Flacăra Iaşului, septembrie 1978 (Anul 34, nr. 9927-9952)

1978-09-15 / nr. 9939

PAGINA A H-A-——----------------FLACARA IAȘULUI | Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae in judeţul Caraş-Severin în urmare din pag. 1) * rezultatele obţinute In ca­drul asociaţiilor economice intercooperatiste de creştere a animalelor^ Apreciind rezultatele şi experienţa dobîndite de crescătorii de animale de aici, secretarul general al partidului cere specialiştilor să introducă noi elemente ale progresului tehnic me­nite să asigure obţinerea li­nei eficienţe sporite. De a­­semenea, recomandă Minis­terului Agriculturii şi In­dustriei Alimentare să ve­gheze ca la proiectarea vii­toarelor complexe să se a­­sigure o mai bună folosire a spaţiului. Tot aici au fost prezen­tate rezultatele Asociaţiei e­­conomice de creştere a va­cilor de la Caransebeş. Se­cretarul general al partidu­lui cere specialiştilor să grăbească acţiunea de ame­liorare a rasei nălţata româ­nească, larg răspîndită în această zonă. Problema a­­meliorării raselor a fost discutată pe larg şi în faţa compartimentului în care sunt prezentate diverse rase de oi. Specialiştii informea­ză că prin încrucişarea ra­sei de oaie ţurcană — rasă cu randament mic de lină şi greutate redusă — cu rase adecvate există posibi­litatea să se obţină o pro­ducţie dublă de lină. La sfîrşitul vizitei,­­secre­tarul general al partidului apreciază că Judeţul Caraş- Severin dispune de condiţiile necesare ca sarcinile cuprin­se în programul de dezvol­tare a zootehniei să fie în­deplinite şi depăşite. Intre obiectivele industriale cuprinse în cadrul vizitei de lucru în judeţul Caraş-Seve­­rin­ s-a înscris şi întreprin­derea mecanică din Reşiţa. La sosirea secretarului ge­neral al partidului, sute de constructori de maşini, in marea lor majoritate tineri, dau glas, prin puternice şi vii ura­le, sentimentelor de cea mai profundă dragoste ce i Ie poartă. Se aclamă, se scandează „Ceauşescu şi­­partidul !“, „Ceauşescu şi po­porul !“. In intîmpinarea oaspeţilor au venit Ioan Avram, minis­trul industriei construcţiilor de maşini, membri ai consi­liului oamenilor muncii din întreprindere. Directorul u­­nităţii, ing. Adrian Marines­­cu, a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un căl­duros bun-venit. Pe parcursul vizitei sunt e­­xaminate utilajele din dota­re. Gazdele informează des­pre preocupările lor stărui­toare pentru a realiza, prin autodotare, diferite instala­ţii şi dispozitive necesare fabricării pieselor destinate compresoarelor de aer şi a­­mortizoarelor de vibraţie pentru autocamioane. Secretarul general al parti­dului discută cu cadrele de conducere ale ministerului de resort şi ale întreprinde­rii, cu alţi specialişti despre necesitatea diversificării pro­ducţiei, a ridicării în conti­nuare a calităţii acesteia, precum şi a eficienţei. Vizita la întreprinderea mecanică ia sfirşit m­­orale­­le şi ovaţiile celor prezenţi, într-o atmosferă de puterni­că însufleţire. Vizita în judeţul Caraş- Severin se încheie —­ ca şi alte întîlniri de lucru ale secretarului general al parti­dului cu oamenii muncii — cu o mare şi însufleţită adunare populară. Desfăşurată în piaţa cen­trală a municipiului Reşiţa, adunarea reuneşte mii şi mii de localnici­­ siderur­­gişti şi constructori de ma­şini din cunoscute întreprin­deri reşiţene, mineri din Anina ,şi din alte exploatări miniere, muncitori din Bocşa şi Caransebeş, ţărani coope­ratori, intelectuali, români, germani, sârbi şi de alte