Flacăra Iaşului, iulie 1978 (Anul 34, nr. 9875-9900)
1978-07-22 / nr. 9893
» Anul XXXIV — Nr. 9898 Sîmbătă, 22 iulie 1978 | Realizări \ -------------------|de prestigiu, ! în întrecerea ! ; socialistă } \ Prin autoutilare \ \ Autoutilarea, acţiunea l de mare interes econo-imic, stă în centrul pre- 7 t ocupărilor colectivului 1 4 de muncă de la Combi- ţ 7 natul de fibre sintetice i i Iaşi. Astfel, după cum J ^ ne informează conduce- t ; rea combinatului, act iu- l * nile de autoutilare între.- ' \ prinse în acest an s-au \ ( materializat, printre al- ^ ' tele, și în asimilarea u- ■ \ nor instalaţii de frig pe bază de bromură de ii- | ; tiu. destinate răcirii a- j ) pei industriale din com- » t binat. Realizarea cu for- | / țe proprii a acestei im- ; 1 portante creații tehnice a * \ condus la economisirea ^ , a .1 milioane lei valută, i 1 atît cit ar fi costat in- J \ slalațiile respective da- \ I că s-ar fi adus din im- i ' port. Prin măsurile ini- 7 \ țiate se prelimină o de-.' 1 fașire substanţială a J ’ planului de autoutilărie pe acest an.i Beneficii suplimentare ! Marea sărbătoare de la 23 August este întîmpinată cu succese de prestigiu şi de oamenii muncii de la Intreprin- derea de antibiotice Iași. Printre alte realizări, a . mintim faptul că dato- rită reducerii cheltuielilor materiale cu 20 de lei la mia de lei produc-ţie marfă, în primul semestru s-a obţinut un beneficiu suplimentar în valoare de 2,5 milioane lei. La baza acestui suc- ces stau acţiunile întreprinse pentru organizarea superioară a produc- ţiei şi a muncii, valori- ficarea mai bună a materiilor prime şi secundare, introducerea şi extinderea tehnologiilor perfecţionate, reducerea permanentă a consumurilor specifice de materii prime şi materiale, utilizarea mai raţională a capacităţilor, precum şi a combustibililor şi energiei electrice. Meseria de ţesătoare cere multă îndemînare şi disciplină. Sînt calităţi care o onorează pe tinăra Viorica Boureanu de la „Ţesătura“ şi care i-au adus multe satisfacţii şi un loc de frunte in colectiv. Epio : D. ROTA RP ECONOMIA NAŢIONALĂ ÎN PLIN AVÂNT Din bilanţul primului semestru: Creşterea producţiei pentru export Revenire la secţia de zincare a Intreprinderii Imagine a noului peisaj urbanistic al oraşului Paşcani. Foto : S. LEONID In pagina a 2-a Viața culturală După mai multe luni, am revenit pe şantierul întreprinderii metalurgice, mai exact, la noua secţie de zincare. Am urmărit modul cum se acţionează pentru infăptuirea sarcinilor reieşite din recenta plenară a C.C. al P.C.R., ştiut fiind faptul că lucrările sunt rămase în urmă. „A doua problemă asupra căreia atrag în mod deosebit atenţia — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la cuvintarea rostită la plenară — este cea a restanţelor în realizarea investiţiilor, în punerea în producţie a capacităţilor stabilite şi care se reflectă în nerealizarea planului de producţie... Iată de ce insist asupra măsurilor ce trebuie luate pentru realizarea la timp a planului de investiţii, prin darea în folosinţă a tuturor capacităţilor stabilite“. Şi, după cum se ştie, noua secţie de zincare de la întreprinderea metalurgică urmează a fi conectată în circuitul economic chiar în acest an. In astfel de condiţii este firesc ca beneficiarul şi constructorii să colaboreze permanent, să-şi amplifice eforturile in vederea recuperării grabnice a restanţelor. „Noi ne-am străduit să procurăm INVESTIRI 78 utilaje tehnologice în timp util, ne spunea ing. C-tin Stănescu, şeful serviciului de investiţii de la întreprindereametalurgică. Pînă în prezent au sosit utilaje în valoare de aproape 30 de milioane lei, din care s-au montat foarte puţine, restul fiind un stoc. Constructorii au o rămînere în urmă de mai bine de trei luni“. într-adevăr, stadiile fizice atinse se situează sub nivelul prevăzut in graficele de execuţie. Am încercat să aflăm cauzele ritmului de lucru slab de la ing. C-lin Orhei, directorul Grupului de şantiere nr. 2 al Trustului de construcţii industriale. „La acest punct de lucru, ne spune interlocutorul, avem forţă de muncă şi utilaje necesare pentru un ritm de execuţie alert. Ne lipsesc însă, de mai mult timp, produsele de balastieră, ceea ce ne împiedică să turnăm betoane, lucrăricare acum au pondere foarte mare. Avem promisiuni că situaţia se va ameliora. Exact, în cât timp, nici noi nu ştim. Depindem de furnizorii produselor de balastieră“. Am mers şi la Şantierul nr. 2 al Trustului de instalaţii-montaje, unde ing. Alexandru Rădăuceanu, şeful şantierului, ne-a relatat : „Avansul cîştigat de beneficiar EUGENIU ZIDARIȚA (continuare în pag. a 3-a) metalurgice Locul utilajelor este în hale, nu în... stoc In padina b 1 a. Lucrările Conferinţei O.U.A. Negocierile