Flacăra Iaşului, iulie 1978 (Anul 34, nr. 9875-9900)

1978-07-01 / nr. 9875

PAGINA A II-A­ ART­A — suflet din sufletul poporului Pe fundalul impresionant al desfăşurării activităţii clo­­c­otitoare a întregului popor pentru înfăptuirea istoricelor hotăriri ale Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Na­ţionale ale partidului, gîndi­­rea şi fapta creatoare de fru­museţe nouă a artiştilor plas­tici, din ţara noastră, se cer ridicate la o altitudine valo­rică superioară, la o calitate a expresiei plastice demnă de timpul nostru şi de oamenii lui.Imperativul calităţii, pro­priu civilizaţiei noastre con­temporane, presupune reali­zarea unei eficienţe social­­politice elevate a tot ce gîn­­dim şi simţim, noi, artiştii, fii ai acestui popor, pentru îndeplinirea scopurilor şi idealurilor umaniste ale cul­turii româneşti. în acest sens, angajat, cu dragoste de mun­că şi respect pentru toţi cei ce muncesc, indiferent de na­ţionalitate, vom avea multe de înfăptuit, în perioada care urmează. Ne vom strădui ca noi, artiştii, din toate gene­raţiile, în genuri şi stiluri di­ferite, să nu ne risipim talen­tul în căutări sterile, ci să răspundem solicitărilor pe care conducerea ţării, oame­nii muncii le formulează, pentru o artă mare, de for public. Mă gindesc, în primul rînd, la datoria ce o avem de a ex­prima conştiinţa de sine a a­­cestui popor, într-un limbaj clar şi frumos, pe înţelesul tuturor celor care vor să ne înţeleagă. Tovarăşul NICOLAE CEA­UŞESCU, se­cretarul general al partidu­lui, preşedintele Republicii, promotorul unei arte auten­tice, originale, ne-a spus des­chis în Cuvîntarea rostită la Conferinţa Naţională a Uniu­nii Artiştilor Plastici : „Do­rim ca unele din edificiile pe care Ie vom realiza, în anii următori, intr-o concepţie arhitecturală originală, să înglobeze lucrări de pictură şi­­sculptură, fresce, alte ope­re monumentale, care să le îmbogăţească artistic, punînd astfel în valoare şi capacita­tea creatoare, imaginaţia, spi­ritul novator al artiştilor noş­tri". Alături de edilii oraşe­lor şi satelor, de arhitecţi şi constructori, avem datoria de a găsi mijloacele pentru a înălţa cu cinste şi răspunde­re opere semnificative. Ce­rinţa estetică, exprimată de primul fiu al ţării, de la tri­buna conferinţei, este şi do­rinţa tuturor artiştilor. Vom da glas, în materia definitivă a artelor plastice, conştiinţei istorice a celor sacrificaţi la Ip, Trăsnea, Sălaj, împotriva celor care au atentat la în­săşi fiinţa poporului nostru. Vom face de neuitat, în emo­ţie şi pasiune profund impri-­ mată pietrei, bronzului, culo­rii, faptele de vitejie ale bra­ţelor, inimilor şi minţii îna­intaşilor, frumuseţea abnega­ţiei în muncă, dăruirea hăr­niciei şi talentului oamenilor de azi, în edificarea unei ţări a dreptăţii şi prieteniei, e­­chităţii economice, social-po­­litice, etice. Mă gindesc, în primul rînd, la Iaşi, oraş in care se vor ridica, în perioada imediată, noi obiective social-culturale: Teatrul pentru copii şi tine­ret, complexe hoteliere etc. Toate acestea implică răspun­derea şi muncă artiştilor, în­că din faza ■­ de proiect, aşa încît mediul construit să­ ex­prime, la o ţinută demnă, conştiinţa noastră naţională şi socială, la fel va trebui să ne aducem contribuţia şi la alte zeci şi sute de obiecti­ve ce vor apare pe teritoriul ţării, de la marele centru ci­vic-politic al Capitalei, noua Operă Română, pînă la că­minele culturale din Arieş, Olt, Maramureş, toate edifi­cii ale timpului nostru, ca­re, gîndite în ansamblu, se cuvin să fie clare şi adevă­rate expresii, feţe ale ace­leiaşi înalte spiritualităţi ro­mâneşti. In