naţionalităţi. Este o atmos­feră sărbătorească, de inten­să bucurie şi satisfacţie, de înălţător patriotism. Corurile reunite ale unor mari între­prinderi şi instituţii reşiţene interpretează melodii în ca­re, într-o unitate firească, se alătură cele trei cuvinte ca profunde rezonanţe în conştiinţa şi sufletul naţiunii noastre: „Partidul — Ceauşescu — România“. Tovară­şul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului sunt întâmpinaţi cu deosebit entuziasm la apa­riţia în balconul sediului Comitetului judeţean de par­tid. în acest moment, piaţa vibrează de puternice apla­uze, urale şi ovaţii. Se scan­dează, cu multă dragoste, numele partidului şi al se­cretarului său general — „Ceauşescu — P.C.R. !“. Adunarea este deschisă de tovarăşul Nicolae Buşui, prim-secretar al Comitetului judeţean Caraş-Severin al P.C.R., preşedintele Consi­liului popular Judeţean. Au vorbit, apoi, tovarăşii Con­stantin Savu, director gene­ral al Centralei industriale sider­urgice Reşiţa, Costache Rusu, miner, secretar al comitetului de partid la mina Anina, Maria Scheffer, secretară a comitetului de partid la întreprinderea de confecţii — Reşiţa, Nicolae Bogoevici, prorector al In­stitutului de subingineri din Reşiţa, Pavel Madina, şef de fermă la C.A.P. Glimbo­­ca, secretar al comitetului comunal U.T.C., şi Moise Damian, maistru la secţia motoare navale şi compre­­soare de la întreprinderea de construcţii de maşini — Reşiţa. In numele tuturor partici­panţilor, primul secretar al Comitetului judeţean de par­tid adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu invitaţia de a lua cuvîntul la adu­narea populară. Primit cu cele mai calde sentimente, în entuziasmul şi însufleţirea generală, ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socialiste România. Cuvîntarea secretarului ge­neral al partidului este ur­mărită cu deosebită atenţie, cu profundă satisfacţie şi deplină aprobare, ea fiind sublimată, în repetate rîn­duri, de vii şi îndelungi aplauze. La încheierea cuvîntării, participanţii la adunare — şi prin ei toţi locuitorii ju­deţului — îşi reafirmă, în­­tr-o impresionantă unitate de simţire şi gîndire, dra­gostea şi încrederea in partid şi secretarul său gene­ral, hotărîrea fermă de a urma neabătut politica parti­dului, de a face totul pen­tru înfăptuirea ei. Făcîndu-se­ ecoul acestor simţăminte, primul secretar al Comitetului judeţean de partid exprimă adinea recu­noştinţă şi mulţumire pentru vizita făcută de secretarul general, pentru preţioasele indicaţii, adresînd tovarăşului Nicolae Ceauşescu cele mai călduroase urări de viaţă lungă, multă putere de muncă în fruntea partidului şi statului, spre binele po­porului şi spre fericirea na­ţiunii noastre socialiste. Ceauşescu In această atmosferă de intensă vibraţie patriotică, de profundă dragoste pentru Partidul comunist şi secre­tarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu îşi ia ră­mas bun de la reprezentan­ţii populaţiei Caraş-Seve­­rinului. La coborârea din balconul sediului Comitetu­lui judeţean de partid, se­cretarul general al partidu­lui este înconjurat cu ace­leaşi profunde sentimente de stimă şi recunoştinţă. Vasta piaţă răsună de che­mări care cinstesc partidul şi patria, de melodii popu­lare şi revoluţionare. Mul­ţimea scandează neîntrerupt „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Stir­­a noastră şi m­îndria — Ceauşescu, România !