Flacăra Iaşului, octombrie 1978 (Anul 34, nr. 9953-9978)
1978-10-01 / nr. 9953
PAGINA A. II-A ------------------FLACĂRA IAȘUlUI || Arta creativă a femeii ieşene " Expoziţia „Arta creativă a femeii ieşene“, din sala „Victoria“ se constituie ca o imagine surprinsă din mers a muncii creatoare pe care o desfăşoară la nivelul a trei generaţii artiste- de plastice ieşene. Aici, în faţa acuarelei „Peisaj cu bărci“ de Nutzi Acontz (colecţia acad. V. Pavelcu), vom omagia încă o dată subtilitatea celei care rămîne o mare poetă a ritmurilor cromatice — Nutzi Acontz. Apoi se cuvine a da prioritate regretatei Florica Steriadi, prezentă cu peisaj, lucrat în tuşă decisă şi fiori viguroase. In continuare, înscriem prezenţa Rodicăi Grigoriu, elevă a lui Ressu şi Ipolit Strîmbu, a ale cărei flori au fie transparenţe idilice (Gladiole), fie declarată poezie rustică (Dumitriţe), urmată de Maria Luiza Launey, elevă a lui N. N. Tonitza, vitregă cu talentul ei, întrucît pare a se complace în automulţumire. Remarcabil Autoportretul îndrăzneţ ca paletă şi spontan în notaţie, Elena Şuvei pledează pentru seducţia picturii simple, cu pastă generoasă, apărînd ceva mai academică în Studiu de portret, dar liberă în expresie, directă în Peisaj şi în Flori. Marta Mârza, cu modestie seducătoare în Flori de măr . Rodica Mihăilă se confirmă cu Studiu de portret şi Peisaj de munte, ambele tratate sobru. Trecînd la generaţia următoare, vom remarca grafica de recunoscută ţinută a Ecaterinei Popp-Petrovici, calmă observatoare a naturii din care elimină efemerul, reţinînd permanenţele. Elena Sănduleanu ne aduce Peisaj ieşean de un romantism grav, sugerînd elanul spaţiilor largi prin meşteşugită perspectivă a volumelor. La rîndul ei, Elena Lăpuşneanu rămîne aceeaşi generoasă risipitoare de lumină, cu elanuri cotropitoare şi picturalitate meridională (Natură statică, Flori), culoarea sa vibrînd la cel mai înalt diapazon, în timp ce Viorica Balan parcă anume îşi claustrează sentimentele, spre a nu fi seduse de dramatismul toamnei dezlănţuite în vegetaţie. Felicia Brîndaş- Gavrilean găseşte o culoare adusă parcă din smalţuri purtate. Şi tot din această generaţie, fac parte sculptoriţele Lucreţia Filioreanu-Dumitraşcu şi Alexandrina Dimitriu, fiecare venind în expoziţie cu reuşite de ultimă etapă. Prima semnează un bine echilibrat şi cald portret-bust al Aglaei Pruteanu, iar a doua, Cap de fată, stilizat fără sofisticări. Ar urma, cea mai nouă treaptă , absolvente de facultate, Doina Jorovăţ, cu tapiserie insiprată din elemente de port popular, cu stilizări ingenioase şi păstrînd o poezie seducătoare şi Anca Bodescu, tot cu tapiserie de îndelungată elaborare şi mergîrnd spre autenticitatea tehnicii şi a materialului solicitat. Mariana Baciu place şi de astă dată prin suavitatea acuarelei sale (Petunii) şi prin afecţiunea cu care se apleacă spre răzoarele grădinii, iar Viorica Adamescu aduce trei compoziţii de decorativ mural, de fapt proiecte pentru eventuală pictură monumentală. O frumoasă ţinută : Minodora Bîzgă — afirmată prin acuarelă cu suavitate declarată. Dintre mezine, o surpriză şi o promisiune : Rodica Postolache, poetă a culorii şoptite şi a compoziţiei elaborate (Vechime). AUREL LEON Şedinţa cenaclului de satiră şi umor Marţi, 3 octombrie a.c., la ora 18, la Casa presei din Iaşi va avea loc o nouă şedinţă cu public a cenaclului de satiră şi umor al ziarului „Flacăra Iaşului“. Printre invitaţi se numără, de această dată, artista emerită Margareta Baciu. Cu acest prilej, criticul de teatru Nicolae Barbu va realiza un medalion despre