Flacăra Iaşului, noiembrie 1978 (Anul 34, nr. 9979-10004)

1978-11-01 / nr. 9979

PAGINA A H-A-î-t. ‘"tZZ-fi'acara I­aşulu» ! Practica productivă, la Institutul agronomic Cînd seriozitatea se împleteşte cu entuziasmul tinereţii studenţeşti Zilele toamnei i-au găsit şi pe studenţii de la Insti­tutul agronomic alături de colegii lor de la alte institu­te pe cîmp, acolo unde se dă bătălia pentru strîngerea re­coltei. Suntem­ la ferma hor­­tiviticolă nr. 3 a Staţiunii didactice experimentale a Institutului agronomic „Ion Ionescu de la Brad“. Inter­locutorii noştri sunt cadre di­dactice şi studenţi ai Facul­tăţii de horticultură. Stăm de vorbă pentru început cu şeful de lucrări dr. ing. Pe­tru Saviţchi, titularul disci­plinei de legumicultura spe­cială şi fermier din partea consiliului profesoral, si cu fc.nf. dr. Const. Filipescu, îndrumător de grupă în ca­drul practicii productive. „Acum au loc lucrări de se­zon : executarea defrişărilor suprafeţelor de plantaţii vechi de vie şi pomi, trans­portarea şi încorporarea în­grăşămintelor, fertilizările, a­­r­ăturile în plantaţii ş.a. Spe­cific că toate lucrările (in­clusiv cele mecanice), prin rotaţie, au fost executate de către studenţii noştri“, ne spune tov. Petru Saviţchi. Îi întilnim la lucru pe studen­ţii anului III din număr de 116) care au înlocuit pe cei din anii II şi I (de remarcat şi practica la această fermă a unor studenţi de la Facul­tatea de ştiinţe economice a Universităţii). Avantajul a­­cestor tineri, care efectuea­ză practica productivă în ca­drul fermelor institutului, este ca au posibilitatea să lu­creze­­pe mari întinderi de teren în condiţiile reliefului specific judeţului nostru. Ferma in care ne aflăm, de 100 ha, este un bun loc de aplicare a cunoştinţelor că­pătate la cursuri şi sem­ina­­rii : ea cuprinde 81 ha teren agricol (livadă — 45 ; vie — 20 ; 8 cîmpuri experimenta­le ; 2 ha de culturi legumi­cole în care funcţionează şi atelierul-şcoală etc.). Dife­renţa de teren este ocupată de, fîneaţă. Observăm spiri­tul de răspundere cu care se efectuează practica in ca­drul Facultăţii de horticul­tura. La primele ore ale di­mineţii, studenţii aflaţi in practică şi cadrele didactice, în frunte cu decanul facul­tăţii, lucrau deja in fermă. Am discutat cu trei dintre studenţi : Olimpia Borza (a­nul III), Viorel Saţiu şi Mi­tică Popa (anul IV). Băieţii, viitori ingineri horticultori, ne spun că, pregătindu-se pentru proiect, execută a­­cum în practică o muncă de conducător, fiind şefii unor microgrupuri. „Nu putem vorbi decât la superlativ de condiţiile noastre de practi­că şi de pregătire a proiec­tului“, ne spune Viorel Ra­icu. Olimpia Borza (n.n. — cu o zi înainte fusese primi­tă în rîndurile membrilor de partid) ne spune că ea şi co­legii din anul III, în cadrul practicii agricole, efectuează şi testări. „Studenţii se întrec cu seriozitate între ei. Imrpu­­nînd o muncă plăcută, fizică, cu dobîndirea de noi cunoş­tinţe, nu fac decit să răsplă­tească încrederea societăţii care le-a dat totul şi aşteap­tă de la ei fapte pe măsura investiţiilor“. La această facultate, care nu peste multă vreme îşi va sărbători 30 de ani de exis­tenţă, practica productivă îmbracă multiple forme. „Preocuparea noastră, ne spune decanul facultăţii, conf. dr. docent ing. Mircea Hat­man, este îndreptată într-un singur sens : procesul educa­­tiv-instructiv să se desfă­şoare sub semnul exigenţei şi al maturităţii politice. Pen­tru că rezultatele noastre viitoare depind şi de felul cum pregătim acum studen­tul, viitorul specialist de mîine. Urmărim formarea unor bune deprinderi, du­blate de o bună pregătire te­oretică. Şi pînă acum, rezul­tatele consider că sunt pe măsura aşteptărilor. Aceasta insă ne face