Flacăra Iaşului, septembrie 1978 (Anul 34, nr. 9927-9952)
1978-09-15 / nr. 9939
PAGINA A H-A-——----------------FLACARA IAȘULUI | Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae in judeţul Caraş-Severin în urmare din pag. 1) * rezultatele obţinute In cadrul asociaţiilor economice intercooperatiste de creştere a animalelor^ Apreciind rezultatele şi experienţa dobîndite de crescătorii de animale de aici, secretarul general al partidului cere specialiştilor să introducă noi elemente ale progresului tehnic menite să asigure obţinerea linei eficienţe sporite. De asemenea, recomandă Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare să vegheze ca la proiectarea viitoarelor complexe să se asigure o mai bună folosire a spaţiului. Tot aici au fost prezentate rezultatele Asociaţiei economice de creştere a vacilor de la Caransebeş. Secretarul general al partidului cere specialiştilor să grăbească acţiunea de ameliorare a rasei nălţata românească, larg răspîndită în această zonă. Problema ameliorării raselor a fost discutată pe larg şi în faţa compartimentului în care sunt prezentate diverse rase de oi. Specialiştii informează că prin încrucişarea rasei de oaie ţurcană — rasă cu randament mic de lină şi greutate redusă — cu rase adecvate există posibilitatea să se obţină o producţie dublă de lină. La sfîrşitul vizitei,secretarul general al partidului apreciază că Judeţul Caraş- Severin dispune de condiţiile necesare ca sarcinile cuprinse în programul de dezvoltare a zootehniei să fie îndeplinite şi depăşite. Intre obiectivele industriale cuprinse în cadrul vizitei de lucru în judeţul Caraş-Severin s-a înscris şi întreprinderea mecanică din Reşiţa. La sosirea secretarului general al partidului, sute de constructori de maşini, in marea lor majoritate tineri, dau glas, prin puternice şi vii urale, sentimentelor de cea mai profundă dragoste ce i Ie poartă. Se aclamă, se scandează „Ceauşescu şipartidul !“, „Ceauşescu şi poporul !“. In intîmpinarea oaspeţilor au venit Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, membri ai consiliului oamenilor muncii din întreprindere. Directorul unităţii, ing. Adrian Marinescu, a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros bun-venit. Pe parcursul vizitei sunt examinate utilajele din dotare. Gazdele informează despre preocupările lor stăruitoare pentru a realiza, prin autodotare, diferite instalaţii şi dispozitive necesare fabricării pieselor destinate compresoarelor de aer şi amortizoarelor de vibraţie pentru autocamioane. Secretarul general al partidului discută cu cadrele de conducere ale ministerului de resort şi ale întreprinderii, cu alţi specialişti despre necesitatea diversificării producţiei, a ridicării în continuare a calităţii acesteia, precum şi a eficienţei. Vizita la întreprinderea mecanică ia sfirşit moralele şi ovaţiile celor prezenţi, într-o atmosferă de puternică însufleţire. Vizita în judeţul Caraş- Severin se încheie — ca şi alte întîlniri de lucru ale secretarului general al partidului cu oamenii muncii — cu o mare şi însufleţită adunare populară. Desfăşurată în piaţa centrală a municipiului Reşiţa, adunarea reuneşte mii şi mii de localnici siderurgişti şi constructori de maşini din cunoscute întreprinderi reşiţene, mineri din Anina ,şi din alte exploatări miniere, muncitori din Bocşa şi Caransebeş, ţărani cooperatori, intelectuali, români, germani, sârbi şi de alte naţionalităţi. Este o