calitatea pe ca­re o am, datorită încrederii pe care mi-a acordat-o ob­ştea artiştilor din ţara noas­tră, voi milita neobosit pen­tru o asemenea artă, mesa­geră demnă şi adevărată a omeniei acestui popor, o ar­tă care să se facă ambasadoa­rea viu grăitoare a politicii de suverană egalitate, pace şi înţelegere între toţi oamenii muncii, între toate naţiunile lumii. II TIMIE BÂRLEANU artist emerit, vicepreşedinte al U.A.P. din R. S. România rilor. Muzeul teatrului din Iași se buc­ură de din in­teres din partea vizitato­­i „Estivala amatorilor“ In cadrul manifestărilor e­­tapei de­­masă a Festivalu­lui naţional „Cîntarea Româ­niei“, sub genericul „Estiva­la amatorilor“, în comune­le Dumeşti şi Oţeleni au avut loc reuşite duminici cultural­­sportive. Manifestările, reali­zate de către formaţiile ar­tistice şi sportive din comu­nele aparţinînd consiliilor intercooperatiste Strunga şi Leţcani, au fost urmărite de numeroşi săteni. Pe scenă şi pe terenurile de sport s-au întrecut formaţii de cîntece şi jocuri populare, brigăzi ar­tistice, montaje literare, in­terpreţi individuali și, res­pectiv, echipe de fotbal, vo­lei și altele. Centru metodic de îndrumare permanentă La Centrul judeţean de în­drumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de ma­să s-au luat măsuri de asigu­rare a unui program perma­nent de îndrumare, consulta­ţii, schimburi de opinii cu creatorii populari, instructo­rii artistici şi artiştii ama­tori. In zilele de marţi, miercuri şi joi, se organizea­ză discuţii pe specialităţi : literatură, teatru, brigăzi ar­tistice, spectacole de poezie, în domeniul muzicii şi, res­pectiv, al artei populare şi plastice. De asemenea, la se­diul centrului de îndrumare (str. Ştefan cel Mare nr. 47), au loc şedinţe ale celor două cenacluri literare şi de artă plastică, ale studioului muzi­cal etc. ,CE-ŢI DORESC EU ŢIE- DULCE ROMÂNIE­ Ştafeta cultural-artistică „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie“, organizată de Co­mitetul judeţean Iaşi al U.T.C. şi Comitetul judeţean die cultură şi educaţie socia­listă, se bucu­ra de un larg interes în rîndul tinerilor de la sate, ştafetă prin inter­mediul căreia aceştia îşi marchează prezenţa pe scena marelui Festival naţional „Cîntarea României". Ajunsă la a treia ediţie, manifesta­rea, dedicată formaţiilor ar­tistice ale organizaţiilor U.T.C. de la sate, oferă largi posibilităţi de afirmare a for­ţei creatoare şi măiestriei interpretative ale tinerilor. Prin spectacole-concurs sau întreceri ale echipajelor te­oretice la diferite probe („Vi­itor de aur ţara noastră are“, „Eroi au fost, eroi sunt încă“, „Valori universale în patri­­gttom­ul cultural - naţional“, „Principiile vieţii şi muncii comuniştilor, principiile noas­tre de viaţă“) membri ai organizaţiilor U.T.C. reali­zează veritabile monografii despre succesele poporului nostru în edificarea societă­ţii socialiste multilateral dez­voltate, direcţiile de dezvol­tare a României în actualul cincinal şi în perspectiva a­­nului 1990, rememorează mo­mente cruciale din istoria patriei, precum şi remarca­bile realizări cu­ltural-ştiin­­ţifice româneşti intrate în patrimoniul universal. In ca­drul acestei manifestări, ti­nerii de la sate sunt antre­naţi şi în descoperirea de noi valori folclorice („Datini nepieritoare“), în prezentarea unor creaţii proprii, ori în interpretarea de cîntece şi versuri închinate patriei şi partidului („Patriei, prin cint cinstire", „Drag mi-e cînte­­cul şi jocul“, „Trăim în mie­zul unui ev aprins“). Spec­tacolele organizate in cadrul etapei de masă a ştafetei în comunele Lungani, Bălţaţi, Comarna, Strunga, Golăeşti