Flacăra Iaşului, august 1978 (Anul 34, nr. 9901-9926)
1978-08-01 / nr. 9901
EPAGINA A Il-A —------------------—— Comitetul comunal răspunde de îndeplinirea întregului plan economic în profil teritorial Să privim mai întîi tematica plenarelor comitetului comunal de partid Vînâtorii, pe primele trimestre din acest an. Problemelor economico-sociale ale comunei le-a fost acordat locul cuvenit, fiind analizate aspecte cum ar fi : grija consiliului de conducere al C.A.P. pentru folosirea judicioasă a fondului funciar; preocuparea consiliului de conducere al C.A.P., a biroului executiv al consiliului popular comunal și a cooperativei de consum pentru dezvoltarea activităţilor industriale şi prestărilor de servicii ; îndeplinirea de către cooperativa de consum a sarcinilor pe 1977 şi măsuri pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei în 1978. Sub îndrumarea comitetului comunal de partid, consiliul popular a analizat, la rîndu-i, mersul lucrărilor de investiţii, al acţiunilor de bună gospodărire şi înfrumuseţare a localităţii, realizarea bugetului pe primul semestru al acestui an. „Ar mai fi de adăugat, ne-a spus tov. Mihai Farmatu, secretarul comitetului comunal de partid, că, mergînd pe aceeaşi linie a evitării paralelismelor în dezbaterea problematicii economice ce confruntă comuna, aspectele vizînd buna desfăşurare a campaniilor agricole şi participarea tuturor sătenilor la munca pe ogoare s-au aflat mai ales pe agenda adunărilor generale de la organizaţiile de bază“. E de menţionat că şi la Vînătorii există o repartizare a sarcinilor şi sectoarelor de activitate pe membrii comitetului comunal de partid, ai biroului acestuia, că se practică metoda raportării de către toţi asupra modului în care şi-au îndeplinit îndatoririle. In consecinţă, există şi aici, la margine de judeţ, unele rezultate bune pe linia îndeplinirii planului economic în profil teritorial. C.A.P. Vînătorii are în acest an recolte frumoase de orz şi grîu, promiţătoare se arată şi alte culturi, s-au depăşit veniturile planificate în sectorul zootehnic. Se acţionează pentru mo- Viala de partid dernizarea sectorului ovin, pentru noile saivane investindu-se 4 milioane de lei. In privinţa gospodăririi localităţii, s-au efectuat lucrări de peste un milion de lei, îndeplinindu-se planul anual (cam mic, e drept, faţă de cerinţele şi posibilităţile comunei). E pe punctul de a se realiza sau s-a depăşit chiar planul anual la livrări la achiziţii în cazul unor produse (fructe, lapte de oaie, ouă). Cooperativa de consum a vîndut mărfuri în valoare de peste 3 milioane de lei, depăşindu-şi sarcinile planificate pe semestrul I. Rămin însă unele puncte din planul economic în profil teritorial neîndeplinite, cu importante rămîneri în urmă. Deşi în domeniul investiţiilor trebuie să relevăm o foarte bună experienţă existentă aici în a construi totul cu forţă de muncă locală (echipe de constructori au şi consiliul popular şi C.A.P.-ul şi cooperativa de consum), se înregistrează restanţe la unele obiective ale C.A.P. (casa specialistului şi brutăria). „La ale noastre stăm bine, în avans chiar“ , ne spunea tov. Vasile Buta, vicepreşedintele consiliului popular. Adevărat, cum am constatat şi pe teren, dar se uită, se pare, că atît consiliul popular, cît şi comitetul comunal de partid răspund de activitatea din cadrul tuturor unităţilor din comună. Rămase mult în urmă sunt la Vînătorii lucrările de îmbunătăţiri funciare , din 22 430 m.c. de săpături planificate pentru 1978 la regularizarea pîraielor Gherghina, Rugina şi Vladnici s-au realizat doar 4 300 ! Şi aceasta după ce gospodărirea fondului funciar a făcut, cum am văzut, obiectul unei plenare a comitetului comunal