cunoscuta actriţă ieşeană, care, în încheiere, va prezenta fragmente din rolurile sale. Membri ai cenaclului de creaţie şi interpretare „Columna“ din comuna Vlădeni şi brigada artistică de la „Moldoplast“, împreună cu cenacliştii ieșeni, vor completa programul şedinţei-spectacol. De la Centrul de fizică a pămîntului şî seismologie Centru de fizică a pămîntului şi seismologie comunică! In ziua de 30 septembrie 1978, ora 4,25 şi 13 secunde, s-a produs în regiunea Vrancea, la adîncimea de 140 kilometri, un cutremur de pămînt cu magnitudinea de 4,5 (scara Richter). Intensitatea cutremurului în zona epicentrală a fost de 4 grade (scara Mercalli). Nu s-au produs nici un fel de pagube materiale. Cutremurul nu a fost simţit la Bucureşti. . \t \I I I I sssssssssz I iss ! is Consfătuirea neurologilor din Moldova Ieri, la Vaslui, au început lucrările celei de a V-a consfătuiri a neurologilor din Moldova. Consfătuirea, organizată de către Uniunea societăţilor de ştiinţe medicale şi de către Societatea de neurologie şi neurochirurgie din ţara noastră, în colaborare cu clinica neurologică a Institutului de medicină şi farmacie din Iaşi şi cu Direcţia sanitară şi filiala U.S.S.M. Vaslui, va dura două zile şi va dezbate temele: Crize scurte de pierdere a cunoştinţei şi Probleme de recuperare în neurologie. Dată fiind importanţa temelor dezbătute, au fost invitaţi la consfătuire toţi şefii de clinici de specialitate din centrele universitare din ţară, toţi neurologii din Moldova, medici cu specialităţi înrudite etc. Merge ş-aşa ? (urmare din pag. I) servă mult mai tîrziu. Cadre didactice din unele şcoli, mai ales de la sate (în contrast cu alţi profesori, tot de la sate, ce cresc promoţii excelent pregătite), dau certificate de absolvire unor copii care şchioapătă la citit şi nu ştiu să facă o împărţire. „Mentorii“ în cauză, care s-au tîrît prin facultate din reexaminare în reexaminare, nu s-au apucat ei înşişi să înveţe serios măcar în ceasul în care au căpătat învăţăcei. Şi neglijarea calităţii în pregătire se răzbună peste generaţii, destinul multor tineri este strîmbat. Nu, nu merge ş-aşa ! Mai sunt printre noi (poate păcătuim uneori chiar cei de faţă) tovarăşi care cred că au doar dreptul de a se bucura de munca de calitate a altora, nu şi obligaţia de a face totul bine. Calitatea nu trebuie privită numai sub aspectul ei industrial ori agrotehnic, ci ca un mod de formare şi acţionare in ansamblu a omului civilizat, responsabil, moralmente corect. „Merge ş-aşa !“ e o expresie a infantilismului în viaţa civică, o formulă prin care ne furăm căciula unul altuia. l * Portret—interviu duminical ,__Distincţiile de aur I - Tovarăşe Petru Vasiliu. I sintefi maistru in cadrul atelierului de transport electric fi secretar al organiza- i frei de bază. Am avut prilejul să aud multe despre activitatea ce-o deslăfuraţi pe linie de Cruce Rafie, ca preşedinte al Comisiei de I Cruce Roşie de la II.C.I. t Pentru ce sintefi atît de fru- 1 mos apreciat ? — La recenta adunare de ^ dare de seamă şi alegeri a comisiei de Cruce Roşie din I întreprinderea noastră cei ce au luat cuvîntul au adus mulţumiri comitetului de partid, comitetului sindical, conducerii întreprinderii pentru grija şi sprijinul ce ni l-au acordat pentru a putea duce la îndeplinire toate sarcinile ce ne-au fost trasate de comisiile jude- ţeană şi municipala de Cruţ ce Roşie. Atunci am fost şi eu evidenţiat alături de Gri- Igore Radu, Virgil Pahomi, I Valentin Enescu, Valentina Bălănică, loan Luca ci şi în- n treaga grupă sanitară. Datorită acestor oameni vni- 1 