acestea implică răspunderea şi muncă artiştilor, încă din faza ■ de proiect, aşa încît mediul construit să exprime, la o ţinută demnă, conştiinţa noastră naţională şi socială, la fel va trebui să ne aducem contribuţia şi la alte zeci şi sute de obiective ce vor apare pe teritoriul ţării, de la marele centru civic-politic al Capitalei, noua Operă Română, pînă la căminele culturale din Arieş, Olt, Maramureş, toate edificii ale timpului nostru, care, gîndite în ansamblu, se cuvin să fie clare şi adevărate expresii, feţe ale aceleiaşi înalte spiritualităţi româneşti. In calitatea pe care o am, datorită încrederii pe care mi-a acordat-o obştea artiştilor din ţara noastră, voi milita neobosit pentru o asemenea artă, mesageră demnă şi adevărată a omeniei acestui popor, o artă care să se facă ambasadoarea viu grăitoare a politicii de suverană egalitate, pace şi înţelegere între toţi oamenii muncii, între toate naţiunile lumii. II TIMIE BÂRLEANU artist emerit, vicepreşedinte al U.A.P. din R. S. România rilor. Muzeul teatrului din Iași se bucură de din interes din partea vizitatoi „Estivala amatorilor“ In cadrul manifestărilor etapei demasă a Festivalului naţional „Cîntarea României“, sub genericul „Estivala amatorilor“, în comunele Dumeşti şi Oţeleni au avut loc reuşite duminici culturalsportive. Manifestările, realizate de către formaţiile artistice şi sportive din comunele aparţinînd consiliilor intercooperatiste Strunga şi Leţcani, au fost urmărite de numeroşi săteni. Pe scenă şi pe terenurile de sport s-au întrecut formaţii de cîntece şi jocuri populare, brigăzi artistice, montaje literare, interpreţi individuali și, respectiv, echipe de fotbal, volei și altele. Centru metodic de îndrumare permanentă La Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă s-au luat măsuri de asigurare a unui program permanent de îndrumare, consultaţii, schimburi de opinii cu creatorii populari, instructorii artistici şi artiştii amatori. In zilele de marţi, miercuri şi joi, se organizează discuţii pe specialităţi : literatură, teatru, brigăzi artistice, spectacole de poezie, în domeniul muzicii şi, respectiv, al artei populare şi plastice. De asemenea, la sediul centrului de îndrumare (str. Ştefan cel Mare nr. 47), au loc şedinţe ale celor două cenacluri literare şi de artă plastică, ale studioului muzical etc. ,CE-ŢI DORESC EU ŢIE- DULCE ROMÂNIE Ştafeta cultural-artistică „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie“, organizată de Comitetul judeţean Iaşi al U.T.C. şi Comitetul judeţean die cultură şi educaţie socialistă, se bucura de un larg interes în rîndul tinerilor de la sate, ştafetă prin intermediul căreia aceştia îşi marchează prezenţa pe scena marelui Festival naţional „Cîntarea României". Ajunsă la a treia ediţie, manifestarea, dedicată formaţiilor artistice ale organizaţiilor U.T.C. de la sate, oferă largi posibilităţi de afirmare a forţei creatoare şi măiestriei interpretative ale tinerilor. Prin spectacole-concurs sau întreceri ale echipajelor teoretice la diferite probe („Viitor de aur ţara noastră are“, „Eroi au fost, eroi sunt încă“, „Valori universale în patrigttomul cultural - naţional“, „Principiile vieţii şi muncii comuniştilor, principiile noastre de viaţă“) membri ai organizaţiilor U.T.C. realizează veritabile monografii despre succesele poporului nostru în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, direcţiile de dezvoltare a României în actualul cincinal şi în perspectiva anului 1990, rememorează momente cruciale din istoria patriei, precum şi remarcabile realizări cultural-ştiinţifice româneşti intrate în patrimoniul universal. In cadrul acestei manifestări, tinerii de la sate sunt antrenaţi