şi altele s-au înscris ca fru­moase reuşite artistice , apre­ciate de către săteni. De un real succes s-a bucurat şi spectacolul-concurs ce a a­­vut loc între reprezentanţii organizaţiilor U.T.C. din co­muna Al. I. Cuza, începînd cu actuala ediţie a ştafetei cultural-artistice „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie“, în programul ma­nifestărilor s-a integrat şi concursul „Muncă, tinereţe, frumuseţe“, ceea ce conferă un plus de interes­ şi atrac­­tivitate celor care urmăresc întrecerile tinerilor din co­munele judeţului nostru. C. 1.11*1 Plenara Comitetului municipal Iaşi al P.C.R. Ieri a avut loc plenara Co­mitetului municipal Iaşi al P.C.R., care a analizat sta­diul realizării investiţiilor pe perioada expirată din acest an. Au participat, ca invi­taţi, reprezentanţi ai orga­nizaţiilor de construcţii şi de proiectare, conducători de u­nitîţi economice beneficiare de investiţii. Plenara a adoptat un pln de măsuri care să impulsio­­neze ritmul de execuție l­e toate şantierele ieșene, în­deplinirea exemplară a pla­nului de investiţii pe 1978. ------------------ ----------------— Ieri, la Iaşi şi Is­judeţ Adunări consacrate „Zilei învăţătorului“ Şi în acest an „Ziua învă­ţătorului“ a fost marcată la Iaşi şi în judeţ de adunări festive la care au participat educatoare, învăţători şi pro­fesori. Adunarea de la Iaşi a avut loc la Casa de cultură a tine­retului şi studenţilor. A luat parte tovarăşul Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid. După salutul adresat adu­nării de către prof. Elisabe­ta Alexandrescu, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean, prof. Grigo­­re Bernic, inspector general adjunct al Inspectoratului şcolar judeţean, a prezentat o informare în care au fost punctate principalele rezul­tate ale anului şcolar 1977— 1978. Au fost evidenţiate ca­drele didactice care au des­făşurat o bogată activitate în pregătirea tineretului şcolar pentru muncă şi viaţă. Un emoţionant moment a fost prilejuit de salutul adus participanţilor de cei peste 200 de şoimi ai patriei şi purtători ai cravatelor roşii. In încheiere, a avut loc un frumos program artistic pre­zentat de membri ai ansam­blului folcloric al Casei pio­nierilor şi şoimilor patriei din Iaşi. „ Adunări­i festive au mai avut loc şi în alte 17 locali­tăţi ale judeţului nostru. -------------------— @ 1 —7----------------­ Neglijenţa şi corupţia facilitează fărădelegile (urmare din pag. I) 1977, (după decesul fostului contabil şef Popa Argh­ir) a dovedit neglijenţă în exerci­tarea atribuţiilor ce-i reve­neau, el fiind cel chemat să verifice legalitatea, nece­sitatea, realitatea şi econo­micitatea plăţilor prin sem­narea­­documentelor pentru control preventiv. Chiar în timpul desfăşurării procesu­lui, unul dintre delapidatori, Valeriu Horobeţ, a declarat că i-ar fi fost suficiente cinci minute contabilului şef să descopere furtul. Cinci mi­nute, cu condiţia numai ca şeful contabil să-şi fi luat în serios atribuţiile ce-i re­veneau. Dar, cum verifica­rea actelor a făcut-o prin „sondaj“ — după propriile-i declaraţii, pe simplul consi­derent că la venirea în pos­tul de şef contabil i s-a vor­bit foarte frumos despre E­­lena Verşescu — prezentîn­­du-i-se ca un om de foarte mare „încredere“, P.H. a cfeat posibilitatea de a se fura în continuare, prejudi­ciul adus statului în perioa­da 17 mai 1975 — 13 iunie 1976 ri­dicîndu-se la peste un milion de lei. La fel a în­ţeles să-şi exercite atribu­ţiile de serviciu şi econo­mista principală Florica Po­pa, care, avînd sarcina de a înlocui şeful contabil în lipsa acestuia, trebuia să acorde viza de control