de partid. S-au stabilit nişte măsuri, dar aplicarea lor întîrzie. O treabă formală, şi aceasta, credem noi, fiindcă nici membrii biroului comitetului comunal de partid nu sunt convinşi de eficienţa unor asemenea eforturi, avînd păreri diferite faţă de cele ale specialiştilor O.I.F.P.C.A. Sunt doar două dintre aspectele care ilustrează cerinţa ca organul local de partid să fie mai dinamic, mai ferm în acţiuni, să se considere răspunzător de tot ceea ce se petrece pe raza comunei. G. VORONEANU • • Amplasarea raţională a forțelor de producţie (urmare din pag. 1) 25 de ori, producţia agricolă de 4 ori. In anii care au trecut de la reorganizarea administrativă numărul judeţelor care realizează mai puţin de 5 miliarde lei producţie globală industrială a scăzut de la 19 în 1970 la 6 în 1976, iar al celor care înregistrează peste 10 miliarde lei a ajuns la 25 anul trecut. Potrivit prevederilor Programului partidului toate judeţele trebuie să realizeze o producţie industrială de cel puţin 10 miliarde lei pînă în 1980 şi 18—20 miliarde lei pînă în anul 1990. Un exemplu concludent în această direcţie îl reprezintă judeţul Iaşi a cărui producţie globală industrială a sporit de la 0,4 miliarde lei în anul 1950 la 3,9 miliarde lei în 1965 şi 8,5 miliarde în 1970, ajungînd astăzi să producă mai mult decît întreaga Românie a anului 1938 — peste 23 de miliarde lei. Nivelul actual de dezvoltare a ţării a permis Congresului al XI-lea al P.C.R. să abordeze intr-o formă calitativ nouă repartiţia forţelor de producţie în sensul trecerii de la amplasarea pe judeţe la dispersarea tot mai raţională în cadrul acestora, ceea ce înseamnă, într-o primă etapă, ridicarea la viaţa economică a peste 300 de localităţi rurale care vor deveni, pînă la finele deceniului următor, centre de polarizare urbană. îmbunătăţirea sistematică a repartiţiei forţelor de producţie a generat şi generează numeroase efecte pozitive . In primul reiul, se asigură un cadru tot mai favorabil acţiunii legilor economice ale socialismului, subliniind in mod deosebit legea fundamentală, în sensul că se creează şanse tot mai apropiate de valorificare a potenţelor tuturor oamenilor muncii, de afirmare a personalităţii, de lărgire şi adîncire a democraţiei. In al doilea rînd, are loc procesul de omogenizare economică, ceea ce stimulează şi fundamentează omogenizarea socială, influenţează mobilitatea spaţială a populaţiei, asigurindu-se structuri favorabile pe ramuri şi sectoare. In al treilea rînd, se atenuează deosebirile esenţiale dintre oraş şi sat, dintre munca din industrie şi cea din agricultură. Pe un asemenea fond are loc lichidarea cauzelor generatoare de contradicţii în acest domeniu. In al patrulea rînd, în acest proces au fost îmbunătăţite structurile economice, raportul dintre industrie, agricultură şi celelalte ramuri cit şi strict interne, în sensul creşterii ponderii subramurilor de vîrf, moderne, capabile să asimileze din mersefectele progresului tehnic contemporan. In fine, ca să evidenţiem doar cîteva din efectele favorabile, aceasta răspunde cerinţelor sporirii eficienţei producţiei, valorificării superioare a resurselor naturale şi umane, creşterii gradului de urbanizare, a ponderii şi structurii clasei muncitoare şi intelectualităţii. Viaţa arată că repartiţia raţională a forţelor de producţie este un proces realizabil numai în condiţiile socialismului, ale afirmării libere şi independente a fiecărui stat, ale conducerii unitare pe baza planului naţional unic. Aceasta ni se prezintă şi mai clar dacă observăm faptul că numeroase state, inclusiv din rîndul celor industrializate, menţin încă vreme îndelungată un „sud“ rămas în urmă, comparativ cu un „nord“ dezvoltat. Analiza repartiţiei forţelor de producţie în România evidenţiază realismul politicii partidului nostru, adevăratele mutaţii favorabile produse în cei 34 de ani care au trecut de la eliberarea patriei, hărnicia, competenţa şi amploarea valorilor create de un popor liber şi independent. Pentru dragii noştri urmare din pagi n plasate in puncte de agrement ale luxului. Iată un gest frumos adăugat la ce au realizat mai înainte cu „Circul celor mici", reprezentaţie cu care au mers în numeroase grădiniţe de copii, contribuind la lărgirea orizontului de cunoaştere al preşcolarilor. Este un spectacol pregătit la sugestia educatoarelor, practică încetăţenită în activitatea acestor artişti amatori, în baza căreia vor pune în scenă, un viitor, de pildă, „Petrică şi lupul", special pentru familiarizarea celor mici cu instrumentele muzicale, intenţionând astfel să vină în sprijinul unei acţiuni susţinute de educare estetică. ------------------------FLACĂRA IAȘULUI | VIAŢA CULTURALĂ Spectacol de muzică şi poezie Sub genericul „Flori de tei“, duminică s-a desfăşurat în Grădina Copou din Iaşi un frumos spectacol de muzică şi poezie patriotică, înscris in ansamblul manifestărilor etapei de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Şi-au dat concursul membri ai cenaclului literar „Lupta cu inerţia“ din Iaşi şi grupul de muzică folk „Emin“ din Botoşani. In acelaşi cadru, formaţia de păpuşi a Casei municipale de cultură a prezentat un frumos program. In preajma teiului lui Eminescu, pictorii amatori Vladimir Asaftei, Paul Papastopol şi Mihai Suhan, membri ai cenaclului de artă plastică „Theodor Pallady“, au ganizat o expoziție de tură in aer liber. orpic- Duminică cultural-sportivă Consiliul comunal Valea Seacă al educaţiei politice şi culturii socialiste a organizat duminică frumoase manifestări cultural-sportive in aer liber. Paralel cu întrecerile echipelor de fotbal din Valea Seacă, Lespezi şi Gîşteşti — Paşcani, formaţii cultural-artistice din comună, înscrise în marele Festival naţional „Cîntarea României“, au susţinut un frumos spectacol. S-au evidenţiat formaţia de dansuri populare din Topile, interpreţii montajului literarmuzical din satul Conteşti şi solista de muzică populară Sofica Doroftei. Gală de filme La Casa orăşenească de cultură „Mihail Sadoveanu“ din Paşcani, întreprinderea cinematografică judeţeană organizează în zilele de 1 şi 2 august, „Gala filmului premiat“. Cu acest prilej, sunt prezentate filme din ţările socialiste, premiate la mari festivaluri internaţionale. Printre filmele distinse cu prestigioase premii se numără „Pasărea albastră“, „A cincea pecete“, „Cheamă-mă din depărtarea luminoasă“ și altele. • • Ce se impune (urmare din pag. 1) țării care le-au venit în ajutor. Jumătate din recolta de grîu este încă în spice. Trebuie s-o adunăm grabnic, în acest scop se impune să se asigure în continuare, în fiecare consiliu, în fiecare unitate o organizare exemplară a muncii. Avînd în vedere că vremea este nestatornică,se cere mai mult ca oricînd să fie folosită din plin fiecare clipă de lucru. De asemenea, este necesar să se asigure toate măsurile de care depinde depăşirea normei de lucru planificate pe fiecare combină : folosirea grupată a acestora, reglarea lor în funcţie de umiditatea lanurilor, aprovizionarea cu carburanţi, cu hrană caldă la locul de muncă etc. In acest scop este necesar “ca, în aceste zile hotărîtoare pentru terminarea grabnică a secerişului, specialiştii, conducerile unităţilor agricole, factorii cu munci de răspundere de la comune să se afle în cîmp, alături de mecanizatori şi cooperatori şi să contribuie la rezolvarea operativă a problemelor de care depinde încheierea