şi în descoperirea de noi valori folclorice („Datini nepieritoare“), în prezentarea unor creaţii proprii, ori în interpretarea de cîntece şi versuri închinate patriei şi partidului („Patriei, prin cint cinstire", „Drag mi-e cîntecul şi jocul“, „Trăim în miezul unui ev aprins“). Spectacolele organizate in cadrul etapei de masă a ştafetei în comunele Lungani, Bălţaţi, Comarna, Strunga, Golăeşti şi altele s-au înscris ca frumoase reuşite artistice , apreciate de către săteni. De un real succes s-a bucurat şi spectacolul-concurs ce a avut loc între reprezentanţii organizaţiilor U.T.C. din comuna Al. I. Cuza, începînd cu actuala ediţie a ştafetei cultural-artistice „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie“, în programul manifestărilor s-a integrat şi concursul „Muncă, tinereţe, frumuseţe“, ceea ce conferă un plus de interes şi atractivitate celor care urmăresc întrecerile tinerilor din comunele judeţului nostru. C. 1.11*1 Plenara Comitetului municipal Iaşi al P.C.R. Ieri a avut loc plenara Comitetului municipal Iaşi al P.C.R., care a analizat stadiul realizării investiţiilor pe perioada expirată din acest an. Au participat, ca invitaţi, reprezentanţi ai organizaţiilor de construcţii şi de proiectare, conducători de unitîţi economice beneficiare de investiţii. Plenara a adoptat un pln de măsuri care să impulsioneze ritmul de execuție le toate şantierele ieșene, îndeplinirea exemplară a planului de investiţii pe 1978. ------------------ ----------------— Ieri, la Iaşi şi Isjudeţ Adunări consacrate „Zilei învăţătorului“ Şi în acest an „Ziua învăţătorului“ a fost marcată la Iaşi şi în judeţ de adunări festive la care au participat educatoare, învăţători şi profesori. Adunarea de la Iaşi a avut loc la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor. A luat parte tovarăşul Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid. După salutul adresat adunării de către prof. Elisabeta Alexandrescu, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean, prof. Grigore Bernic, inspector general adjunct al Inspectoratului şcolar judeţean, a prezentat o informare în care au fost punctate principalele rezultate ale anului şcolar 1977— 1978. Au fost evidenţiate cadrele didactice care au desfăşurat o bogată activitate în pregătirea tineretului şcolar pentru muncă şi viaţă. Un emoţionant moment a fost prilejuit de salutul adus participanţilor de cei peste 200 de şoimi ai patriei şi purtători ai cravatelor roşii. In încheiere, a avut loc un frumos program artistic prezentat de membri ai ansamblului folcloric al Casei pionierilor şi şoimilor patriei din Iaşi. „ Adunării festive au mai avut loc şi în alte 17 localităţi ale judeţului nostru. -------------------— @ 1 —7---------------- Neglijenţa şi corupţia facilitează fărădelegile (urmare din pag. I) 1977, (după decesul fostului contabil şef Popa Arghir) a dovedit neglijenţă în exercitarea atribuţiilor ce-i reveneau, el fiind cel chemat să verifice legalitatea, necesitatea, realitatea şi economicitatea plăţilor prin semnareadocumentelor pentru control preventiv. Chiar în timpul desfăşurării procesului, unul dintre delapidatori, Valeriu Horobeţ, a declarat că i-ar fi fost suficiente cinci minute contabilului şef să descopere furtul. Cinci minute, cu condiţia numai ca şeful contabil să-şi fi luat în serios atribuţiile ce-i reveneau. Dar, cum verificarea actelor a făcut-o prin „sondaj“ — după propriile-i declaraţii, pe simplul considerent că la venirea în postul de şef contabil i s-a vorbit foarte frumos despre Elena Verşescu — prezentîndu-i-se ca un om de foarte mare „încredere“, P.H. a cfeat posibilitatea de a se fura în continuare, prejudiciul adus statului în perioada 