atmosferă sărbătorească, de intensă bucurie şi satisfacţie, de înălţător patriotism. Corurile reunite ale unor mari întreprinderi şi instituţii reşiţene interpretează melodii în care, într-o unitate firească, se alătură cele trei cuvinte ca profunde rezonanţe în conştiinţa şi sufletul naţiunii noastre: „Partidul — Ceauşescu — România“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului sunt întâmpinaţi cu deosebit entuziasm la apariţia în balconul sediului Comitetului judeţean de partid. în acest moment, piaţa vibrează de puternice aplauze, urale şi ovaţii. Se scandează, cu multă dragoste, numele partidului şi al secretarului său general — „Ceauşescu — P.C.R. !“. Adunarea este deschisă de tovarăşul Nicolae Buşui, prim-secretar al Comitetului judeţean Caraş-Severin al P.C.R., preşedintele Consiliului popular Judeţean. Au vorbit, apoi, tovarăşii Constantin Savu, director general al Centralei industriale siderurgice Reşiţa, Costache Rusu, miner, secretar al comitetului de partid la mina Anina, Maria Scheffer, secretară a comitetului de partid la întreprinderea de confecţii — Reşiţa, Nicolae Bogoevici, prorector al Institutului de subingineri din Reşiţa, Pavel Madina, şef de fermă la C.A.P. Glimboca, secretar al comitetului comunal U.T.C., şi Moise Damian, maistru la secţia motoare navale şi compresoare de la întreprinderea de construcţii de maşini — Reşiţa. In numele tuturor participanţilor, primul secretar al Comitetului judeţean de partid adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu invitaţia de a lua cuvîntul la adunarea populară. Primit cu cele mai calde sentimente, în entuziasmul şi însufleţirea generală, ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Cuvîntarea secretarului general al partidului este urmărită cu deosebită atenţie, cu profundă satisfacţie şi deplină aprobare, ea fiind sublimată, în repetate rînduri, de vii şi îndelungi aplauze. La încheierea cuvîntării, participanţii la adunare — şi prin ei toţi locuitorii judeţului — îşi reafirmă, într-o impresionantă unitate de simţire şi gîndire, dragostea şi încrederea in partid şi secretarul său general, hotărîrea fermă de a urma neabătut politica partidului, de a face totul pentru înfăptuirea ei. Făcîndu-se ecoul acestor simţăminte, primul secretar al Comitetului judeţean de partid exprimă adinea recunoştinţă şi mulţumire pentru vizita făcută de secretarul general, pentru preţioasele indicaţii, adresînd tovarăşului Nicolae Ceauşescu cele mai călduroase urări de viaţă lungă, multă putere de muncă în fruntea partidului şi statului, spre binele poporului şi spre fericirea naţiunii noastre socialiste. Ceauşescu In această atmosferă de intensă vibraţie patriotică, de profundă dragoste pentru Partidul comunist şi secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu îşi ia rămas bun de la reprezentanţii populaţiei Caraş-Severinului. La coborârea din balconul sediului Comitetului judeţean de partid, secretarul general al partidului este înconjurat cu aceleaşi profunde sentimente de stimă şi recunoştinţă. Vasta piaţă răsună de chemări care cinstesc partidul şi patria, de melodii populare şi revoluţionare. Mulţimea scandează neîntrerupt „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Stira noastră şi mîndria — Ceauşescu, România !