moşi, cit şi altora ca ei , care-şi dăruiesc cu generoţ zitate o parte însemnată a timpului lor liber pentru realizarea multiplelor atribuţii ale organizaţiei de Cruce ^ Roşie, comisia noastră a ob- 1 ţinut unele rezultate bune. • V-aş ruga să concreti-I zafl citeva dintre acţiunile întreprinse. ? — în întreprinderea noas-I tră există în prezent 30 de posturi de prim ajutor, detal te cu tot ce e necesar. Gru- I pa sanitară a obţinut de 4 ori locul întîi la concursurî- i le grupelor sanitare şi de două ori locul doi. Anul acesta, în cadrul concursului grupelor sanitare — faza ^ municipală — grupa de la ^ I.T.C.I. s-a clasat pe locul întîi, iar la faza judeţeană care a avut loc în luna sep- 1 tembrie — aceeași grupă s-a clasat tot pe locul întîi. Să mai amintesc că în ultimii 1 4 ani, de la întreprinderea noastră, s-a donat, in mod \ Selecţiunii «re epigrame Unor epigramişti (şi mie însumi) Ce e epigrama Prea puţin se ştie ? Hazul ca şi drama E că mult... se scrie ! Unui demagog „Nu-mi văd capul, zău, de treabă“, Zice dînsul şi-i posibil, Căci în munca-i foarte slabă Capul, chiar că-i ... invizibil ! Unui gestionar închis pentru... inventar Ceva el a-nţeles pe dos Cu principiile-i integre : A strîns bani albi, a strîns vîrtos Şi-acum are... zile negre! Unui anume pescar ! Nimica nu a pescuit O zi întreagă stînd aici, Dar, relaxat, el s-a simţit Aproape ca şi la... servici! Cosmobomba zilei V Aud că-n cosmos s-a deschis la staţie „Cosmo-service“! Are contabil, referenţi. Dar n-are... bucşe şi rulmenţi! NELU MARIAN s onorific, aproape 160 litri ! Filmele suptaminii viitoare Intre 4 şi 8 octombrie, la cinematograful „VICTORIA“ se vor desfăşura Zilele filmului din R.P. Chineză, in cadrul cărora va rula un ciclu de filme interesante : „Războiul subteran“, (4 octombrie), „Bătălia navală din 1894“, (5 octombrie), „Miliţiencele din insulă", (6 pc singe de care au beneficiat ) şi oameni ai muncii de la I.T.C.I. 1 — încă nu mi-aţi răspuns ? tombrie), „Partizanii din cîmpie, (7 octombrie), „Misiune pe lantzî" (8 octombrie), la prima întrebare. Pentru ce vi se aduc mulţumiri dum- neavoastră, tovarăşe P. Va-siliu ? 1 — „Tovarăşului Vasiliu îi place să lucreze cu oame- 1 TINERETULUI: „Întoarcerea proscrişilor", (5—8 octombrie) nu, să-i antreneze şi să-i a- i jute, să fie sufletul activită ţilor, exemplu personal. Aşa, bunăoară, deşi este pre- şedintele comisiei, activează în cadrul grupei sanitare ca ajutor al comandantului. lată şi de ce pentru activi- tatea ce o desfăşoară î s-a acordat acum doi ani Me- 1 ■dalia muncii şi este deţină- t torul a două diplome şi in- signe de aur ale Crucii Ro-i Acest film iugoslav, inspirat din lupta de rezistenţă (din august 1944), cuprinde o acţiune temerară a unui grup de partizani, evidenţiind abilitatea militarilor ce recurg la travestiuri, la substituiri de persoană şi la alte mijloace abile până la atingerea scopului final. Regia : A. Djordjevieşti" — ne-a răspuns secre- tarul comisiei de Cruce Ro- şîe de la I.T.C.I., tovarăşul Valentin Enescu, completîn 1 REPUBLICA: „Al m-lea jurămînt“ du-l astfel pe ce! căruia i-am dedicat acest interviu. | AL. MONTEORU ! Este un film indian cu Raj Kapur, în care drama omului sărac ce-şi pierde, la un moment dat, mijlocul principal de subsistenţă e atenuată de optimismul acestuia şi de o tentă uşoară de umor ce nu pot disimula totuşi grave probleme sociale. Regia : Basu Bhattacharya. CLUBUL PANIFICAŢIEI : „Omul pe care nu trebuie să-l uităm". (6—8 octombrie) Produs în studiourile coreene, filmul evocă figura unui erou din timpul războiului