17 mai 1975 — 13 iunie 1976 ridicîndu-se la peste un milion de lei. La fel a înţeles să-şi exercite atribuţiile de serviciu şi economista principală Florica Popa, care, avînd sarcina de a înlocui şeful contabil în lipsa acestuia, trebuia să acorde viza de control financiar preventiv, precum şi Vasile ITardon, fost revizor contabil la Corpul linie de control financiar intern de pe lingă Consiliul popular judeţean care, deşi a controlat șantierul aproape anual, nu a depistat fraudele. Delapidatorii au declarat că sustrăgeau însemnate sume de bani chiar în perioadele în care se efectuau controalele, în goana după venituri ilicite, Petre Dumitriu, fost revizor principal, tot în cadrul Corpului unic de control financiar, în perioada februarie 1970 — ianuarie 1977, şi care a participat la efectuarea mai multor controale financiare de fond la Şantierul nr. 1 fundaţii, fie că deconspira data controalelor, fie că găsea „totul in regulă“. Şi, bineînţeles, cei în cauză trebuiau să fie ..recunoscători“, mituindu-l pe revizor cu însemnate sume de bani, cu diverse bunuri sau alte avantaje materiale. Despre actele dubioase ale contabilei Elena Versesei luase cunoştinţă, încă din 1971, şi Alexandru Petrea, de profesie inginer electronist, încadrat la o altă unitate şi care, împrietenindu-se cu sus-numita, o ajuta frecvent la domiciliul ei, în întocmirea statelor de plată fictive. Instanța a stabilit că A.P. a fost recompensat pentru aceasta cu suma de 75 000 lei. Cu 45 000 de lei a fost plătit de aceeaşi Elena Versescn şi Dumitru Vlădulescu, fost normator la Şantierul 2, structuri pentru ajutorul ce i-1 dădea în întocmirea statelor de plată fictive. în toate aceste cazuri, fie că-i vorba de neglijenţă în serviciu, luare de mită sau detăinuire în dauna avutului obştesc, instanţa a aplicat pedepsele cuvenite, variind între 4 şi 5 ani închisoare, precum şi participarea la repararea prejudiciului adus. Hotărîrea, rămasă,definitivă, priveşte şi părţile responsabile civilmente, care au fost obligate în solidar cu condamnaţii la plata despăgubirilor. Aşadar, sentinţa în cazul furtului de la Şantierul 1 fundaţii s-a dat. Dar, dincolo de pedepsele aplicate în cazul tuturor acelor indivizi certaţi grav cu etica muncii, cu legile ţării, care au participat, într-un fel sau altul, la comiterea acestui furt de proporţii, poartă evident răspunderea morală a acestui lung şir de abuzuri şi ilegalităţi şi conducerea şantierului respectiv, colectivul de muncă de aici şi, de ce nu , chiar cadre din conducerea T.C.I. Pentru că, este de neconceput cum ani la şir să nu fi şocat pe nimeni viaţa de huzur, de-a dreptul sfidătoare, dusă de cei trei infractori, uşurinţa cu care aceştia manevrau Sibiile, importante de bani. Pe terenul fragil al unei atmosfere călduţe, de lipsă de răspundere, unde şi-a găsit aplicabilitatea şi dictonul ce spune „Cine se aseamănă, se adună“ , infractorii de la Şantierul 1 fundaţii au acţionat fără scrupule, cu un revoltător singe rece. Intr-o societate care pune mai presus de orice etica şi echitatea, într-o societate în care triumfă munca cinstită şi omenia, dreptatea şi repartiţia pe măsura aportului la edificarea civilizaţiei noastre socialiste, unde omului i se creează condiţii bune de dezvoltare multilaterală, viaţa nu lasă şi nu poate lăsa r,sancţionate hoţia, abuzurile, neglijenţa, complicitatea şi încălcarea legalităţii ! FLACĂRA IAȘULUI | in 24 de orei 1 TELI VIZIUNE. 