“. De aici, din marea piaţă civică a municipiului, într-o maşina deschisă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se îndreaptă spre stadionul oraşului, însoţit de uralele şi ovaţiile miilor de locuitori ai Reşiţei muncitoare, ai Reşiţei socialiste, care au umplut pînă la refuz tribunele stadionului, arterele străbătute de coloana oficială de maşini. Secretarul general al partidului răspunde prin gesturi prieteneşti acestei vibrante manifestări în care se regăseşte hotărîrea întregului nostru popor de a face zid de granit în jurul partidului, al conducătorului său. După intonarea Imnului de stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare alcătuită din ostaşi ai forţelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice, ai formaţiunilor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Pionieri şi şoimi ai patriei Înconjoară cu dragoste şi emoţie pe secretarul general al partidului, îi oferă buchete de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îşi ia apoi rămas bun de la reprezentanţii organelor locale de partid şi de stat. In uralele şi ovaţiile celor prezenţi, elicopterul prezidenţial decolează, îndreptându-se spre Caransebeş, de unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu a plecat în judeţul Cluj, pentru a-şi continua vizita de lucru în această parte a țării. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae în judeţul Cluj (urmare din pag. 1) Datele economice ale combinatului. Dialogul purtat aici a pus, totodată, în evidenţă posibilităţile de sporire în continuare a producţiei prin ridicarea la noi cote de eficienţă a activităţii economice. Apreciind rezultatele de ansamblu ale combinatului, stadiul avansat de executare a noilor obiective, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să se depună toate eforturile pentru ca aceste importante capacităţi de producţie să îşi înceapă cit mai curind activitatea, pentru a putea contribui cu mai mult la sporirea avuţiei naţionale, la progresul economic al judeţului şi al ţării, la creşterea exportului de produse de înaltă calitate. In această ordine de idei este reliefată necesitatea unei mai bune coordonări a activităţii ministerelor metalurgiei şi construcţiilor de maşini, astfel rânvrăjite acestuia (în uzină, cărora le revine misiunea de mare răspundere de a asigura aproape în întregime echipamentul complex pentru noile obiective, să poată realiza la timp, prin- tr-o judicioasă corelare a termenelor de livrare cu graficele de montaj, utilajele şi instalaţiile de bază. Gazdele au adresat în încheiere secretarului general al partidului călduroase mulţumiri pentru această vizită, pentru sprijinul acordat în modernizarea continuă a combinatului, angajîndu-se să depună toate eforturile pentru a pune cit mai grabnic în funcţiune noile obiective, de a-şi îndeplini exemplar toate sarcinile de plan. De la Cîmpia Turzii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au îndreptat, la bordul elicopterului prezidenţial, spre municipiul Cluj-Napoca, în această însorită zi de toamnă, marele oraş de la Someş a cunoscut, într-o atmosferă sărbătorească, momente de profundă semnificaţie. O mulţime impresionantă de cetăţeni— români, maghiari şi ale alte naţionalităţi — mulţi în frumoase costume specifice acestei bogate zone etnografice, se află pe arterele principale ale oraşului pentru a întâmpina pe secretarul general al partidului. Elicopterul prezidenţial aterizează pe aeroportul Someşeni, împodobit sărbătoreşte cu portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cu drapele tricolore şi roşii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat simt salutaţi de tovarăşul Constantin Crişan, primarul municipiului, de membri ai Comitetului Judeţean de partid şi de personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice locale, care, dînd glas celor mai fierbinţi simţăminte nutrite de locuitorii municipiului, le urează un călduros bun-venit. Numeroşi cetăţeni, aflaţi pe platoul aeroportului, izbucnesc în urale şi ovaţii, scandează cu însufleţire numele partidului şi al secretarului său general. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este întimpinat cu pîine şi sare şi cu ploşti cu vin, după datina străbună. Grupuri de şoimi ai patriei şi pionieri oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu frumoase buchete de fiori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu răspund cu căldură acestor manifestări. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au îndreptat apoi, într-o maşină deschisă, spre reşedinţa care le-a fost rezervată. De-a lungul întregului traseu, zeci de mii Ceauşescu de locuitori — constructori, metalurgişti, textilişti, slujitori ai ştiinţei şi culturii, oameni ai muncii din toate instituţiile muncipiului — fac înalţilor oaspeţi o primire sărbătorească. Răsună urale , se scandează : „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul ! Bucuria pe care au trăit-o localnicii cu prilejul acestei noi întîlniri cu secretarul general al partidului a fost exprimată şi de numeroasele momente artistice susţinute de-a lungul traseului de artişti amatori şi profesionişti în frumoase costume populare specifice porturilor românesc, maghiar şi german, care au contribuit la transformarea ceremoniei sosirii într-o autentică sărbătoare populară. Toate aceste manifestări prilejuite de sosirea tovarăşuluiNicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în municipiul de pe Someş au constituit, în acelaşi timp, o expresie a hotărîrii de nezdruncinat a tuturor locuitorilor de pe aceste ţinuturi transilvane de a înfăptui neabătut politica partidului şi statului, de a fi la înălţimea vibrantei pilde de abnegaţie şi eroism pe care o dă, zi de zi, tovarăşul Nicolae Ceaușescu. Fermele I. A. S. pregătite să primească oaspeţi Peste cîteva zile, unităţile agricole de stat din judeţ vor primi elevii şi studenţii care urmează să participe la lucrările de pe ogoare, din vii şi livezi, 1, recoltat în primul rînd. Din informaţiile obţinute, rezultă că I.A.S.-urile respective au făcut din timp pregătirile cuvenite pentru ca oaspeţii să se simtă cit mai bine. La I. A.S. Iaşi, de pildă, ne-ainformat tov. Ioan Grigorescu, directorul tehnic al unităţii, in toate cele 8 ferme s-au aplicat măsuri pentru crearea unor condiţii de muncă şi de viaţă superioare. „ Remarcăm faptul că la fermele Coasta Mare, nr. 5 — Movileni şi Cristeşti au fost construite şi amenajate grupuri sociale, noi, alcătuite din dormitoare, bucătării, săli de mese, prevăzute cu apă curentă, energie electrică, televizoare etc. Peste , tot se efectuează ultimele acţiuni pentru pregătirea cazarmamentului, efectuarea curăţeniei, asigurarea alimentelor necesare preparării mâncării. Menţionăm că la I.A.S. Iaşi vor lucra elevi de la Liceul de informatică, Liceul „G. Ibrăileanu“ şi Liceul agroindustrial Holboca. -------• m —'— SPORT Campionatul judeţean de fotbal în seria A, după 3 etape, mai sunt doar două echipe neînvinse : A.S.A. Iaşi şi Spicul Ţigănaşi, între care se