să perseverăm, pentru ca roadele muncii noastre să fie superioare, ca­litativ“. PAUL PETRU­SC­A i­s ­ S” Cronica filmului Gustul şi culoarea fericirii Meea realizării unei peli­­cule inspirate din cea mai stringentă actualitate, pe ca­re şi-a propus-o din nou Casa de filme Unu, remarcabilă prin constanţa unor astfel de preocupări, este lăudabilă în sine. Numai că oricît de generoasă ar fi alegerea su­biectului, tema şi filonul ce­le mai fertile pot fi trădate câteodată de un spectacol neinspirat şi neconvingător, în sensul că transmutarea din cotidian trebuie să se facă neapărat în planul unei rea­lităţi elevate, în sfera trans­figurării artistice. Fără o astfel de transpunere, care să emoţioneze pe spectator, şi să se impună conştiinţei sa­le, avem de-a face cel mult cu o fotografiere a unei sec­venţe de viaţă ca într-un documentar şi nicidecum cu un film artistic. Este cazul acestei noi producţii cinema­tografice datorate tinerei şi talentatei regizoare Felicia Cernăianu, care a obţinut succese remarcabile cu scurt­­metraje şi documentare, dar nu şi cu acest prim film ar­tistic la baza căruia n-a avut un scenariu valoros care să-i permită convertirea în ter­meni cinematografici a ideilor ce se voiau vehiculate. Deci, reapare aici — şi poate mai evident ca altă dată — ca­rianţa dramaturgies a unora dintre scenariile noastre,, de astă dată încredinţat unui debutant, ing. Gh. Manole, care n-a reuşit — din păca­te — să ne înfăţişeze altceva decât un adevărat carusel al şedinţelor dintr-o întreprin­dere, atunci cînd de fapt îşi propusese sa ne prezinte un conflict real de pe un şan­tier al acestei fabrici. In in­tenţia scenaristului, eroul principal, inginerul construc­tor Romcescu, ar fi trebuit să ne apară aici ca un om in­tegru, decis să refuze orice abatere de la normele legale şi să aplice cu stricteţe hotă­­rîrile. Numai că oscilările personajului­­şi caracterul nestructurat al situaţiilor fac c­a bunele intenţii să eşueze în confuzii, cu toate străda­niile interpretului, actorul Mitică Popescu, de a confe­ri naturaleţe şi contur aces­tui­­personaj. Regretabil ră­­mîne şi faptul că palida po­veste de dragoste, oarecum anexată şi nu integrată acţi­unii, nu oferă posibilităţi ta­lentatei actriţe ieşene, Cor­nelia Gheorghiu, de a da în­treaga măsură a capacităţilor sale. O remarcă pozitivă me­rită unele imagini realizate de operatorul Ion Marinescu. ELENA PIETRARU Seri de concerte apreciate Filarmonica „Moldova“ a reluat un ciclu de concerte a căror lipsă se resimţea de mai mult de un an şi jumă­tate in viaţa muzicală a tine­retului ieşean : concertele e­­ducative pentru studenţi. Găzduite de Casa de cultură a tineretului şi studenţilor de două ori pe lună, concer­tele educative oferă publicu­lui tinăr meloman programe variate şi interesante. Concertul de deschidere, prezentat de profesorul u­­niversitar George Pascu, a cuprins un bogat repertoriu, deosebit de variat ca stil, într-o execuţie plină de cu­loare şi siguranţă a orches­trei filarmonice, sub baghe­ta dirijorului Ion Baciu. Pro­gramul ales pentru acest prim-concert educativ ne-a purtat prin epoci şi stiluri diverse, de la Mozart (Simfo­nia nr. 40) la „Simfonia cla­sică“ de Prokofiev, de la Rossini (uvertură la opera „Wilhelm Teil“) la Concertul pentru violoncel şi orchestră de Saint Saens (solist, Ştefan Zărnescu). „Surpriza“ serii a constituit-o însă apreciata lucrare a compozitorului ie­şean Sabin Pautza, „Jocuri 11“, într-o inedită interpre­tare , rupînd tăcerea ivită după ce instrumentele pe ca­re le­ mînuiesc au încetat a suna, vocile membrilor or­chestrei simfonice s-au unit într-un minunat­ coral, îm­­pletindu-se armonios spre uimirea şi încîntarea audito­riului. Vorbind