12 Telex ; 12.0331 t Roman-foileton : „Familia Fa--$|i ' liaer". Reluarea episodului tu.a I 18 13 Curs de limbă spaniolă £1* / 15,30 Intilnire cu musical-ul și**1 1 personajele sale ; 16 Film docu- 1 i mentar: Ritmurile Canadei; 16»30#(* * Moment folcloric ; 16,40 Club Ta» 4 la Craiova; 17,40 Agenda cul-*1 i tural-artistică ; 18,10 Iunie 197S®1 t — cronica evenimentelor politî- 3 ice interne şi internaţionale; 18,.Wft ? Antologia filmului pentru copii,/» \ şi tineret: Charles Chaplin; 19,30'şi I Telejurnal : 19,50 Prim plan — I Omul de la catedră ; 20,10 Tele-1, 4 enciclopedia ; 21 Film serial : Om bogat, om sărac — episodul 3;IS- 1 21.50 Intilnire cu satira şi umoarul ; 22.25* Telejurnal — Sport ! 22.40 Romanţe, cîntece de voie , bună şi tangouri celebre cu Gi- | ! că Petrescu. jf 1 CINEMATOGRAFE. Republica, 10 orele 9 ; 14 ; 17 ; 20 : „Eliberarea I , oraşului Praga“. Victoria, orele 1 9 ; ii ; 15 ; 17 ; 19 ; 21 : „Un om cu „idei“. Copou, orele 9 ; 11,10 ; f 1 14,30 ; 16,40 ; 18,50 ; 21 : „Gentle- i j mânui Jim“. Tineretului, orele 1i 4 9 ; 11 ; 14,45 ; 16,45 ; 18,45 ; 20,45 rd i „Al şaptelea continent“. Grădina»»i de vară „Palat“, ora 20.25 : „Un Ij l om cu „idei". In judeţ. PAŞCANI, m I Casa de cultură ! „O viaţă nu- i| 4 chinală fericirii poporului “. Clu- 1 I bul C.F.R. : „Ua noapte va muri nul ţ oraşul“. TG. FRUMOS : „Roccd 1, 4 şi fraţii săi“. HIRUĂU : „Sando-l kan — tigrul Malaye/.iei". PO-1|| ) DUL IUOAIEI: „Urgia“. HALA- J I UIESTI : „Surîsul mamei“. rA- fi 1 DUCĂNENI : „Nicholas Nickle- I, \ bg“. 1 i TEATRUL NATIONAL. Ora 1 1 19,30, comedia „Acești nebuni fă -I tainici“ — tichete 92. 1 LOTO. La tragerea din 30* ? iunie 1978, au fost extrase tii—următoarele numere : Extrage*! i real : 2 31 24 43 83 41 70 44 55.1 i Extragerea a H-a : 84 47 22 ‘ 66 57 32 60 58 10. Fond de |a cîștiguri, lei 1 111 490. 1 i TIMPUL PROBABIL. Vremea î| ’ se va ameliora treptat. Local sL| , 4 temporar se vor mai semnala a- » i verse de ploaie și descărcări e-» ! 5 lectrice. Vîntul va sufla slab pi-J | i nă la moderat, cu intensificări^; ? din sectorul nord-vestic. Tem-»o | \ peratura aerului, ușor variabî i lă : maximele vor oscila intregi 17 si 25 grade, iar minimele în- i i i re 9 sî 14 oratipt. 1 SPORT SA II Memorialul Mihail Sadoveanu“ Intre 1 şi 14 iulie, Sala sporturilor din Iaşi va fi gazda celei de a patra ediţii a turneului internaiţional de şah „Memorialul Mihail Sadoveanu“. Intrată deja în tradiţie, competiţia adună la mesele de joc maeştri internaţionali, maeştri şi candidaţi de maestru din întreaga ţară şi de peste hotare. Primele trei ediţii au fost cîştigate în ordine de ieşeanul Voloden Vaisman, J. Haik (Franţa) şi Ni Popov (U.R.S.S.). Cîştigătorul actualei ediţii va fi desemnat dintr-un grup de 40 de şahişti, din rindul cărora se detaşează maeştrii J. Hausner (Cehoslovacia), J.. Sabi (Ungaria), W. Schinzel, W. Szayna (ambii din Polonia), B. Nisman (U.R.S.S.), O. Puşcaşu, D. Bondoc, A. Kertesz (toţi din Bucureşti), C. Ruşu (Reşiţa), maestrul internaţional V. Vaisman, maestrul Ad. Marcovici, candidaţii de maestru MCojocaru, M. Dominte, N. Doroftei, FI. Isachievici (toţi din Iaşi) etc. Turneul se va desfăşura după sistemul elveţian, de-a lungul a 6 runde. . . . Organizatorul competiţiei, clubul sportiv Universitatea Iaşi, a luat toate măsurile necesare ca şi această ediţie, iniţiată în memoria marelui nostru scriitor şi iubitor al şahului, să se bucure de succes. Festivitatea de deschidere va avea loc în ziua de 1 iulie, la ora 18. R. C. Programul competiţional astAzi BOX. Sala sporturilor, ora 18 : Iaşi — Mehedinţi (Cupa F.R.B. — juniori). M.IINE ŞAH. Sala sporturilor, de la ora 9 : „Memorialul Mihail Sadoveanu“ — runda I. FOTBAL. Teren „Femei lina", ora 11 : Constructorul Iaşi — C.S. Botoşani. Teren 23 August II, de la orele 9 şi 15 , etapa județeană a „Daciadei". AUTOMOBILISM. Cartierul Alexandru cel Bun, ora 9 : concurs de viteză, in cadrul „Raliului Iașului“. rv