anunţă, in continuare, o interesantă dispută pentru „şefia“ clasamentului. Dar iată rezultatele înregistrate: Voinţa Moţca — Biruinţa Movileni 3—3 (Tăcu, Cucoş şi Ojică — pentru gazde, Stroe — 3, pentru oaspeţi), Progresul V. Seacă — Unirea Pd. Iloaiei 4—3 (Costan— 2, Pleşcan, Miron, respectiv, Costan — autogol —, Căpăţină, Puiu), Siretul Lespezi — Recolta Ruginoasa 2—2 (Lişman — 2, respectiv, Balcan şi Tudose), Spicul Ţigănaşi — Biruinţa Mirosloveşti 3—0 (Sandu, Babulea şi Ailiesei), Siretul Hălăuceşti — Olimpia Popricani 3—0 (Neculăeş, Ghiulan şi Vartic), A.S.A. Iaşi — Viitorul Ilîrlău 3—0 (Viitorul a fost suspendată o etapă). In clasament : 1, A.S.A. 6 pct., 2. Spicul Ţigănaşi (un joc mai puţin), 3. Siretul Hălăuceşti, 4. Olimpia Popricani, 5. Progresul V. Seacă — cîte 4 pct. în seria B, grupa I : Avîntul Vînători — Avîntul Brăteşti 2—1, I.T.P. Paşcani •— Moldova Cristeşti 1—0, Constructorul Paşcani — Voinţa Mogoşeşti 0— 1, Voinţa Lunca — Locomotiva Paşcani 4—3, Unirea Mirceşti —■ Integrata Paşcani 1—1. In clasament conduce Voinţa Lunca cu 5 pct. , grupa a Il-a : I.T.C. Iaşi — Tineretul Brăieşti 3—0, Fulgerul Ţibăneşti — Avîntul Todireşti 1—1, Progresul Iaşi — Aurora Tg. Frumos 0—4, Siretul Blăgeşti — Victoria T.M. Iaşi 3—1, Gloria Bălţaţi — Avîntul Strunga 3—0. Pe primul loc, Fulgerul Ţibăneşti (5 pct.) , grupa a II-a : Flacăra Erbiceni — Mobila Iaşi 1—4, ştiinţa Rediu — Prutul Prisăcani 3—0 Dacia Iaşi — Terom Iaşi 2—1, Drumuri Iaşi — Voinţa Leţcani 1—2. Avîntul Holboca — Avîntul Victoria 5—2. Pe primul loc în clasament, Voinţa Leţcani (1i pct). Un joc fruntaş Sintem informaţi că la Vaslui a avut loc etapa interjudeţeană a „Daciadei“ la skeet (talere aruncate din turn). Au participat trăgători din 6 judeţe ale Moldovei. Reprezentantul judeţului Iaşi, D-tru I. Preutescu (membru al asociaţiei sportive C.F.R. Paşcani), a avut o comportare bună, ocupând locul al II-lea, după reprezentantul județului Vaslui. in Ilim radio Iaşi. Programul de seară (*5 septembrie) : iţi cotidian sonor ; O samă de cuvinte; 18 Festivalaţional „Cântarea României“ ; Scena emisiune de actualitate şi critică teatrală ; 18,4u fim şi joc din plai de dor ; 19 Buletin de ştiri ; 19,05 Partid măreţ conducător_program de cântece ; 19,15 Tribuna experienţei înaintate ; 19,36 Melodii, melodii — program de muzică uşoară ; 20—22 Univers muzical. CI N E M A T O G R A F E. R e publica, ot-cî© 9 ; 11,19 ; 14,30 ; 16,40 ; 18,59 ; 21 r „Rei, vansa“. Victoria, orele 9 ; li.io ; 14,15; 16,25 ; 18,30 ; 20,45 : ,,întoarcerea. Co.pou, orele 9,11 ; 14,30 ; 16,3Ft 18,30 ; 20,30 : ,,Capcana din munţii Tineretului, orele 9 , 11 ; 14,45 ; 16,45; 18,45 ; 20,45 : Tentacule“,, Casa da cultură a sindicatelor, orele 9 ; 11,302 aici nu se trece“ ; orele 14 , 10*; 18 ; . ____________ ___ ____ ______ Clubul Panificaţiei, orele 9 ; 11 ; 16 ; 18 , 20 : „Adios Mucbachos®^ Grădina de vară ,,Palat*", ora 19,15-3 „întoarcerea“. TEATRUL NATIONAl La ora 19,30, spectacolul cu piesa ,,Aceşti nebunii făţarnici“, de T. Mazilu. Valabile Ghetele cu seria 107. TIMPUL PROBABIL. Vremea va fi frumoasă şi în curs de încălzire, cu cerul variabil. Vintul va sufla slab din sectorul vest-sud-vestic. Temperatura aerului, minimele, vor fi cuprinse între 5 și 12 grade, iar maximele între 18 și 24 grade. SPICUIRI DIN PROGRAMUL Tie, 15-21 SEPTEMBRIE VINERI, 15 SEPTEMBRIE. 