Flacăra Iaşului, august 1978 (Anul 34, nr. 9901-9926)

1978-08-01 / nr. 9901

EPAGINA A Il-A —------------------—— Comitetul comunal răspunde de îndeplinirea întregului plan economic în profil teritorial Să privim mai întîi te­matica plenarelor comitetu­lui comunal de partid Vî­­nâtorii, pe primele trimestre din acest an. Problemelor economico-sociale ale co­munei le-a fost acordat lo­cul cuvenit, fiind analizate aspecte cum ar fi : grija consiliului de conducere al C.A.P. pentru folosirea ju­dicioasă a fondului funciar; preocuparea consiliului de conducere al C.A.P., a bi­roului executiv al consiliu­lui popular comunal și a cooperativei de consum pen­tru dezvoltarea activităţi­lor industriale şi prestări­lor de servicii ; îndeplini­rea de către cooperativa de consum a sarcinilor pe 1977 şi măsuri pentru îmbună­tăţirea aprovizionării popu­laţiei în 1978. Sub îndruma­rea comitetului comunal de partid, consiliul popular a analizat, la rîndu-i, mersul lucrărilor de investiţii, al acţiunilor de bună gospo­dărire şi înfrumuseţare a localităţii, realizarea buge­tului pe primul semestru al acestui an. „Ar mai fi de adăugat, ne-a spus tov. Mi­­hai Farmatu, secretarul co­mitetului comunal de partid, că, mergînd pe aceeaşi linie a evitării paralelismelor în dezbaterea problemati­cii economice ce confruntă comuna, aspectele vizînd buna desfăşurare a cam­paniilor agricole şi parti­ciparea tuturor sătenilor la munca pe ogoare s-au a­­flat mai ales pe agenda a­­dunărilor generale de la organizaţiile de bază“. E de menţionat că şi la Vî­­nătorii există o repartizare a sarcinilor şi sectoarelor de activitate pe membrii comitetului comunal de partid, ai biroului acestuia, că se practică metoda ra­portării de către toţi asu­pra modului în care şi-au îndeplinit îndatoririle. In consecinţă, există şi aici, la margine de judeţ, unele rezultate bune pe li­nia îndeplinirii planului e­­conomic în profil teritorial. C.A.P. Vînătorii are în a­­cest an recolte frumoase de orz şi grîu, promiţătoare se arată şi alte culturi, s-au depăşit veniturile planifi­cate în sectorul zootehnic. Se acţionează pentru mo- Viala de partid dernizarea sectorului ovin, pentru noile saivane inves­­tindu-se 4 milioane de lei. In privinţa gospodăririi lo­calităţii, s-au efectuat lu­crări de peste un milion de lei, îndeplinindu-se planul anual (cam mic, e drept, faţă de cerinţele şi posibi­lităţile comunei). E pe punctul de a se realiza sau s-a depăşit chiar planul a­­nual la livrări la achiziţii în cazul unor produse (fruc­te, lapte de oaie, ouă). Co­operativa de consum a vîn­­dut mărfuri în valoare de peste 3 milioane de lei, de­­păşindu-şi sarcinile plani­ficate pe semestrul I. Rămin însă unele puncte din planul economic în profil teritorial neîndepli­­nite, cu importante rămî­­neri în urmă. Deşi în do­meniul investiţiilor trebuie să relevăm o foarte bună experienţă existentă aici în a construi totul cu forţă de muncă locală (echipe de constructori au şi consiliul popular şi C.A.P.-ul şi co­operativa de consum), se înregistrează restanţe la u­­nele obiective ale C.A.P. (casa specialistului şi bru­tăria). „La ale noastre stăm bine, în avans chiar“ , ne spunea tov. Vasile Buta, vicepreşedintele consiliului popular. Adevărat, cum am constatat şi pe teren, dar se uită, se pare, că atît con­siliul popular, cît şi comi­tetul comunal de partid răs­pund de activitatea din ca­drul tuturor unităţilor din comună. Rămase mult în urmă sunt la Vînătorii lucrările de îmbunătăţiri funciare , din 22 430 m.c. de săpături planificate pentru 1978 la re­gularizarea pîraielor Gher­ghina, Rugina şi Vladnici s-au realizat doar 4 300 ! Şi aceasta după ce gospodă­rirea fondului funciar a fă­cut, cum am văzut, obiec­tul unei plenare a comite­tului comunal de partid. S-au