Flacăra Iaşului, iulie 1978 (Anul 34, nr. 9875-9900)

1978-07-22 / nr. 9893

» Anul XXXIV — Nr. 9898 Sîmbătă, 22 iulie 1978 | Realizări \ -------------------­|de prestigiu, ! în întrecerea ! ; socialistă } \ Prin autoutilare \ \ Autoutilarea, acţiune­a l de mare interes econo-­i­­­mic, stă în centrul pre- 7 t ocupărilor colectivului 1 4 de muncă de la Combi- ţ 7 natul de fibre sintetice i i Iaşi. Astfel, după cum J ^ ne informează conduce- t ; rea combinatului, act iu- l * nile de autoutilare între.- ' \ prinse în acest an s-au \ ( materializat, printre al- ^ ' tele, și în asimilarea u- ■ \ nor instalaţii de frig pe­­­­ bază de bromură de ii- | ; tiu. destinate răcirii a- j ) pei industriale d­in com- » t binat. Realizarea cu for- | / țe proprii a acestei im- ; 1 portante creații tehnice a * \ condus la economisirea ^ , a .1 milioane lei valută, i 1 atît cit ar fi costat in- J \ slalațiile respective da- \ I că s-ar fi adus din im- i ' port. Prin măsurile ini- 7 \ țiate se prelimină o de-.' 1 fașire substanţială a J ’ planului de autoutilări­e­­ pe­ acest an.­i Beneficii suplimentare ! Marea sărbătoare de la 23 August este întîm­­pinată cu succese de prestigiu şi de oamenii muncii de la Intreprin-­­ derea de antibiotice Iași. Printre alte realizări, a­ . mintim faptul că dato-­­ rită reducerii cheltuieli­lor materiale cu 20 de­­ lei la mia de lei produc-­­­ţie marfă, în primul se­mestru s-a obţinut un beneficiu suplimentar în valoare de 2,5 milioane­­ lei. La baza acestui suc-­­ ces stau acţiunile între­prinse pentru organiza­rea superioară a produc-­­ ţiei şi a muncii, valori-­­ ficarea mai bună a ma­teriilor prime şi secun­dare, introducerea şi extinderea tehnologiilor perfecţionate, reducerea permanentă a consumu­rilor specifice de mate­ri­i prime şi materiale, utilizarea mai raţională a capacităţilor, precum şi a combustibililor şi energiei electrice. Meseria de ţesătoare cere multă îndemînare şi disciplină. Sînt calităţi ca­re o onorează pe tinăra Viorica Boureanu de la „Ţesătura“ şi care i-au adus multe satisfacţii şi un loc de frunte in co­lectiv. Epio : D. ROTA RP ECONOMIA NAŢIONALĂ ÎN PLIN AVÂNT Din bilanţul primului semestru: Creşterea producţiei pentru export Revenire la secţia de zincare a Intreprinderii Imagine a noului pei­saj urbanistic al oraşu­lui Paşcani. Foto : S. LEONID In pagina a 2-a Viața culturală După mai multe luni, am revenit pe şantierul între­prinderii metalurgice, mai exact, la noua secţie de zin­­care. Am urmărit modul cum­ se acţionează pentru in­­­­făptuirea sarcinilor reieşite din recenta plenară a C.C. al P.C.R., ştiut fiind faptul că lucrările sunt rămase în urmă. „A doua problemă a­­supra căreia atrag în mod deosebit atenţia — arăta tovarăşul­ Nicolae Ceauşescu, la cuvintarea rostită la ple­nară —­ este cea a restanţe­lor în realizarea investiţii­lor, în punerea în producţie a capacităţilor stabilite şi care se reflectă în nereali­­zarea planului de produc­ţie... Iată de ce insist asupra măsurilor ce trebuie luate pentru realizarea la timp a planului de investiţii, prin darea în folosinţă a tuturor capacităţilor stabilite“. Şi, du­pă cum se ştie, noua secţie de zincare de la întreprin­derea metalurgică urmează a fi