despre con­certul al doilea, ele la bun în­ceput trebuie remarcat fap­tul că în lipsa unui număr mare de instrumentişti ai or­chestrei filarmonice aflaţi într-un turneu în S.U.A. au fost prezenţi instrumentiştii studenţi ai Conservatorului „G. Enescu". Am putut ascul­ta o reuşită execuţie a Can­tatei epice pentru cor mixt şi orchestră aparţinînd com­pozitorului Wilhelm Berger, lucrare prezentată în primă audiţie la Iaşi şi care come­morează anul 1848, împletind versurile bardului de la Mir­­ceşti într-o amplă desfăşura­re coral-orch­estrală. Cizelată cu migală (lucru ce se în­­tîmplă din păcate destul de rar cu lucrările contempora­ne româneşti din repertoriul orchestrelor noastre simfo­nice), Cantata „1848“ a prins viaţă în interpretarea coru­lui (dirijor Ion Pavalache) şi a orchestrei simfonice sub bagheta lui George Vintilă. Solistul concertului pentru oboi de Alessandro Marcello n-a mai constituit de această dată „o surpriză“, căci rea­lizările oboistului Adrian Pe­­trescu, student al Conserva­torului „G. Enescu“, au de­venit cunoscute și unanim a­­preciate. Realizînd un acompania­ment discret și exact, ce a contribuit la crearea unei atmosfere adecvate în Con­certul de A. Marcello, or­chestra filarmonică a dovedit din păcate mai puţină sigu­ranţă, prin nesincronizări ale partidelor instrumentale şi atacuri imprecise, în inter­pretarea Simfoniei nr. 39 un Mi bemol major de Mozart. Cu toate acestea, muzica minunatei creaţii mozartice, cu cortegiul ei de eleganţă, vervă şi culoare, a rămas stăpînă în finele concertului pentru studenţi, ce se înca­drează în spaţiul unor seri încărcate de artă şi frumos, pe care le dorim cit mai des reeditate. DOINA- WC­A PARON stude­ntă ­ 9 n 24 A ord RADIO IAȘI. Programul d‘b€* seara (1 noiembrie) : 1 ti FolidjanMj sonor ; 17,30 Grai si suflet ro-^T menesc ; 18 Vechi melodii popri- v iare ; 18,25 Şoimii patriei ; 18,40« . Cint si joc din plai de dor : IsW Buletin de stiri ; 19,15 Agrono-A­mica ; 19,30 Melodii­ melodiiijS 20 Fonoteca melomanilor : 2| E-iC­veninentele zilei ; 21.40—22 Ve­rS date in recital. Ia TELEVIZIUNE. 9 Teleşcoală ; | 10 Antena vă aparţine ; 10,50£h Documentare „San­afilm" ; u,iti| Şoimii patriei; 11,25 Tribuna',"« Tv. ; 11,40 Telex; 14 Fotbal:!?* Politehnica Timişoara — Honved’« Budapesta. Meci retur in Cupa«» F.F.F.A. Transmisiune d­irectătjA de la Timişoara ; 15,55 Telex ;f|[ 16 Teleşcoală ; 16,35 Curs de bă germană ; 17 Algeria azi —■ % Documentar ; 17,15 Atenţie ia -o-C neatenţie ! ; 17,40 Vetre loic.re-f® ricc : Pe valea Bîrgaielor ; 18,10 f Tragerea Pronoexpres ; 18,2­1­­ Telecrom­ică pentru pionieri; 18,4®­0 I esti­valul „Cîntarea României"; I 19,20 1001 de seri ; 19,30 Tetejui- 1 nai; 19,50 Noi, femeile!; 20,20 Telecinemateca. „Faţă-n faţă“. * Premieră pe ţară. Producţie s/ ţ­ studiourilor americane ; 22 In-­­ terpreţi de frunte ai cîntecului | popular ; 22,20 Telejurnal 11 • CINEMATOGRAFE. Victoria, | orele 9 , 11 ; 14,30 ; 16,30 ; 1 8,3­1; & 20,30 : „Gustul și culoarea ferici- | rii". Republica, orele 9,11; 14,30; | 16,30; 18,30 ; 20,30 : „Curierii di- | planurtici roșii". Copou, orele­­ 9 , 11 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 20,30 :­­ „Septembrie“. Tineretului, orele 1 9, 11; 14,20; 16,30 ; 18,40; 20,50:­­ „Valurile Dunării“. Casa de cui- i tură a sindicatelor, orele 8,30; I 11,30; 15; 18,10: „Star“. Clubu­l Panificaţiei, orele 9; 11 : 14; Ifc; 5 . 18; 20: „Pasărea albastră". îir V*" judeţ. PAŞCANI. Casa de cuitu- ® râ : „Cele 12 munci ale lui este- I rix“. Clubul C.F.R. : „Mereu im--3 preună“. TG. FRUMOS : „Ale- f gerea ginerelui“. Hi Iii,Al : „Iţi­­ dăruiesc un trandafir". PODII.j® UTIOAHîI : „Imposibila poveste I, de dragoste". RADUCANENI „Cronica verii fierbinţi". DA- ® I.ACCEŞTI : „Intîlnire la veche»/® moschee".