stabilit nişte măsuri, dar aplicarea lor întîrzie. O treabă formală, şi aceas­ta, credem noi, fiindcă nici membrii biroului comitetu­lui comunal de partid nu sunt convinşi de eficienţa u­­nor asemenea eforturi, a­­vînd păreri diferite faţă de cele ale specialiştilor O.I.F.P.C.A. Sunt doar două dintre aspectele care ilus­trează cerinţa ca organul local de partid să fie mai dinamic, mai ferm în ac­ţiuni, să se considere răs­punzător de tot ceea ce se petrece pe raza comunei. G. VORONEANU • • Amplasarea raţională a forțelor de producţie (urmare din pag. 1) 25 de ori, producţia agricolă de 4 ori. In anii care au tre­cut de la reorganizarea ad­ministrativă numărul jude­ţelor care realizează mai pu­ţin de 5 miliarde lei produc­ţie globală industrială a scă­zut de la 19 în 1970 la 6 în 1976, iar al celor care înregis­trează peste 10 miliarde lei a ajuns la 25 anul trecut. Po­trivit prevederilor Programu­lui partidului toate judeţele trebuie să realizeze o pro­ducţie industrială de cel pu­ţin 10 miliarde lei pînă în 1980 şi 18—20 miliarde lei pî­nă în anul 1990. Un exemplu concludent în această direcţie îl reprezintă judeţul Iaşi a cărui produc­ţie globală industrială a spo­rit de la 0,4 miliarde lei în anul 1950 la 3,9 miliarde lei în 1965 şi 8,5 miliarde în 1970, ajungînd astăzi să pro­ducă mai mult decît întreaga Românie a anului 1938 — pes­te 23 de miliarde lei. Nivelul actual de dezvolta­re a ţării a permis Congre­sului al XI-lea al P.C.R. să abordeze intr-o formă cali­tativ nouă repartiţia forţelor de producţie în sensul tre­cerii de la amplasarea pe judeţe la dispersarea tot mai raţională în cadrul acestora, ceea ce înseamnă, într-o pri­mă etapă, ridicarea la viaţa economică a peste 300 de lo­calităţi rurale care vor de­veni, pînă la finele deceniu­lui următor, centre de pola­rizare urbană. îmbunătăţirea sistematică a repartiţiei forţelor de pro­ducţie a generat şi generea­ză numeroase efecte pozi­tive . In primul reiul, se asigură un cadru tot mai favorabil acţiunii legilor economice a­­le socialismului, subliniind in mod deosebit legea funda­mentală, în sensul că se cre­ează şanse tot mai apropiate de valorificare a potenţelor tuturor oamenilor muncii, de afirmare a personalităţii, de lărgire şi adîncire a demo­craţiei. In al doilea rînd, are loc procesul de omogenizare e­­conomică, ceea ce stimulea­ză şi fundamentează omoge­nizarea socială, influenţează mobilitatea spaţială a popu­laţiei, asigurindu-se struc­turi favorabile pe ramuri şi sectoare. In al treilea rînd, se atenu­ează deosebirile esenţiale dintre oraş şi sat, dintre mun­ca din industrie şi cea din agricultură. Pe un asemenea fond are loc lichidarea cau­zelor generatoare de contra­dicţii în acest domeniu. In al patrulea rînd, în a­­cest proces au fost îmbună­tăţite structurile economice, raportul dintre industrie, a­­gricultură şi celelalte ramuri cit şi strict interne, în sensul creşterii ponderii subramu­­rilor de vîrf, moderne, capa­bile să asimileze din mers­­efectele progresului tehnic contemporan. In fine, ca să evidenţiem doar cîteva din efectele fa­vorabile, aceasta răspunde cerinţelor sporirii eficienţei producţiei, valorificării supe­rioare a resurselor naturale şi umane, creşterii gradului de urbanizare, a ponderii şi structurii clasei muncitoare şi intelectualităţii. Viaţa arată că repartiţia raţională a forţelor de pro­ducţie este un proces reali­zabil numai în condiţiile so­cialismului, ale afirmării li­bere şi independente a fie­cărui stat, ale conducerii u­­nitare pe baza planului na­ţional unic. Aceasta ni se prezintă şi mai clar dacă ob­servăm faptul că numeroase state, inclusiv din rîndul ce­lor industrializate, menţin încă vreme îndelungată un „sud“ rămas în urmă, com­parativ cu un „nord“ dez­voltat. Analiza