fi­nanciar preventiv, precum şi Vasile ITardon, fost re­vizor contabil la Corpul li­nie de control financiar in­tern de pe lingă Consiliul popular judeţean care, deşi a controlat șantierul aproape anual, nu a depistat fraude­le. Delapidatorii au declarat că sustrăgeau însemnate su­me de bani chiar în peri­oadele în care se efectuau controalele, în goana după venituri i­­licite, Petre Dumitriu, fost revizor principal, tot în ca­drul Corpului unic de con­trol financiar, în perioada februarie 1970 — ianuarie 1977, şi care a participat la efectuarea mai multor con­troale financiare de fond la Şantierul nr. 1 fundaţii, fie că deconspira data controa­lelor, fie că găsea „totul in regulă“. Şi, bineînţeles, cei în cauză trebuiau să fie ..re­cunoscători“, mituindu-l pe revizor cu însemnate sume de bani, cu diverse bunuri sau alte avantaje materiale. Despre actele dubioase ale contabilei Elena Versesei­ lu­ase cunoştinţă, încă din 1971, şi Alexandru Petrea, de pro­fesie inginer electronist, în­cadrat la o altă unitate şi care, împrietenindu-se cu sus-numita, o ajuta frecvent la domiciliul ei, în întocmi­rea statelor de plată fictive. Instanța a stabilit că A.P. a fost recompensat pentru a­­ceasta cu suma de 75 000 lei. Cu 45 000 de lei a fost plătit de aceeaşi Elena Ver­sescn şi Dumitru Vlădules­­cu, fost normator la­ Şantie­rul 2, structuri pentru aju­torul ce i-1 dădea în întoc­mirea statelor de plată fic­tive. în toate aceste cazuri, fie că-i vorba de neglijenţă în serviciu, luare de mită sau de­­tăinuire în dauna a­­vutului obştesc, instanţa a aplicat pedepsele cuvenite, variind între 4 şi 5 ani în­chisoare, precum şi partici­parea la repararea prejudi­ciului adus. Hotărîrea, răma­să,definitivă, priveşte şi păr­ţile responsabile civilmente, care au fost obligate în so­lidar cu condamnaţii la pla­ta despăgubirilor. Aşadar, sentinţa în cazul furtului de la Şantierul 1 fundaţii s-a dat. Dar, din­colo de pedepsele aplicate în cazul tuturor acelor indi­vizi certaţi grav cu etica muncii, cu legile ţării, care au participat, într-un fel sau altul, la comiterea acestui furt de­ proporţii, poartă evi­dent răspunderea morală a acestui lung şir de abuzuri şi ilegalităţi şi conducerea şantierului respectiv, colec­tivul de muncă de aici şi, de ce nu , chiar cadre din conducerea T.C.I. Pentru că, este de neconceput cum ani la şir să nu fi şocat pe ni­meni viaţa de huzur, de-a dreptul sfidătoare, dusă de cei trei infractori, uşurinţa cu care aceştia manevrau Sibiile, importante de bani. Pe terenul fragil al unei atmos­fere călduţe, de lipsă de răs­pundere, unde şi-a găsit a­­plicabilitatea şi dictonul ce spune „Cine se aseamănă, se adună“ , infractorii de la Şantierul 1 fundaţii au acţio­nat fără scrupule, cu un re­voltător singe rece. Intr-o societate care pune mai presus de orice etica şi echitatea, într-o societate în care triumfă munca cinstită şi omenia, dreptatea şi re­partiţia pe măsura aportului la edificarea civilizaţiei noas­tre socialiste, unde omului i se creează condiţii bune de dezvoltare multilaterală, via­ţa nu lasă şi nu poate lăsa r,­­sancţionate hoţia, abuzu­rile, neglijenţa, complicitatea şi încălcarea legalităţii ! FLACĂRA IAȘULUI | in 24 de orei 1 TELI­ VIZIUNE. 12 Telex ; 12.0331 t Roman-foileton : „Familia Fa--$|i ' liaer". Reluarea episodului tu.a I 18 13 Curs de limbă spaniolă £1* / 15,30 Intilnire cu musical-ul și**1 1 personajele sale ; 16 Film docu- 1 i mentar: Ritmurile Canadei; 16»30#(* * Moment folcloric ; 16,40 Club T­a» 4 la Craiova; 17,40 Agenda cul-*1 i tural-artistică ; 18,10 Iunie 197S®1 t — cronica evenimentelor politî- 3 i­ce interne şi internaţionale; 18,.Wft ? Antologia filmului pentru copii,/» \ şi tineret: Charles Chaplin; 19,30'şi I Telejurnal : 19,50 Prim plan — I Omul de la catedră ; 20,10 Tele-1, 4 enciclopedia ; 21 Film serial : Om­ bogat, om sărac — episodul 3;IS- 1 21.50 Intilnire cu satira şi umo­a­­­rul ; 22.25* Telejurnal — Sport ! 