“. De aici, din marea piaţă civică a municipiului, într-o maşina deschisă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se în­dreaptă spre stadionul ora­şului, însoţit de uralele şi o­­vaţiile miilor de locuitori ai Reşiţei muncitoare, ai Reşi­­ţei socialiste, care au um­plut pînă la refuz tribunele stadionului, arterele străbă­tute de coloana oficială de maşini. Secretarul general al partidului răspunde prin gesturi prieteneşti acestei vibrante manifestări în care se regăseşte hotărîrea între­gului nostru popor de a face zid de granit în ju­rul partidului, al conducăto­rului său. După intonarea Imnului de stat al Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare alcătuită din ostaşi ai forţe­lor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice, ai for­maţiunilor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Pionieri şi şoimi ai patriei Înconjoară cu dragoste şi emoţie pe secretarul gene­ral al partidului, îi oferă buchete de flori. Tovară­şul Nicolae Ceauşescu îşi ia apoi rămas bun de la reprezentanţii or­ganelor locale de partid şi de stat. In uralele şi ovaţiile ce­lor prezenţi, elicopterul pre­zidenţial decolează, îndrep­­tându-se spre Caransebeş, de unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu a plecat în judeţul Cluj, pentru a-şi continua vizita de lucru în această parte a țării. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae în judeţul Cluj (urmare din pag. 1) Datele economice ale combi­natului. Dialogul purtat aici a pus, totodată, în evidenţă posibi­lităţile­ de sporire în conti­nuare a producţiei prin ri­dicarea la noi cote de efici­enţă a activităţii economice. Apreciind rezultatele de ansamblu ale combinatului, stadiul avansat de executare a noilor obiective, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recoman­dă să se depună toate efor­turile pentru ca aceste im­portante capacităţi de pro­ducţie să îşi înceapă cit mai curind activitatea, pentru a putea contribui cu­ mai mult la sporirea avuţiei naţionale, la progresul economic al ju­deţului şi al ţării, la creşte­rea exportului de produse de înaltă calitate. In această ordine de idei este reliefată necesitatea unei mai bune coordonări a activităţii mi­nisterelor metalurgiei şi con­strucţiilor de maşini,­ astfel râ­­nvrăjite acestuia (în uz­ină, cărora le revine misiu­nea de mare răspundere de a asigura aproape în între­gime echipamentul complex pentru noile obiective, să poată realiza la timp, prin- tr-o judicioasă corelare a termenelor de livrare cu graficele de montaj, utilaje­le şi instalaţiile de bază. Gazdele au adresat în în­cheiere secretarului general al partidului călduroase mul­ţumiri pentru această vizită, pentru sprijinul acordat în modernizarea continuă a combinatului, angajîndu-se să depună toate eforturile pentru a pune cit mai grab­nic în funcţiune noile obiec­tive, de a-şi îndeplini exem­plar toate sarcinile de plan. De la Cîmpia Turzii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au îndreptat, la bordul elicopterului prezidenţial, spre municipiul Cluj-Napoca, în această însorită zi de toamnă, marele oraş de la Someş a cunoscut, într-o atmosferă sărbătorească, mo­mente de profundă semnifi­caţie. O mulţime impresio­nantă de cetăţeni­­— români, maghiari şi ale alte naţio­nalităţi — mulţi în frumoase costume spec­ifice acestei bogate zone etnografice, se află pe arterele principale ale oraşului pentru a întâm­­pina pe secretarul general al partidului. Elicopterul prezidenţial a­­terizează pe aeroportul So­­meşeni, împodobit sărbăto­reşte cu portrete ale tova­răşului Nicolae Ceauşescu, cu drapele