­­ TtiATEFL MIC DIN BUCU­-­î.­REŞTI prezintă, la ora 19:30, la f Naţionalul ieşean, spectacolul I cu piesa „Efectul razelor gara- l ma asupra anemonelor". I. TIMPUL PROBABIL. Vremea­­ va f în general caldă, cu cerul­­ temporar nor­os. Cu totul local, s » vor semnala ploi, in special'* în nordul Moldovei ; la munte, f t izolat, lapoviță și ninsoare. Vin­­tul va sufla slab pînă la mode- | rai din sectorul nord-vestic. * : Temperatura aerului ; maxime- J ! le vor varia între 10—16 grade, f \ minimele între 2—7 grade. | L_____________________________fr Nu de mult, într-un articol referitor la activitatea defec­tuoasă a colectării ambalaje­lor de către I.C.V.A., promi­team cititorilor că vom reveni pentru a da în vileag matra­­pazlîcurile comise de un grup de indivizi puşi pe înavuţire cu orice preţ. Iată că cerce­tările organelor de anchetă se află în faza finală (s-a trecut la redactarea referatului de terminare a urmăririi penale) şi astfel suntem­ în măsură să redăm faptele aşa cum s-au­ petrecut. ... Prin diferite mijloace fra­uduloase (acte şi confirmări fictive, achiziţii, inventarieri şi recepţii de mîntuială, corup­ţie etc.), mai mulţi angajaţi setoşi de bani nemunciţi au furat aproape un milion de lei. Activitatea infracţională s-a desfăşurat timp de 4 ani (!) şi a fost pusă la cale de şefii de depozite, Ioan Vieru şi Ionel Penciuc de la I.C.V.A. Iaşi. Fiecare şi-a atras în banda sa (lucrau separat) rînd pe rînd, primitori-distribuitori, merceo­logi, gestionari de la centre­le de achiziţii, de la depozite­­le fabricilor de ape minerale Vatra Pernei şi Victoria­­ Târ­­govişte. A fost studiat şi atras în reţea (prima oară cu 10 000 lei) revizorul de gestiune Eu­gen Donciu, individul care mergea la inventariere cu scopul de a-i acoperi pe hoţi în schimbul primirii unor pa­chete cu bani. Minat de lă­comie, de a acapara bani mulţi­­mişuni cu ajutorul unor sticle goale... inexistente, Donciu a sfidat cele mai elementare re­guli ale fostei lui profesii. Să vedem însă cum s-a a­­juns la acest furt, ce împre­jurări le-au facilitat netrebni­cilor atentatul la­­bunurile ob­şteşti, în ultimă instanţă furtul din buzunarul cetăţenilor. Se cuvine să aducem în discuţie modul hoţesc în care se făceau multe recepţii în cele două de­pozite. Comisiile de recepţie erau de fapt formale, membrii acestora au încălcat grav nor­mele şi atribuţiile de serviciu, au manifestat neglijenţă crasă şi nepăsare faţă de îndeplini­rea obligaţiilor ce le reve­neau, fata ce ne-a declarat u­­nul dintre membrii comisiei de recepţie de la depozitul gestionat de Vieru ! „Comisia nu participa la recepţia amba­lajelor. Toate actele le sem­nam în birou după orele de program. Nimeni nu se uita la actele ce le semna. O dată am încercat, dar am fost repezită de fostul şef de depozit“ (Ma­ria Bordeianu). Se pune între­barea­­ cum de a fost posibil ca timp de 4 ani să se facă a­­semenea „recepţii“ şi condu­cerea întreprinderii să nu ia măsurile cuvenite ? Dacă fac­torii de conducere bănuiau formalitatea recepţiilor (şi au declarat că bănuiau), de ce nu au intervenit cu promptitudi­ne ? Se puteau depista cu u­­şurinţă acele acte false întoc­mite de gestionarii centrelor de achiziţie : Maria Gheorghi­­că (centrul nr. 1 — „Progre­sul“), C-tin David (centrul nr. 26 — str. Luminii), Petru Mis­­treanu (Centrul nr. 12 — str. Zugravi), Măricel Mardare (centrul din Alexandru cel Bun), Lucica Costandache (cen­trul nr. 5 a Independenţei). Apoi, de ce nu a fost controlat modul în care făcea inventa­rele fostul revizor Donciu ? Iarăşi aju­ngem la conducerea unităţii, care a acordat perisa­bilităţi celor două depozite fă­ră o analiză