secerişului. Tot în continuare odată trebuie să se acţioneze mai energic la eliberarea miriştilor. Rezultatele obţinute în această privinţă nu satisfac. In foarte multe unităţi se întîrzie nejustificat cu transportarea baloţilor, nu sînt folosite şi forţele proprii la căratul paielor. Din această cauză sînt rămîneri în urmă la afînarea solului, la executarea arăturilor..Comandamentele comunale au obligaţia de a lua urgent măsurile care se cuvin. Totodată să se urmărească ca aceste lucrări să se efectueze de calitate. Pentru a se putea recupera cît mai repede rămînerile în urmă la seceriş şi la celelalte lucrări de sezon să se asigure folosirea la întreaga capacitate a utilajelor agricole prin organizarea schimburilor de lucru prelungite, iar acolo unde sunt condiţii şi a celui de al doilea schimb. Duminică, la C.A.P. Strunga (urmare din pag. 1) exemplu, au fost prezenţi la datorie atît mecanizatorii din secţia S.M.A. — condusă de Mihai Mariciuc — cît şi cooperatorii. A fost o zi spornică în care combinerii Constantin Ursache, Vasile Ciobanu, Victor Apetrei şi tovarăşii lor, combinerii veniţi tocmai din judeţul Teleorman, au muncit pînă după apusul soarelui. Astfel, duminică s-a strîns recolta de grîu de pe încă 50 de hectare din tarlalele „Balta Iliesei“ şi „Lopată“. După cum ne spunea tov. ing. Victor Tincu, preşedintele unităţii, fiecare dintre aceşti combinări a reuşit să recolteze, în zilele fără precipitaţii, cite peste 30 tone de grîu. Cuvinte de laudă au fost rostite şi la adresa conducătorilor auto. Pînă acum ei au transportat la baza de recepţie 90 la sută din griul datorat statului. Paiele de pe 235 de hectare au fost balotate, iar 220 hectare de mirişte au şi fost eliberate. Aceasta a permis mecanizatorilor să execute lucrări de afînare a solului pe 140 de hectare şi arături pe 120 de hectare. De ieri, combinerii au început secerişul la griul de sămînţă, întreaga recoltă de fîn a fost deja pusă la adăpost. Acum o formaţie de mecanizatori a început clasa a IlI-a la lucernă, lucrare executată pe 50 la sută din suprafaţă. A fost continuată şi acţiunea de eliberare a miriştilor, paiele sunt transportate deocamdată la marginea tarlalelor, folosindu-se atelajele. Rezultate bune au obţinut cooperatorii din echipele conduse de Vasile Halibei şi Vasile Brateanu. ANDREI BRATU PAUL FUSCAŞU n 74 de ore TELEVIZIUNE, 9 Teleşcoală zis* 10 Antologia filmului pentru conştii şi tineret; »0,55 In alb stei negru ; »1,45 Telex ; 16 Telexul 16,05 Teleşcoală; 16,35 Matinerie de vacanţă , „în mările Sudului“;.., 17 Melodii populare; 17,15 V volan. Emisiune pentru condu-dcătorii auto; 17,30 Muzica in'J 1 imagini; 17,50 Contraste. Pro-Aducţie a studiourilor elveţiene jv / 18,05 Tribuna Tv ; 18,25 Cîntarea l 4 României ; 18,50 Lecţii Tv pen—1 • tru lucrătorii din agricultură;,, I 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejur- I 1 nai ; 19,50 Programul partidului,,» —■ programul poporului; 20,15 J \ Seară de teatru : „Neîncredere''! în foișor" de Nelu lonescu. Pre- ? mieră Tv ; 22 Seară de roman- 1 \ {e ; 22,20 Telejurnal. t CINEMATOGRAFE. Uepubli- î . ea, orele 9 ; 11 ; 14,30; 16,30; 1 ] 18,30 ; 20,30 : „Haiducul cu ochii l i ca stelele*“. Victoria, orele 9 * I 11; 15 ; 17 ; 19 , 21 : „Cum hrăneşte un măgar". Copou, o-rele 9 ; 11 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 4 20,30 : „Din nou linişte". Tinere- I titlul, orele 9 ; 11,10 14,15 ; 16,30; 1 18,45 ; 20,45 : „Astă-seară dansăm ( ) în familie“. Casa de cultură a , sindicatelor, orele 9 ; 11 ; 14; 16 ; 18 , 20 : „Profetul, aurul şi ardelenii. Grădina de vară „Pa- 1 lat“, ora 20,25 : „Cum se hrăneş- 4 te un măgar“. In judeţ. PAŞ- CANI, Casa de cultură : „Răzbu- nătorul““. Clubul C.F.R. : „Prea tirziu“. TG. FRUMOS : „Ame- ninţarea". HÎRLAU : „Războiul 4 subteran". PODUL ILOAIEI,Trei fraţi în vacanţă". HALAUCEŞTI : „Să nu crezi că nu mai exist““. RADUCANENI : „Mica ondină“. TIMPUL PROBABIL. Vremea se menţine răcoroasă şi instabilă, cu cerul noros, temporar acoperit. Se vor semnala averse de ploaie, însoţite de descărcări ■ electrice. Vîntul va sufla slab pînă la moderat, cu intensificări, temporare de pînă la 51 km/h. Temperatura aerului, ușor variabilă. \ Un moment de referinţă (urmare din pag. 1) că şi cărţi de învăţătură — adică în stare să contribuie efectiv la educarea şi însufleţirea poporului nostru, căruia îi datorăm totul. Esenţa îndrumărilor pe care ni le-a dat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la întîlnirea din staţiunea Neptun este cunoscută, ea fiind publicată in presă. In plus, aş ţine să subliniez — cu atît mai mult cu cît secretarul general al partidului se referea la peisajul literar ieşean — invitaţia ca, dincolo de realităţile concretizate in cifre, într-adevăr spectaculoase, să avem mereu în atenţie imperativul major al calităţii, cel care determină, în literatură, accesul la perenitate. Sinceră, caldă, deosebit de limpede şi de profundă, expunerea ■ tovarăşului Nicolae Ceauşescu va rămîne, pentru noi, toţi cei care am participat la intilnirea de la Neptun, un preţios îndrumar, un îndemn, un moment de referinţă în dezvoltarea literaturii socialiste. • • Răspundem scrisorilor trimise redacţiei • Ing. Eugen Popescu, Întreprinderea „Tehnoton“. In răspunsul I.C.S.A.P., semnat de către tov. director adj. comercial I. Stratulat, se recunoaşte că cele petrecute sunt abateri de la regulile de etică în activitatea comercială. Lucrătoarele respective au fost sancţionate cu diminuarea retribuţiei cu 10 la sută pe luna iulie a.c. • Gh. V. Brînză, comuna Ruginoasa. Sesizarea dv. a fost rezolvată la faţa locului. • Agripina Munteanu, str. Frumoasa nr. 14. Imobilul respectiv se aflăîn zonă de sistematizare şi va fi afectat în următorii ani. Puteţi executa reparaţii de întreţinere strict necesare. • I. Botezatu, comuna Grozeşti. I.R.E.I. ne informează că instalaţia electrică a fost branşată la reţea. C. Mareş şi alţii, str. Smîrdan nr. 10. Administraţia financiară ne răspunde că nu vi s-a oprit pe statele de plată nici un fel de impozit pe retribuţie, deci actele au fost întocmite corect. • D. Amariei, comuna Coarnele Caprei. Biroul executiv a! consiliului popular comunal a anchetat cazul dv. Aveţi copii care să vă îngrijească. • M. Amăriuţei, str. D. Gherea nr. 20. Inspectoratul comercial de stat a amendat contravenţional pe vinzătoarele Olga Coroianu şi Vasilica Manolache pentru că vi s-a pretins suprapreţ. • M.I. Ababei, M. Dumitriu, satul Valea Lupului, comuna Rediu. Liberele la autobuze sunt valabile numai pînă la limita de oraş. Pe traseul nr. 12 (Păcurari — întreprinderea de antibiotice) limita de oraş este la staţia I.A.S. Uricani. PRECIZARE. In legătură cu drepturile pensionarilor I.O.V.R., Direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale face următoarea precizare : „In conformitate cu H.C.M. 1060/1968 şi 2466/1969, pensionarii încadraţi în gr. 1 de invaliditate şi care provin din sectorul asigurărilor sociale de stat I.O.V.R., M.F.A. şi M . I. au dreptul în cursul unui an calendaristic la două călătorii gratuite pe calea ferată dus şi întors, însoţitorii pensionarilor invalizi şi accidentaţi de război încadraţi în gr. 1 de invaliditate sau mari mutilaţi au dreptul în cursul unui an calendaristic, în mod gratuit, la două călătorii pe calea ferată, dus şi întors, atunci cînd călătoresc, împreună cu pensionarii pe care îi însoţesc“. A. SANDU