tricolore şi roşii. Tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat simt salutaţi de to­varăşul Constantin Crişan, primarul municipiului, de membri ai Comitetului Ju­deţean de partid şi de per­sonalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice locale, care, dînd glas celor mai fierbinţi simţăminte nutrite de locui­torii municipiului, le urează un călduros bun-venit. Numeroşi cetăţeni, aflaţi pe platoul aeroportului, iz­bucnesc în urale şi ovaţii, scandează cu însufleţire nu­mele partidului şi al secre­tarului său general. Tovară­şul Nicolae Ceauşescu este întimpinat cu pîine şi sare şi cu ploşti cu vin, după datina străbună. Grupuri de şoimi ai patriei şi pionieri oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu frumoase buchete de fiori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu răspund cu căl­dură acestor manifestări. Tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au îndreptat apoi, într-o maşină deschisă, spre reşedinţa care le-a fost rezervată. De-a lungul în­tregului traseu, zeci de mii Ceauşescu de locuitori — constructori, metalurgişti, textilişti, slu­jitori ai ştiinţei şi culturii, oameni ai muncii din toate instituţiile muncipiului — fac înalţilor oaspeţi o pri­mire sărbătorească. Răsună u­r­a­le , se scandează : „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul ! Bucuria pe care au trăit-o localnicii cu prilejul acestei noi întîlniri cu secretarul general al partidului a fost exprimată şi de numeroase­le momente artistice susţinu­te de-a lungul traseului de artişti amatori şi profesio­nişti în frumoase costume populare specifice porturi­lor românesc, maghiar şi german, care au contribuit la transformarea ceremoniei sosirii într-o autentică săr­bătoare populară. Toate aceste manifestări prilejuite de sosirea tovară­şului­­Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în municipiul de pe Someş au constituit, în acelaşi timp, o expresie a hotărîrii de ne­zdruncinat a tuturor locui­torilor de pe aceste ţinuturi transilvane de a înfăptui ne­abătut politica partidului şi statului, de a fi la înălţimea vibrantei pilde de abnegaţie şi eroism pe care o dă, zi de zi, tovarăşul Nicolae Ceaușescu. Fermele I. A. S. pregătite să primească oaspeţi Peste cîteva zile, unităţile agricole de stat din judeţ vor primi elevii şi studenţii care urmează să participe la lucrările de pe ogoare, din vii şi livezi, 1,­ recoltat în primul rînd. Din infor­maţiile obţinute, rezultă că I.A.S.-urile respective au făcut din timp pregătirile cuvenite pentru ca oaspeţii să se simtă cit mai bine. La I. A.S. Iaşi, de pildă, ne-a­­informat tov. Ioan Grigores­­cu, directorul tehnic al u­­nităţii, in toate cele 8 fer­me s-au aplicat măsuri pen­tru crearea unor condiţii de muncă şi de viaţă superioa­re. „ Remarcăm faptul că la fermele Coasta Mare, nr. 5 — Movileni şi Cristeşti au fost construite şi amenajate grupuri sociale, noi, alcătu­ite din dormitoare, bucătă­rii, săli de mese, prevăzute cu apă curentă, energie e­­lectrică, televizoare etc. Pes­te , tot se efectuează ultime­le acţiuni pentru pregătirea cazarmamentului, efectuarea curăţeniei, asigurarea ali­mentelor necesare prepară­rii mâncării. Menţionăm că la I.A.S. Iaşi vor lucra elevi de la Liceul de informatică, Li­ceul „G. Ibrăileanu“ şi Li­ceul agroindustrial Holboca. -------• m —'— SPORT Campionatul judeţean de fotbal în seria A, după 3 etape, mai sunt doar două echipe neînvinse : A.S.A. Iaşi şi Spicul Ţigănaşi, între care se