competentă, aşa cum cer instrucţiunile în vi­goare. A lipsit controlul sis­tematic chiar asupra actelor care le aduceau primitorii­ dis- tribuitori D-tru Ciornei, C-tin Mihai, C-tin Berbecea, şofe­rul D-tru Orz. Văzînd că nu sunt controlaţi, că vigilenţa aţipise, infractorii au expediat vagoa­ne întregi cu navete... goale (faptic, pentru că în scripte erau pline). E îngrijorător fap­tul că hoţii prosperau rapid sub ochii tuturor, din munca altora şi nimeni nu s-a între­bat de unde ? Revizorul Don­ciu îşi cumpărase „peste noap­te", un autoturism „Dacia 1300“, ceilalţi infractori (Penciuc a­­vea maşină), veneau la servi­ciu îmbrăcaţi luxos, devenise­ră aroganţi, sfidători. Am dis­cutat cu oamenii din depozite, cu unii comunişti care i-au caracterizat pe escroci astfel : „Vieru era avar, n-avea grijă decit de banii lui. Setea de bani nemunciţi l-a determinat să-i îngroape aici“ (Ioan Clo­­potăriţei). Intr-adevăr, după arestarea lui Vieru, în depo­zitul gestionat de el s-au gă­sit îngropaţi 500 000 lei şi biju­terii de aur în valoare de peste 200 000 lei (imaginea ală­turată). „Retribuţiile sunt des­tul de bune. Dacă nu risipeşti, îţi ajung banii câştigaţi prin muncă cinstită. Se vede însă că mai sunt oameni orbiţi de bani şi bijuterii, cinici, gata de a exploata semenii. Aşa era Vieru, un avar“ (Ioan Radu). „Penciuc nu prezenta încrede­re. Era obraznic, nepoliticos. Se puteau sesiza tendinţele spre înavuţire imediată. Dar lipsa de control şi-a spus cuvîntul. Nu s-a urmărit îndeaproape ce preocupări aveau gestionarii, de ce uneori se certau de la vagoane“ (Pavel Poliacu). „Bine, dar dacă aţi ştiut a­­semenea lucruri, de ce nu au fost sesizate organele în drept?“ , i-am întrebat pe interlocu­tori. Toţi, inclusiv conducerea întreprinderii (director E. A­­gop, contabil şef Nicolae Con­stantin, secretarul biroului or­ganizaţiei de partid, Aurelia Moşneguţu, jurisconsultul E­­caterina Chiriac) ne-au decla­rat : „Erau băieţi buni. Aveam încredere în ei, chiar dacă la unii observasem o tendinţă spre aroganţă, spre ciştiguri ilicite“. Mai mult, contabilul şef a ţinut să precizeze că ... ■actele constatate false de că­lit, organele de cercetare erau vie fapt foarte corecte, mai co­recte decit cele nefictive ! Al­tă declaraţie stranie : „Revizo­rul Donciu era atît de corect incit pentru o mică ștersătură constatată într-o evidenta în­tocmită, a amendat-o pe calcu­la­toarea Magdalena Covrig cu 100 lei“. Cu astfel de certifi­cate „de bună purtare“ date unui revizor escroc se încear­că de fapt, ascunderea irespon­sabilității celor ce trebuiau să-l descopere şi să-l elimine d­in organismul întreprinderii. Să consemnăm şi următoarea frază : „Am bănuit ceva la ges­tionarii unor centre care mai de mult nu realizau planul şi apoi lună de lună îl depăşeau­ chiar. Dar (E. Agop): ‘ Amintim cu acest prilej că de multă vreme ziarul nostru a consemnat defecţiunile exis­tente, în activitatea I.C.V.A., modul sfidător cum se purtau cu publicul mulţi gestionari. Iată că faptele atestă justeţea criticilor noastre. Acum hoţii se află după gra­tii, acolo unde le este locul, şi vor da socoteală în faţa justi­ţiei pentru fărădelegile comi­se. Nu putem însă trece cu ve­derea slaba vigilenţă, irespon­sabilitatea şi neglijenţa aciu­ate la I.C.V.A., atmosfera căis­­chită de îngăduire a ilegalită­ţilor, faptu­l că multă vreme infractorii au acţionat, practic, nestingheriţi. Să fie vinovaţi •oare doar cei aflaţi după gra­tii ? Credem că măcar din punct de vedere moral so rxia­­ve întocmi o listă întreagă ca cei care puteau stopa hoţia. IO­AN ŞCHIOPU • OM-ETRA • OM-Ellll • OM-ETILA • OM—JÉÍÍI'X La I. C. V. 4.Iresponsabilitatea şi megiijenia au înlesnit furtul unui milion de lei

Next