repartiţiei forţelor de producţie în România evi­denţiază realismul politicii partidului nostru, adevăra­tele mutaţii favorabile pro­duse în cei 34 de ani care au trecut de la eliberarea patriei, hărnicia, competenţa şi amploarea valorilor crea­te de un popor liber şi inde­pendent. Pentru dragii noştri­ ­urmare din pagi n plasate in puncte de agre­ment ale luxului. Iată un gest frumos adăugat la ce au realizat mai înainte cu „Circul celor mici", repre­zentaţie cu care au mers în numeroase grădiniţe de copii, contribu­ind la lărgi­rea orizontului de cunoaştere al preşcolari­lor. Este un spectacol pregătit la sugestia e­­ducatoarelor, practică înce­tăţenită în activitatea aces­tor artişti amatori, în baza căreia vor pune în scenă, un viitor, de pildă, „Petri­­că şi lupul", special pentru familiarizarea celor mici cu instrumentele muzicale, in­­tenţionând astfel să vină în sprijinul unei acţiuni sus­ţinute de educare estetică. ------------------------FLACĂRA IAȘULUI | VIAŢA CULTURALĂ Spectacol de muzică şi poezie Sub genericul „Flori de tei“, duminică s-a desfăşu­rat în Grădina Copou din Iaşi un frumos spectacol de muzică şi poezie patri­otică, înscris in ansam­blul manifestărilor etapei de masă a Festivalului naţional „Cîntarea Româ­niei“. Şi-au dat concursul membri ai cenaclului lite­rar „Lupta cu inerţia“ din Iaşi şi grupul de muzică folk „Emin“ din Botoşani. In acelaşi cadru, formaţia de păpuşi a Casei munici­pale de cultură a prezentat un frumos program. In preajma teiului lui Eminescu, pictorii amatori Vladimir Asaftei, Paul Papastopol şi Mihai Suhan, membri ai cenaclului de artă plastică „Theodor Pallady“, au ganizat o expoziție de tură in aer liber. or­pic- Duminică cultural-sportivă Consiliul comunal Valea Seacă al educaţiei politice şi culturii socialiste a or­ganizat duminică frumoase manifestări cultural-sportive in aer liber. Paralel cu în­trecerile echipelor de fotbal din Valea Seacă, Lespezi şi Gîşte­şti — Paşcani, forma­ţii cultural-artistice din co­mună, înscrise în marele Festival naţional „Cîntarea României“, au susţinut un frumos spectacol. S-au evi­denţiat formaţia de dansuri populare din Topile, inter­preţii montajului literar­­muzical din satul Conteşti şi solista de muzică popu­lară Sofica Doroftei. Gală de film­e La Casa orăşenească de cultură „Mihail Sadoveanu“ din Paşcani, întreprinderea cinematografică judeţeană organizează în zilele de 1 şi 2 august, „Gala filmului premiat“. Cu acest prilej, sunt prezentate filme din ţările socialiste, premia­te la mari festivaluri inter­naţionale. Printre filmele distinse cu prestigioase pre­mii se numără „Pasărea al­bastră“, „A cincea pecete“, „Cheamă-mă din depărtarea luminoasă“ și altele. • • Ce se impune (urmare din pag. 1) țării care le-au venit în a­­jutor. Jumătate din recolta de grîu este încă în spice. Tre­buie s-o adunăm grabnic, în acest scop se impune să se asigure în continuare, în fiecare consiliu, în fie­care unitate o organizare exemplară a muncii. A­­vînd în vedere­ că vremea este nestatornică,­­se cere mai mult ca oricînd să fie folosită din plin fiecare cli­pă de lucru. De asemenea, este necesar să se asigu­re toate măsurile de care depinde depăşirea normei de lucru planificate pe fiecare combină : folosirea grupată a acestora, regla­rea lor în funcţie de umi­ditatea lanurilor, aprovi­zionarea cu carburanţi, cu hrană caldă la locul de muncă etc. In acest scop este necesar “ca, în aceste zile hotărîtoare pentru ter­minarea grabnică a sece­rişului, specialiştii, condu­cerile unităţilor agricole, factorii cu munci de răs­pundere de la comune să se afle în cîmp, alături de mecanizatori şi coopera­tori şi să contribuie la re­zolvarea operativă a pro­blemelor de care depinde încheierea secerişului. Tot­ în continuare odată trebuie să se acţio­neze mai energic la elibe­rarea miriştilor. Rezultate­le obţinute în această pri­vinţă nu satisfac. In foarte multe unităţi se întîrzie nejustificat cu transporta­rea baloţilor, nu sînt folo­site şi forţele proprii la căratul paielor. Din aceas­tă cauză sînt rămîneri în urmă la afînarea solului, la executarea arăturilor..