conectată în circuitul eco­nomic chiar în acest an. In astfel de condiţii este fi­resc ca beneficiarul şi con­structorii să colaboreze per­manent, să-şi amplifice efor­turile in vederea recuperării grabnice a restanţelor. „Noi ne-am străduit să procurăm INVESTIRI 78 utilaje tehnologice în timp util, ne spunea ing. C-tin Stănescu, şeful serviciului de investiţii de la întreprinde­rea­­metalurgică. Pînă în pre­zent au sosit utilaje în va­loare de aproape 30 de mi­lioane lei, din care s-au montat foarte puţine, restul fiind un stoc. Constructorii au o rămînere în urmă de mai bine de trei luni“. în­­tr-adevăr, stadiile fizice a­­tinse se situează sub nivelul prevăzut in graficele de e­xecuţie. Am încercat să a­­flăm cauzele ritmului de lu­cru slab de la­ ing. C-lin Or­­h­ei, directorul Grupului de şantiere nr. 2 al Trustului de construcţii industriale. „La acest punct de lucru, ne spune interlocutorul, avem forţă de muncă şi utilaje ne­cesare pentru un ritm de execuţie alert. Ne lipsesc însă, de mai mult timp, pro­dusele de balastieră, ceea ce ne împiedică să turnăm betoane, lucrări­­care acum au pondere foarte mare. A­­vem promisiuni că situaţia se va ameliora. Exact, în cât timp, nici noi nu ştim. De­pindem de furnizorii produ­selor de balastieră“. Am mers şi la Şantierul nr. 2 al Trustului de instala­­ţii-monta­je, unde ing. Ale­xandru Rădăuceanu, şeful şantierului, ne-a relatat : „A­­vansul cîştigat de beneficiar EUGENIU ZIDARIȚA (continuare în pag. a 3-a) metalurgice Locul utilajelor este în hale, nu în... stoc In padina b 1 a­­. Lucrările Conferinţei O.U.A. Negocierile privind Rhodesia O declaraţie a Partidului Comunist German Stare de asediu în Bolivia Noi incidente in Nicaragua Forţele agricultorilor — solicitate tot mai mult la seceriş • Pe primul plan — recoltarea griului • Zile hotărîtoare şi pentru strînsul nutreţurilor • Fără a neglija nici una dintre lucrările agricole de sezon Precipitaţiile căzute în ultima vreme i-au stînjenit şi pe lucrătorii din unită­ţile consiliului intercoope­­ratist Tg. Frumos în desfă­şurarea campaniei. Dar, după cum ne spunea tov. Cristian Şuşetea, directorul S.M.A. Tg. Frumos, atît specialiştii din cooperative­le agricole, cit şi ceilalţi factori de răspundere, au controlat, la intervale mici, starea de umiditate a lanu­rilor pentru a nu se pierde nici o clipă bună de lucru. Ieri, secerişul griului s-a desfăşurat în condiţii nor­male. La C.A.P. Tg. Fru­mos toate cele 8 combine „Gloria“ şi 5 prese de ba­lotat au luat startul, încă din primele ore ale dimi­neţii, în lanurile de grîu din tarlalele „Dealul lui I­v­lie“ şi „Dealul mare“. La transportul recoltei se ac­ţiona­­ cu 12 remorci şi 6 autocamioane, care reuşeau să ţină pasul cu combine­le. Celelalte mijloace de transport sunt mobilizate la eliberarea miriştii de orz de baloţii de paie şi la transportul fînurilor natu­rale de pe ultimele supra­feţe. Toate forţele mecani­ce din secţia S.M.A., con­dusă de Vasile Voroneanu, care nu sunt ocupate la strînsul recoltei execută a­­rături în vederea însămîn­­ţării culturilor succesive, în privinţa lucrărilor de în­treţinere a culturilor, se poate spune că ele se a­­propie de sfîrşit, majorita­tea cooperatorilor dînd zor acum