22.40 Romanţe, cîntece de voie , bună şi tangouri celebre cu Gi- | ! că Petrescu. jf 1 CINEMATOGRAFE. Republica, 1­0 orele 9 ; 14 ; 17 ; 20 : „Eliberarea I , oraşului Praga“. Victoria, orele 1­­ 9 ; ii ; 15 ; 17 ; 19 ; 21 : „Un om­­ cu „idei“. Copou, orele 9 ; 11,10 ; f 1 14,30 ; 16,40 ; 18,50 ; 21 : „Gentle- i j­­ mânui Jim“. Tineretului, orele 1i 4 9 ; 11 ; 14,45 ; 16,45 ; 18,45 ; 20,45 rd­ i „Al şaptelea continent“. Grădina»»­i de vară „Palat“, ora 20.25 : „Un Ij l om cu „idei". In judeţ. PAŞCANI, m I Casa de cultură ! „O viaţă nu- i| 4 chinală fericirii poporului “. Clu- 1 I bul C.F.R. : „Ua noapte va muri nul ţ oraşul“. TG. FRUMOS : „Roccd 1, 4 şi fraţii săi“. HIRUĂU : „Sando-­l kan — tigrul Malaye/.iei". PO-1|| ) DUL IUOAIEI: „Urgia“. HALA- J I UI­ESTI : „Surîsul mamei“. rA- fi 1 DUCĂNENI : „Nicholas Nickle- I, \ bg“. 1 i TEATRUL NATIONAL. Ora 1 1 19,30, comedia „Acești nebuni fă­ -I tainici“ — tichete 92. 1 LOTO. La tragerea din 30* ? iunie 1978, au fost extrase tii—ur­­­mătoarele numere : Extrage*! i real : 2 31 24 43 83 41 70 44 55.1 i Extragerea a H-a : 84 47 22 ‘ 66 57 32 60 58 10. Fond de |­a cîștiguri, lei 1 111 490. 1 i TIMPUL PROBABIL. Vremea î| ’ se va ameliora treptat. Local sL| , 4 temporar se vor mai semnala a- » i verse de ploaie și descărcări e-» ! 5 lectrice. Vîntul va sufla slab pi-J | i nă la moderat, cu intensificări^; ? din sectorul nord-vestic. Tem-»o | \ peratura aerului, ușor variabî­ i lă : maximele vor oscila intreg­i 17 si 25 grade, iar minimele în- i i i re 9 sî 14 oratipt. 1 SPORT SA II Memorialul Mihail Sadoveanu“ Intre 1 şi 14 iulie, Sala sportu­rilor din Iaşi va fi gazda celei de a patra ediţii a turneului internai­ţional de şah­ „Memorialul Mihail Sadoveanu“. Intrată deja în tra­­diţie, competiţia adună la mesele de joc maeştri internaţionali, ma­eştri şi candidaţi de maestru din întreaga ţară şi de peste hotare. Primele trei ediţii au fost cîştiga­­te în ordine de ieşeanul Voloden Vaisman, J. Haik (Franţa) şi Ni Popov (U.R.S.S.). Cîştigătorul ac­tualei ediţii va fi desemnat din­­tr-un grup de 40 de şahişti, din rindul cărora se detaşează maeştrii J. Hausner (Cehoslovacia), J.. Sabi (Ungaria), W. Schinzel, W. Szayna (ambii din Polonia), B. Nisman (U.R.S.S.), O. Puşcaşu, D. Bondoc, A. Kert­esz (toţi din Bucureşti), C. Ruşu (Reşiţa), maestrul internaţio­nal V. Vaisman, maestrul Ad. Mar­­covici, candidaţii de maestru M­­Cojocaru­, M. Dominte, N. Dorof­­tei, FI. Isachievici (toţi din Iaşi) etc. Turneul se va desfăşura după sis­temul elveţian, de-a lungul a 6 runde. . . . Organizatorul competiţiei, clubul sportiv Universitatea Iaşi, a luat toate măsurile necesare ca­ şi a­­ceastă ediţie, iniţiată în memoria marelui nostru scriitor şi iubitor al şahului, să se bucure de succes. Festivitatea de deschidere va a­­vea loc în ziua de 1 iulie, la ora 18. R. C. Programul competiţional astAzi BOX. Sala sporturilor, ora 18 : Iaşi — Mehedinţi (Cupa F.R.B. — juniori). M.IINE ŞAH. Sala sporturilor, de la ora 9 : „Memorialul Mihail Sadoveanu“ — runda I. FOTBAL. Teren „Fe­mei lina", ora 11 : Constructorul Iaşi — C.S. Botoşani. Teren 23 Au­gust II, de la orele 9 şi 15 , etapa județeană a „Daciadei". AUTOMO­BILISM. Cartierul Alexandru cel Bun, ora 9 : concurs de viteză, in cadrul „Raliului Iașului“. rv

Next