­­Comandamentele comuna­le au obligaţia de a lua urgent măsurile care se cuvin. Totodată să se ur­mărească ca aceste lucrări să se efectueze de calitate. Pentru a se putea recupe­ra cît mai repede rămîne­­rile în urmă la seceriş şi la celelalte lucrări de se­zon să se asigure folosirea la întreaga capacitate a utila­jelor agricole prin organi­zarea schimburilor de lu­cru prelungite, iar acolo unde sunt condiţii şi a ce­lui de al doilea schimb. Duminică, la C.A.P. Strunga (urmare din pag. 1) exemplu, au fost prezenţi la datorie atît mecanizato­rii din secţia S.M.A. — con­dusă de Mihai Mariciuc — cît şi cooperatorii. A fost o zi spornică în care combine­­rii Constantin Ursache, Va­sile Ciobanu, Victor Ape­­trei şi tovarăşii lor, combi­­nerii veniţi tocmai din ju­deţul Teleorman, au mun­cit pînă după apusul soa­relui. Astfel, duminică s-a strîns recolta de grîu de pe încă 50 de hectare din tar­lalele „Balta Iliesei“ şi „Lo­pată“. După cum ne spunea tov. ing. Victor Tincu, pre­şedintele unităţii, fiecare dintre aceşti combinări a reuşit să recolteze, în zilele fără precipitaţii, cite peste 30 tone de grîu. Cuvinte de laudă au fost rostite şi la adresa conducătorilor auto. Pînă acum ei au transpor­tat la baza de recepţie 90 la sută din griul datorat statului. Paiele de pe 235 de hectare au fost balotate, iar 220 hectare de mirişte au şi fost eliberate. Aceas­ta a permis mecanizatorilor să execute lucrări de afî­­nare a solului pe 140 de hectare şi arături pe 120 de hectare. De ieri, combinerii au început secerişul la griul de sămînţă, întreaga recoltă de fîn a fost deja pusă la adăpost. Acum o formaţie de meca­nizatori a început clasa a IlI-a la lucernă, lucrare e­­xecutată pe 50 la sută din suprafaţă. A fost continuată şi acţi­unea de eliberare a miriş­tilor, paiele sunt transpor­tate deocamdată la margi­nea tarlalelor, folosindu-se atelajele. Rezultate bune au obţinut cooperatorii din e­­chipele conduse de Vasile Halibei şi Vasile Brateanu. ANDREI BRATU PAUL FUSCAŞU n 74 de ore TELEVIZIUNE, 9 Teleşcoală zis* 10 Antologia filmului pentru con­ş­tii şi tineret; »0,55 In alb stei negru ; »1,45 Telex ; 16 Telexul 16,05 Teleşcoală; 16,35 Matinerie de vacanţă , „în mările Sudului“;..,­ 17 Melodii populare; 17,15 V volan. Emisiune pentru condu-­d­­­cătorii auto; 17,30 Muzica in'J 1 imagini; 17,50 Contraste. Pro-A­­­ducţie a studiourilor elveţiene jv / 18,05 Tribuna Tv ; 18,25 Cîntarea­ l 4 României ; 18,50 Lecţii Tv pen—1 • tru lucrătorii din agricultură;,, I 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejur- I 1 nai ; 19,50 Programul partidului,,» —■ programul poporului; 20,15 J \ Seară de teatru : „Neîncredere''! în foișor" de Nelu lonescu. Pre- ? m­ieră Tv ; 22 Seară de roman- 1 \ {e ; 22,20 Telejurnal. t CINEMATOGRAFE. Uepubli- î . ea, orele 9 ; 11 ; 14,30; 16,30; 1 ] 18,30 ; 20,30 : „Haiducul cu ochii l i ca stelele*“. Victoria, orele 9­­ * I 11; 15 ; 17 ; 19 , 21 : „Cum hrăneşte un măgar". Copou, o-­­­rele 9 ; 11 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 4 20,30 : „Din nou linişte". Tinere- I titlul, orele 9 ; 11,10 14,15 ; 16,30; 1 18,45 ; 20,45 : „Astă-seară dansăm ( ) în familie“. Casa de cultură a , sindicatelor, orele 9 ; 11 ; 14;­­ 16 ; 18 , 20 : „Profetul, aurul şi­­ ardelenii. Grădina de vară „Pa- 1 lat“, ora 20,25 : „Cum se hrăneş- 4 te un măgar­“. In judeţ. PAŞ-­­ CANI, Casa de cultură : „Răzbu-­­ nătorul““. Clubul C.F.R. : „Prea­­ tirziu“. TG. FRUMOS : „Ame-­­ ninţarea". HÎRLAU : „Războiul 4­­ subteran". PODUL ILOAIEI­­,Trei fraţi în vacanţă". HALA­­UCEŞTI : „Să nu crezi că nu mai exist““. RADUCANENI : „Mica ondină“. TIMPUL PROBABIL. Vremea­­ se menţine răcoroasă şi instabi­lă, cu cerul noros, temporar a­­coperit. Se­ vor semnala averse­­ de ploaie, însoţite de descărcări ■ electrice. Vîntul va sufla slab pînă la moderat, cu intensificări­­, temporare de pînă la 5­1 km/h.