anunţă, in continuare, o interesantă dispută pentru „şefia“ clasamentului. Dar iată rezultatele înregistrate: Voinţa Moţca — Biruinţa Movileni 3—3 (Tăcu, Cucoş şi Ojică — pentru gazde, Stroe — 3, pentru oaspeţi), Pro­gresul V. Seacă — Unirea Pd. Iloaiei 4—3 (Costan­­— 2, Pleşcan, Miron, respectiv, Costan — autogol —, Căpă­­ţină, Puiu), Siretul Lespezi — Recolta Ruginoasa 2—2 (Lişman — 2, respectiv, Bal­­can şi Tudose), Spicul Ţi­­gănaşi — Biruinţa Miroslo­­veşti 3—0 (Sandu, Babulea şi Ailiesei), Siretul Hălău­­ceşti — Olimpia Popricani 3—0 (Neculăeş, Ghiulan şi Vartic), A.S.A. Iaşi —­ Vii­torul Ilîrlău 3—0 (Viitorul a fost suspendată o etapă). In clasament : 1, A.S.A. 6 pct., 2. Spicul Ţigănaşi (un­ joc mai puţin), 3. Siretul Hălău­­ceşti, 4. Olimpia Popricani, 5. Progresul V. Seacă — cîte 4 pct. în seria B, grupa I : A­­vîntul Vînători — Avîntul Bră­teşti 2—1, I.T.P. Paşcani •— Moldova Cristeşti 1—0, Constructorul Paşcani — Vo­inţa Mogoşeşti 0— 1, Voinţa Lunca — Locomotiva Paş­cani 4—3, Unirea Mirceşti —■ Integrata Paşcani 1—1.­­ In clasament conduce Voinţa Lunca cu 5 pct. , grupa a Il-a : I.T.C. Iaşi — Tinere­tul Brăieşti 3—0, Fulgerul Ţibăneşti — Avîntul Todi­­reşti 1—1, Progresul Iaşi — Aurora Tg. Frumos 0—4, Si­retul Blăgeşti — Victoria T.M. Iaşi 3—1, Gloria Băl­­ţaţi — Avîntul Strunga 3—0. Pe primul loc, Fulgerul Ţi­­băneşti (5 pct.) , grupa a II-a : Flacăra Erbiceni — Mobila Iaşi 1—4, ştiinţa Re­diu — Prutul Prisăcani 3—0 Dacia Iaşi — Terom Iaşi 2—1, Drumuri Iaşi — Voinţa Leţcani 1—2. Avîntul Hol­boca — Avîntul Victoria 5—2. Pe primul loc în clasa­ment, Voinţa Leţcani (1i pct). Un joc fruntaş Sintem­ informaţi că la Vaslui a avut loc etapa in­terjudeţeană a „Daciadei“ la skeet (talere aruncate din turn). Au participat trăgă­tori din 6 judeţe ale Mol­dovei. Reprezentantul jude­ţului Iaşi, D-tru I. Preutescu (membru al asociaţiei spor­tive C.F.R. Paşcani), a avut o comportare bună, ocupând locul al II-lea, după repre­zentantul județului Vaslui. in­ Ilim radio Iaşi. Programul de seară (*5 septembrie) : iţi cotidian sonor ; O samă de cuvinte; 18 Festiva­­laţional „Cântarea României“ ; Scena emisiune de actualitate şi critică teatrală ; 18,4u f­im şi joc din plai de dor ; 19 Bulet­in de ştiri ; 19,05 Partid măreţ conducător­_pro­gram de cântece ; 19,15 Tribuna ex­perienţei înaintate ; 19,36 Melodii, melodii — program de muzică uşoa­ră ; 20—22 Univers muzical. CI N E M A T O G R A F E. R e publica, ot-cî© 9 ; 11,19 ; 14,30 ; 16,40 ; 18,59 ; 21 r „Rei, vansa“.­ Victoria, orele 9 ; li.io ; 14,15; 16,25 ; 18,30 ; 20,45 : ,,întoarcerea­. Co.pou, orele 9­­,11 ; 14,30 ; 16,3­Ft 18,30 ; 20,30 : ,,Capcana din munţii Tineretului, orele 9 , 11 ; 14,45 ; 16,45; 18,45 ; 20,45 : Tentacule“,, Casa da cultură a sindicatelor, orele 9 ; 11,302 aici nu se trece“ ; orele 14 , 10*; 18 ; . ____________ ___ ____ ______ Clubul Panificaţiei, orele 9 ; 11 ; 16 ; 18 , 20 : „Adios Mucbachos®^ Grădina de vară ,,Palat*", ora 19,15-3 „întoarcerea“. TEATRUL NATION­Al La ora 19,30, spectacolul cu piesa ,,Aceşti nebunii făţarnici“, de T. Mazilu. Valabile Ghetele cu seria 107. TIMPUL PROBABIL. Vremea va fi frumoasă şi în curs de încălzire­, cu cerul variabil. Vintul va sufla slab din sectorul vest-sud-vestic. Tem­peratura aerului, minimele, vor fi cuprinse între 5 și 12 grade, iar ma­ximele între 18 și 24 grade. SPICUIRI DIN PROGRAMUL Tie, 15-21 SEPTEMBRIE VINERI, 15 SEPTEMBRIE. 