9,00 Teleşcoală ; 10,00 Telecinemateca şîî,30 Un fapt văzut de aproape ; 11,50 Muzica populară instrumentală ; 18,5 Telex ; 16,95 Teleşcoalâ ; 16,35 Cele patru anotimpuri ale Litoralului ; 16,45 Cântece sălajene ; 17,66 Emisiune In limba germană ; 19,65 Festivalul „Cântarea României“ ; 39,26 1691 de seri ; 19,39 Telejurnal ; 20s0© Prim plan ; 20,39 Film artistic. „Spărgătorii de diguri“ ; 22,99 Personajul revoluţiei socialiste — erou! proz$$ româneşti actuale ; 22,30 Telejurnalîl SIMBATA, 16 SEPTEMBRIE. 12,00 Telex ; 12,05 Roman foileton. „Putere fără glorie“ ; 13,0« La început «pe an şcolar ; 13,3« Muzică distractivă; 14,10 Muzică de promenadă ; 14,40 Stadion 4«31e Agenda Culturală»; 17,95 Pentru sănătatea şi prosperitatea naţiunii noastre ; 37,20 Clubul Tineretului ; 18.20 Sâptămîna politică ternă şi internaţională ; 18.35 AMou logia filmului pentru copii şi tineret; 19.30 Telejurnal ; 39.30 Scriitorii ciută ţara ; 29.10 Te ie e n e i el o p e di a ; 20.50 Film serial. „Om bogat, om sărac“ ; 21.40 Intîlnire cu satira şi umorul; 22.10 Telejurnal. Sport ; 22,30 Melodii româneşti de ieri şi de azi. , DUMINICA, 17 SEPTEMBRIE. 8,00 Gimnastica la domiciliu ; 8,15 Tot înainte ! ; 9,10 Şoimii patriei ; 9,26 Fum serial pentru copii. „Cărţile junglei“ ; 9,45 Pentru căminul dumneavoastră ; 10,99 Viaţa satului ; 11,45 Bucuriile muzicii ; 12,30 De strajă patriei ; 33,00 Telex ; 13,05 Album dural me ai ; 17,00 Fotbal. Sportul studenţesc — Dinamo Bucureşti ; 17,56 Film serial. „Linia maritimă One din*** 18,40 Micul ecran pentru cer mic&; 19,60 Telejurnal ; 19,20 Ziua metalurgistului ; 19,40 Portativul veseliei. Emisiune de varietăţi ; 20,40 Film stc-* fistic. „Adevărata glorie“ ; 22,49 Tei©* jurnal. Sport. LUNI, 18 SEPTEMBRIE. 15,55 Telex: 16.00 Emisiune în limba maghiară; 19.00 Festivalul „Ciutarea României“ ; 19,26 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal; 19.50 Panoramic ; 20,25 Roman foileton. ,, Putere fără glorie“ ; 21,15 Mai aveţi o întrebare ? ; 21,45 Melodii pentru toate virstele ; 22,60 Cadral mondial ; 22,20 Telejurnal. MARŢI, 19 SEPTEMBRIE. 9,00 Tele şcoală 10,00 Antologia filmului pentru copii şi tineret ; 10,53 In alb şi negru ; 11,45 Telex : 16,00 Telex ; 16,05 Teleşcoala ; 16,35 Curs de limba engleză ; 17,20 Moştenire pentru viitor. Şt. O. Iosif ; 18,05 Melodii populare ; 18,30 Lecţii Tv. pentru lucrătorii din agricultură ; 19,00 Tribuna Tv. ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal ; 19,50 Ancheta Tv. ; 20,30 Seară de teatru. Constructorul Soîness de Hervik Ibsen ; 22,20 Telejurnal. MIERCURI, 20 SEPTEMBRIE. 9,00 Teleşcoala ; 10,00 Şoimii patriei ; 10,10 Antena vă aparţine ; 11,10 Tribuna Tv. ; 11,30 Tezaur folcloric ; 11,55 Telex ; 16,00 Telex ; 16,05 Cenaclul teleşcoală ; 16,35 Curs de limbă germană ; 17,05 Din țările socialiste ; 17,40 Muzica in imagini; 18,15 Telecronica pentru pionieri 18,45 Festivalul „Cântarea României“ ; 19,20 1001 de ieri ; 19,30 Telejurnal ; 19,50 La ordinea zilei în economie ; 20,10 Muzică populară ; 20,25 Noi, femeile ! ; 20,55 Telecinemateca. „Perla“ ; 22,2« Telejurnal ; 22,3« Campionatul mondial de volei masculin. Selecţiuni înregistrate de la Ancona (Italia). JOI. 21 SEPTEMBRIE. 16,00 Telex»; 16,05 Teleşcoala ; 16,35 Curs de limbă rusă ; 17,2« Consultaţii medicale » 18,00 Film serial pentru copii. „Sindbad marinarul“ ; 18,30 Box. România — S.U.A. ; 19,30 Telejurnal ; 19,56 Ora tineretului ; 20,40 Film Tv. . ..Muntele alb“ ; 22,00 Muzeul colecţiilor de artă ; 22,30 Telejurnal.