privind Rhodesia O declaraţie a Partidului Comunist German Stare de asediu în Bolivia Noi incidente in Nicaragua Forţele agricultorilor — solicitate tot mai mult la seceriş • Pe primul plan — recoltarea griului • Zile hotărîtoare şi pentru strînsul nutreţurilor • Fără a neglija nici una dintre lucrările agricole de sezon Precipitaţiile căzute în ultima vreme i-au stînjenit şi pe lucrătorii din unităţile consiliului intercooperatist Tg. Frumos în desfăşurarea campaniei. Dar, după cum ne spunea tov. Cristian Şuşetea, directorul S.M.A. Tg. Frumos, atît specialiştii din cooperativele agricole, cit şi ceilalţi factori de răspundere, au controlat, la intervale mici, starea de umiditate a lanurilor pentru a nu se pierde nici o clipă bună de lucru. Ieri, secerişul griului s-a desfăşurat în condiţii normale. La C.A.P. Tg. Frumos toate cele 8 combine „Gloria“ şi 5 prese de balotat au luat startul, încă din primele ore ale dimineţii, în lanurile de grîu din tarlalele „Dealul lui Ivlie“ şi „Dealul mare“. La transportul recoltei se acţiona cu 12 remorci şi 6 autocamioane, care reuşeau să ţină pasul cu combinele. Celelalte mijloace de transport sunt mobilizate la eliberarea miriştii de orz de baloţii de paie şi la transportul fînurilor naturale de pe ultimele suprafeţe. Toate forţele mecanice din secţia S.M.A., condusă de Vasile Voroneanu, care nu sunt ocupate la strînsul recoltei execută arături în vederea însămînţării culturilor succesive, în privinţa lucrărilor de întreţinere a culturilor, se poate spune că ele se apropie de sfîrşit, majoritatea cooperatorilor dînd zor acum cu prăşitul fasolei şi porumbului. Cu mult spor se acţionează şi la C.A.P. Balş. Tov. Gheorghe Comăniţă, preşedintele unităţii, ne spunea că, deşi mecanizatorii şi cooperatorii de aici au de executat un volum mare de muncă, toate lucrările se desfășoară conform graficului stabilit. Recolta de grîu de pe 60 de hectare se află deja în hambare. ANDREI BRATU (continuare in pag. a 3-a) Locuitori şi... locatari Se va întreba, evident, cititorul de ce facem distincţia aceasta intre locatar şi simplul locuitor. Nu aş fi înţeles-o, poate, nici eu, dacă nu mi-aş fi dat seama, purtîndu-mi adesea paşii prin uliţe răcoroase, adăpostind atîtea gospodării modeste, insă atît de curate şi ordonate, asemenea fagurilor lucraţi de albine, că, intr-adevăr, pe aici stau oameni de înţelegere şi bună- voinţă, care se respectă unii pe alţii şi pun umărul toţi ca să-şi înfrumuseţeze ambianţa, să-şi asigure, lor şi copiilor, o odihnă plăcută în orele de repaus, pe lingă casă. Tot aşa stau lucrurile in majoritatea blocurilor : scări şi holuri strălucind de curăţenie, flori pe culoare, grădiniţe în faţa balcoanelor, îngrijite locuri de joacă pentru cei mici, în orele îngăduite... Aici se vede că locuiesc oameni de o- Un plus de spirit gospodăresc şi de frumuseţe i menie, deprinşi cu ordinea şi cu frumuseţea. Atîtea blocuri din Mircea cel Bătrîn, din Podul de piatră, din Tătăraşi, pot fi date ca exemplu în această privinţă. Se vede că oamenii de aici nu sînt simpli locuitori, adică nişte cetăţeni înscrişi întîmplător în tabelele de la fiecare scară, dar indiferenţi ori chiar ostili faţă de viaţa în comun. Cum se vede, diferenţa intre locuitorul care nu respectă liniştea vecinilor, care nu-şi convinge copiii să apere florile, straturile, sa-i ajute pe cei mari in păstrarea curăţeniei etc., etc., şi locatarul care se simte răspunzător de bunele condiţii de odihnă şi de muncă ale tuturor celor din preajmă, este o chestiune de civilizaţie. Evident, există norme şi îngrădiri legale pentru cazurile de dispreţ manifest faţă de semenii alături de care ne ducem RADU NAUMESCU (continuare in pag. a 3-a) • • B353S1 De ce în excursie ! cu Bachus? După o oarecare chibzu- ială — trebuie să-ţi soco- 4 teşti banii, timpul, puteri- le — îţi alegi un traseu şi te duci la Oficiul jude- ţean de turism. Plăteşti, şi * din acel moment te con- sideri excursionist. Vine şi data plecării. Se face » apelul, toată lumea este prezentă, autocarul pleaică, se flutură batiste şi J „drum bun Gata, ai I plecat şi, îndreptăţit (cum I să nu fii îndreptăţit dacă J ai plătit ?), te aştepţi nu- i mai la bucurii. O ploaie, o furtună, fie şi o pană, ţ n-au nici o importanţă, toate astea fac parte din plăcerile excursiei. Dar iată că, uneori, undeva în autocar, apare o sticlă de ţuică, apoi alta şi se încinge un chef de pomi- • nă. Nu participă toţi, ci numai cîţiva, care pot să fie, după împrejurări, ceva mai mulţi. Ghidul, care la început simţea le- gătura cu colectivul, își ^ dă tot mai mult seama de i inutilitatea funcției lui. 1 Cind autocarul se oprește intr-un oraş sau intr-o » H.PET1JESCU I (continuare in pag. n .taj ^