de eliberare (1951— 1953), rememorînd, după două decenii de la terminarea flagelului, faptele sale de vitejie. RELUĂRI Copou : „Un pod prea îndepărtat“ ; Tineretului : „Judecătorul din Bodrim“, (2— 4 oct.) ; Casa de cultură a sindicatelor : „E atît de aproape fericirea“ . Clubul panificaţiei: „Aventurile maimuţei Nuky", (4—5 octombrie). PREMIERE 1n 48 de ore ! RADIO IAȘI Programul de seară (1 octombrie) ; 17 Bulefic. • 17,05 Perpetuum duminical ; 19 Radiojurnal şi sport; 20 Descriptio Moldaviae; 28,10 Mari interpreţi de operă — mezzosoprana Zenaida Pally ; 20,30 Melodii de neuitat ; 21 Evenimentele zilei ; 21,15 Melodii de pretutindeni ; 21,30 Floare-albastră, floare-albastră — poeme de Ana Blandiana ; 21,35—22 Melodii de pretutindeni. TELEVIZIUNE. Duminică, în octombrie. 8,15 Tot înainte ! ; 9,26 Film serial pentru copii : „Cărţile Junglei“. Episodul 6 , 10 Viaţa satului; 11,45 Bucuriile muzicii; 13,05 Album duminical ; 16 Fotbal : Dinamo Bucureşti — Corvinul Hunedoara (Divizia A) — repriza a II-a. Transmisiune directă de la stadionul Dinamo; 16,50 Concursul de creaţie de cîntece ostăşeşti „Te apăr şi ia cint, patria mea" — ediţia a IV-a, 1978 ; _ 17,30 Film serial: „Linia maritimă Onedin". Episodul 58; 18,50 1001 de seri ; 19 Telejurnal; 19,20 Antologie artistică ; 20,50 Film artistic : „Miliţiencele din insulă". Premieră Tv. Producţie a studiourilor din R. P. Chineză ; 22,25 Telejurnal; 22,35 Finala Campionatului mondial de volei masculin. Selecţiuni înregistrate de la Roma. Luni, 28 octombrie 1978. 15,45 Emisiune în limba maghiară ; 19 Concurs de creaţie de cîntece ostăşeşti „Te apăr şi te cint, patria mea" ; 19,30 Telejurnal; 19,50 Panoramic ; 20,20 Roman-Sojieton : „Putere fără glorie". Episodul 6; 21,10 Mai aveţi o întrebare ?; 21,40 Melodii pentru toate vîrstele ; 22 Cadran mondial ; 22,20 Telejurnal. CINEMATOGRAFE. Victoria, orele 9 ; 11,10 ; 14 ; 16,10 ; 18,20 ; 20,30: „Cianura şi picătura de ploaie". Republica, orele 9; 11,05 ; 14,30 ; 16,35 ; 18,40 ; 20,45 : „O fată aproape cuminte". Tineretului, ora 11 : Program de desene animate , orele 9 ; 14,45 ; 16,45 ; 18,45 ; 20,45 : Taina micilor revoluţionari“. Copou, orele 8,45; 11,10; 14,50; 17,25; 20: „Soţul meu“. Casa de cultură a sindicatelor, orele 9 ; 11,30 ; 14 ; 16,38 ; 19 : „Transamerica expres“. Clubul Panificaţiei, orele 9: Program de desene animate ; orele 14 ; 16 ; 18; 20 : „De partea cealaltă a oglinzii". TEATRUL NAŢIONAL. La ora 19,30, spectacolul cu piesa „Rosmersholm“ — valabile tichetele cu seria 117. TEATRUL PENTRU COPII ŞI TINERET. La ora 11, pe scena Casei de cultură a tineretului, prezintă spectacolul „Fata babei şi fata moşului“. TIMPUL PROBABIL. Vremea I va fi în general frumoasă şi în încălzire uşoară. Vîntul va su- • I fia slab din sectorul sud-vestîc. I l Temperatura aerului: minime • fie vor fi cuprinse între 3 şi 18 grade, iar maximele între 20 şi 25 grade. LI % II JOCURI PĂDUREA ORIZONTAL . Numele a ÎS copaci. VERTICAL : 1. Rezultat — Element chimic ; 2. Planta erbacee — Zeul casei la romani ; 6. Nume slav — Ramă tipografică ; 4. Ricin în popor — Cîntec liric ; 5. Singură — Vulcan în Japonia ; 6. Recruți : 7. Prelungire protoplasmatică — Ciubăr (reg.) ; 8. Total. — Păsări. 9. Cîntece de nuntă — Conifer . 10. Comună în U.R.S.S. — Braţe. . Dicţionar : Lar, Tisu, Salvin. S. COLOŞENCO DEZLEGAREA JOCULUI APĂRUT IN NR. 9949 ORIZONTAL : 1. Pirogă — Apă ) 2. Lotcă — Edec ; 3. UI — Șlep — Dt; 4. Tas — Etapă ; 5. A — Caravelă ; 6. Catamaran ; 7. Mări — B — E — T ; 8. Upa — Docilri ; 9. Sp. — Rîu — Rol ; 10. India — Vine.