­­ Temperatura aerului, ușor vari­abilă. \ Un moment de referinţă (urmare din pag. 1) că şi cărţi de învăţătură — adică în stare să contribuie efectiv la edu­­carea şi însufleţirea poporului nos­tru, căruia îi datorăm totul. Esenţa îndrumărilor pe care ni le-a dat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la întîlnirea din staţiunea Neptun este cunoscută, ea fiind publicată in presă. In plus, aş ţine să sub­liniez — cu atît mai mult cu cît se­cretarul general al partidului se re­ferea la peisajul literar ieşean — invitaţia ca, dincolo de realităţile concretizate in cifre, într-adevăr­­ spectaculoase, să avem mereu în a­­tenţie imperativul major al cali­tăţii, cel care determină, în litera­tură, accesul la perenitate. Sinceră, caldă, deosebit de limpede şi de profundă, expunerea ■­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu va rămîne, pen­tru noi, toţi cei care am participat la intilnirea de la Neptun, un pre­ţios îndrumar, un îndemn, un mo­ment de referinţă în dezvoltarea literaturii socialiste. • • Răspundem scrisorilor trimise redacţiei • Ing. Eugen Popescu, În­treprinderea „Tehnoton“. In răspunsul I.C.S.A.P., semnat de către tov. director adj. comer­cial I. Stratulat, se recunoaş­te că cele petrecute sunt aba­teri de la regulile de etică în activitatea co­mercială. Lucrătoarele respec­tive au fost sancţionate cu diminuarea retribuţiei cu 10 la sută pe luna iulie a.c. • Gh. V. Brînză, comuna Ruginoasa. Sesizarea dv. a fost rezolva­tă la faţa locului. • Agripina Munteanu, str. Frumoasa nr. 14. Imobilul respectiv se află­­în zonă de sistematizare şi va fi afectat în următorii ani. Pu­teţi executa reparaţii de în­treţinere strict necesare. • I. Botezatu, comuna Grozeşti. I.R.E.I. ne informează că in­stalaţia electrică a fost bran­şată la reţea.­­ C. Mareş şi alţii, str. Smîrdan nr. 10. Ad­ministraţia financiară ne răs­punde că nu vi s-a oprit pe statele de plată nici un fel de impozit pe retribuţie, deci ac­tele au fost întocmite corect. • D. Amariei, comuna Coar­nele Caprei. Biroul executiv a! consiliului popular comunal a anchetat cazul dv. Aveţi copii care să vă îngrijească. • M. A­­măriuţei, str. D. Gherea nr. 20. Inspectoratul comercial de stat a amendat contravenţional pe vinzătoarele Olga Coroianu şi Vasilica Manolache pentru că vi s-a pretins suprapreţ. • M.I. Ababei, M. Dumitriu, satul Va­lea Lupului, comuna Rediu. Liberele la autobuze sunt va­labile numai pînă la limita de oraş. Pe traseul nr. 12 (Păcu­rari — întreprinderea de anti­biotice) limita de oraş este la staţia I.A.S. Uricani. PRECI­ZARE. In legătură cu dreptu­rile pensionarilor I.O.V.R., Di­recţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale face următoarea precizare : „In con­formitate cu H.C.M. 1060/1968 şi 2466/1969, pensionarii înca­draţi în gr. 1 de invaliditate şi care provin din sectorul a­­sigurărilor sociale de stat I.O.V.R., M.F.A. şi M . I. au dreptul în cursul unui an ca­lendaristic la două călătorii gratuite pe calea ferată dus şi întors, însoţitorii pensionarilor invalizi şi accidentaţi de răz­boi încadraţi în gr. 1 de inva­liditate sau mari mutilaţi au dreptul în cursul unui an ca­lendaristic, în mod gratuit, la două călătorii pe calea­ ferată, dus şi­ întors, atunci cînd călă­toresc, împreună cu pensiona­rii pe care îi însoţesc“. A. SANDU

Next