cu prăşitul fasolei şi porumbului. Cu mult spor se acţionea­ză şi la C.A.P. Balş. Tov. Gheorghe Comăniţă, pre­şedintele unităţii, ne spu­nea că, deşi mecanizatorii şi cooperatorii de aici au de executat un volum mare de muncă, toate lucrările se desfășoară conform gra­ficului stabilit. Recolta de grîu de pe 60 de hectare se află deja în hambare. ANDREI BRATU (continuare in pag. a 3-a) Locuitori şi... locatari Se va întreba, evident, ci­titorul de ce facem distincţia aceasta intre loca­tar şi simplul locuitor. Nu aş fi înţeles-o, poate, nici eu, dacă nu mi-aş fi dat seama, purtîndu-mi adesea paşii prin uliţe răcoroase, a­­dăpostind atîtea gospodării modeste, insă atît de cura­te şi ordonate, asemenea fa­gurilor lucraţi de albine, că, intr-adevăr, pe aici stau oa­­­­meni de înţelegere şi bună-­­ voinţă, care se respectă u­­nii pe alţii şi pun umărul toţi ca să-şi înfrumuseţeze ambianţa, să-şi asigure, lor şi copiilor, o odihnă plăcu­tă în orele de repaus, pe lingă casă. Tot aşa stau lu­crurile in majoritatea blocu­rilor : scări şi holuri strălu­cind de curăţenie, flori pe culoare, grădiniţe în­ faţa balcoanelor, îngrijite locuri de joacă pentru cei mici, în orele îngăduite... Aici se ve­de că locuiesc oameni de o- Un plus de spirit gospodăresc şi de frumuseţe i­ menie, deprinşi cu ordinea şi cu frumuseţea. Atîtea blocuri din Mircea cel Bă­­trîn, din Podul de piatră, din Tătăraşi, pot fi date ca exem­plu în această privinţă. Se vede­­ că oamenii d­e aici nu sînt simpli locuitori, adică nişte cetăţeni înscrişi întîm­­plător în tabelele de la fie­care scară, dar indiferenţi ori chiar ostili faţă de viaţa în comun. Cum se vede, di­ferenţa intre locuitorul care nu respectă liniştea vecini­lor, care nu-şi convinge co­piii să apere florile, stratu­rile, sa-i ajute pe cei mari in păstrarea curăţeniei etc., etc., şi locatarul care se sim­te răspunzător de bunele condiţii de odihnă şi de mun­că ale tuturor celor din preajmă, este o chestiune de civilizaţie. Evident, există norme şi îngrădiri legale pentru cazurile de dispreţ manifest faţă de semenii alături de care ne ducem RADU NAUMESCU (con­t­in­uare in pag. a 3-a) • • B353S1­­ De ce în­­ excursie ! cu Bachus?­­ După o oarecare chibzu-­­ ială — trebuie să-ţi soco- 4 teşti banii, timpul, puteri-­­ le — îţi alegi un traseu şi­­ te duci la Oficiul jude-­­ ţean de turism. Plăteşti, şi * din acel moment te con-­­ sideri excursionist. Vine­­ şi data plecării. Se face » apelul, toată lumea este­­ prezentă, autocarul plea­­i­că, se flutură batiste şi J „drum bun Gata, ai I plecat şi, îndreptăţit (cum I să nu fii îndreptăţit dacă J ai plătit ?), te aştepţi nu- i mai la bucurii. O ploaie,­­ o furtună, fie şi o pană, ţ n-au nici o importanţă,­­ toate astea fac parte din­­ plăcerile excursiei. Dar­­ iată că, uneori, undeva­­ în autocar, apare o sticlă­­ de ţuică, apoi alta şi se­­ încinge un chef de pomi- • nă. Nu participă toţi, ci­­ numai cîţiva, care pot să­­ fie, după împrejurări,­­ ceva mai mulţi. Ghidul,­­ care la început simţea le-­­ gătura cu colectivul, își ^ dă tot mai mult seama de i inutilitatea funcției lui. 1 Cind­ autocarul se opreș­­­­te intr-un oraş sau intr-o » H.PET1JESCU I (continuare in pag. n .t­aj ^

Next