9,00 Tele­­şcoală ; 10,00 Telecinemateca ş­îî,30 Un fapt văzut de aproape ; 11,50 Mu­zica populară instrumentală ; 18,­­5 Telex ; 16,95 Teleşcoalâ ; 16,35 Cele patru anotimpuri ale Lito­ralului ; 16,45 Cântece sălaj­ene ; 17,66 Emisiune In limba germană ; 19,65 Festivalul „Cântarea României“ ; 39,26 1691 de­ seri ; 19,39 Telejurnal ; 20s0© Prim plan ; 20,39 Film artistic. „Spăr­gătorii de diguri“ ; 22,99 Personajul revoluţiei socialiste — erou! proz$$ româneşti actuale ; 22,30 Telejurnalîl SIMBATA, 16 SEPTEMBRIE. 12,00 Telex ; 12,05 Roman foileton. „Pute­­re fără glorie“ ; 13,0« La început «pe an şcolar ; 13,3« Muzică distractivă; 14,10 Muzică de promenadă ; 14,40 Stadion 4­­«31e Agenda Culturală»; 17,95 Pentru sănătatea şi prosperita­­tea naţiunii noastre ; 37,20 Clubul Ti­neretului ; 18.20 Sâptămîna politică ternă şi internaţională ; 18.35 AMou logia filmului pentru copii şi tineret; 19.30 Telejurnal ; 39.30 Scriitorii ciută ţara ; 29.10 Te ie e n e i el o p e di a ; 20.50 Film serial. „Om bogat, om sărac“ ; 21.40 Intîlnire cu satira şi umorul­; 22.10 Telejurnal. Sport ; 22,30 Melodii româneşti de ieri şi de azi. , DUMINICA, 17 SEPTEMBRIE. 8,00 Gimnastica la domiciliu ; 8,15 Tot înainte ! ; 9,10 Şoimii patriei ; 9,26 Fum serial pentru copii. „Cărţile jun­glei“ ; 9,45 Pentru căminul dumnea­voastră ; 10,99 Viaţa satului ; 11,45 Bucuriile muzicii ; 12,30 De strajă patriei ; 33,00 Telex ; 13,05 Album du­r­al m­e ai ; 17,00 Fotbal. Sportul stu­denţesc — Dinamo Bucureşti ; 17,56 Film serial. „Linia maritimă O­ne din*** 18,40 Micul ecran pentru cer m­ic&; 19,60 Telejurnal ; 19,20 Ziua metalur­­gistului ; 19,40 Portativul veseliei. E­­misiune de varietăţi ; 20,40 Film stc-* fistic. „Adevărata glorie“ ; 22,49 Tei©­* jurnal. Sport. LUNI, 18 SEPTEMBRIE. 15,55 Telex: 16.00 Emisiune în limba maghiară; 19.00 Festivalul „Ciutarea României“ ; 19,26 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal; 19.50 Panoramic ; 20,25 Roman foile­ton. ,, Put­ere fără glorie“ ; 21,15 Mai aveţi o întrebare ? ; 21,45 Melodii pentru toate virstele ; 22,60 Cadral mondial ; 22,20 Telejurnal. MARŢI, 19 SEPTEMBRIE. 9,00 Tele­ şcoală 10,00 Antologia filmului pen­tru copii şi tineret ; 10,53 In alb şi negru ; 11,45 Telex : 16,00 Telex ; 16,05 Teleşcoala ; 16,35 Curs de limba en­gleză ; 17,20 Moştenire pentru viitor. Şt. O. Iosif ; 18,05 Melodii populare ; 18,30 Lecţii Tv. pentru lucrătorii din agricultură ; 19,00 Tribuna Tv. ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal ; 19,50 Ancheta Tv. ; 20,30 Seară de teatru. Constructorul Soîness de Her­vik Ib­sen ; 22,20 Telejurnal. MIERCURI, 20 SEPTEMBRIE. 9,00 Teleşcoala ; 1­0,00 Şoimii patriei ; 10,10 Antena vă aparţine ; 11,10 Tribuna Tv. ; 11,30 Tezaur folcloric ; 11,55 Te­lex ; 16,00 Telex ; 16,05 Cenaclul tele­­şcoală ; 16,35 Curs de limbă germa­nă ; 17,05 Din țările socialiste ; 17,40 Muzica in imagini­; 18,15 Telecronica pentru pionieri 18,45 Festivalul „Cântarea României“ ; 19,20 1001 de ieri ; 19,30 Telejurnal ; 19,50 La or­dinea zilei în economie ; 20,10 Muzi­că populară ; 20,25 Noi, femeile ! ; 20,55 Tele­cinemateca. „Perla“ ; 22,2« Telejurnal ; 22,3« Campionatul mon­dial de volei masculin. Selecţi­uni în­­registrate de la Ancona (Italia). JOI. 21 SEPTEMBRIE. 16,00 Telex»; 16,05 Teleşcoala ; 16,35 Curs de limbă rusă ; 17,2« Cons­ul­taţii medicale » 18,00 Film serial pentru copii. „Sindbad marinarul“ ; 18,30 Box. România — S.U­.A. ; 19,30 Telejurnal ; 19,56 Ora tineretului ; 20,40 Film Tv. . ..Mun­tele alb“ ; 22,00 Muzeul colecţiilor de artă ; 22,30 Telejurnal.

Next