Flacăra Iaşului, noiembrie 1978 (Anul 34, nr. 9979-10004)
1978-11-01 / nr. 9979
PAGINA A H-A-î-t. ‘"tZZ-fi'acara Iaşulu» ! Practica productivă, la Institutul agronomic Cînd seriozitatea se împleteşte cu entuziasmul tinereţii studenţeşti Zilele toamnei i-au găsit şi pe studenţii de la Institutul agronomic alături de colegii lor de la alte institute pe cîmp, acolo unde se dă bătălia pentru strîngerea recoltei. Suntem la ferma hortiviticolă nr. 3 a Staţiunii didactice experimentale a Institutului agronomic „Ion Ionescu de la Brad“. Interlocutorii noştri sunt cadre didactice şi studenţi ai Facultăţii de horticultură. Stăm de vorbă pentru început cu şeful de lucrări dr. ing. Petru Saviţchi, titularul disciplinei de legumicultura specială şi fermier din partea consiliului profesoral, si cu fc.nf. dr. Const. Filipescu, îndrumător de grupă în cadrul practicii productive. „Acum au loc lucrări de sezon : executarea defrişărilor suprafeţelor de plantaţii vechi de vie şi pomi, transportarea şi încorporarea îngrăşămintelor, fertilizările, arăturile în plantaţii ş.a. Specific că toate lucrările (inclusiv cele mecanice), prin rotaţie, au fost executate de către studenţii noştri“, ne spune tov. Petru Saviţchi. Îi întilnim la lucru pe studenţii anului III din număr de 116) care au înlocuit pe cei din anii II şi I (de remarcat şi practica la această fermă a unor studenţi de la Facultatea de ştiinţe economice a Universităţii). Avantajul acestor tineri, care efectuează practica productivă în cadrul fermelor institutului, este ca au posibilitatea să lucrezepe mari întinderi de teren în condiţiile reliefului specific judeţului nostru. Ferma in care ne aflăm, de 100 ha, este un bun loc de aplicare a cunoştinţelor căpătate la cursuri şi seminarii : ea cuprinde 81 ha teren agricol (livadă — 45 ; vie — 20 ; 8 cîmpuri experimentale ; 2 ha de culturi legumicole în care funcţionează şi atelierul-şcoală etc.). Diferenţa de teren este ocupată de, fîneaţă. Observăm spiritul de răspundere cu care se efectuează practica in cadrul Facultăţii de horticultura. La primele ore ale dimineţii, studenţii aflaţi in practică şi cadrele didactice, în frunte cu decanul facultăţii, lucrau deja in fermă. Am discutat cu trei dintre studenţi : Olimpia Borza (anul III), Viorel Saţiu şi Mitică Popa (anul IV). Băieţii, viitori ingineri horticultori, ne spun că, pregătindu-se pentru proiect, execută acum în practică o muncă de conducător, fiind şefii unor microgrupuri. „Nu putem vorbi decât la superlativ de condiţiile noastre de practică şi de pregătire a proiectului“, ne spune Viorel Raicu. Olimpia Borza (n.n. — cu o zi înainte fusese primită în rîndurile membrilor de partid) ne spune că ea şi colegii din anul III, în cadrul practicii agricole, efectuează şi testări. „Studenţii se întrec cu seriozitate între ei. Imrpunînd o muncă plăcută, fizică, cu dobîndirea de noi cunoştinţe, nu fac decit să răsplătească încrederea societăţii care le-a dat totul şi aşteaptă de la ei fapte pe măsura investiţiilor“. La această facultate, care nu peste multă vreme îşi va sărbători 30 de ani de existenţă, practica productivă îmbracă multiple forme. „Preocuparea noastră, ne spune decanul facultăţii, conf. dr. docent ing. Mircea Hatman, este îndreptată într-un singur sens : procesul educativ-instructiv să se desfăşoare sub semnul exigenţei şi al maturităţii politice. Pentru că rezultatele noastre viitoare depind şi de felul cum pregătim acum studentul, viitorul specialist de mîine. Urmărim formarea unor bune deprinderi, dublate de o bună pregătire teoretică. Şi pînă acum, rezultatele consider că sunt pe măsura aşteptărilor. Aceasta insă ne face să perseverăm, pentru ca roadele muncii noastre să fie superioare, calitativ“. PAUL PETRUSCA is S” Cronica filmului Gustul şi culoarea fericirii Meea realizării unei pelicule inspirate din cea mai stringentă actualitate, pe care şi-a propus-o din nou Casa de filme Unu, remarcabilă prin constanţa unor astfel de preocupări, este lăudabilă în sine. Numai că oricît de generoasă ar fi alegerea subiectului, tema şi filonul cele mai fertile pot fi trădate câteodată de un spectacol neinspirat şi neconvingător, în sensul că transmutarea din cotidian trebuie să se facă neapărat în planul unei realităţi elevate, în sfera transfigurării artistice. Fără o astfel de transpunere, care să emoţioneze pe spectator, şi să se impună conştiinţei sale, avem de-a face cel mult cu o fotografiere a unei secvenţe de viaţă ca într-un documentar şi nicidecum cu un film artistic. Este cazul acestei noi producţii cinematografice datorate tinerei şi talentatei regizoare Felicia Cernăianu, care a obţinut succese remarcabile cu scurtmetraje şi documentare, dar nu şi cu acest prim film artistic la baza căruia n-a avut un scenariu valoros care să-i permită convertirea în termeni cinematografici a ideilor ce se voiau vehiculate. Deci, reapare aici — şi poate mai evident ca altă dată — carianţa dramaturgies a unora dintre scenariile noastre,, de astă dată încredinţat unui debutant, ing. Gh. Manole, care n-a reuşit — din păcate — să ne înfăţişeze altceva decât un adevărat carusel al şedinţelor dintr-o întreprindere, atunci cînd de fapt îşi propusese sa ne prezinte un conflict real de pe un şantier al acestei fabrici. In intenţia scenaristului, eroul principal, inginerul constructor Romcescu, ar fi trebuit să ne apară aici ca un om integru, decis să refuze orice abatere de la normele legale şi să aplice cu stricteţe hotărîrile. Numai că oscilările personajuluişi caracterul nestructurat al situaţiilor fac ca bunele intenţii să eşueze în confuzii, cu toate strădaniile interpretului, actorul Mitică Popescu, de a conferi naturaleţe şi contur acestuipersonaj. Regretabil rămîne şi faptul că palida poveste de dragoste, oarecum anexată şi nu integrată acţiunii, nu oferă posibilităţi talentatei actriţe ieşene, Cornelia Gheorghiu, de a da întreaga măsură a capacităţilor sale. O remarcă pozitivă merită unele imagini realizate de operatorul Ion Marinescu. ELENA PIETRARU Seri de concerte apreciate Filarmonica „Moldova“ a reluat un ciclu de concerte a căror lipsă se resimţea de mai mult de un an şi jumătate in viaţa muzicală a tineretului ieşean : concertele educative pentru studenţi. Găzduite de Casa de cultură a tineretului şi studenţilor de două ori pe lună, concertele educative oferă publicului tinăr meloman programe variate şi interesante. Concertul de deschidere, prezentat de profesorul universitar George Pascu, a cuprins un bogat repertoriu, deosebit de variat ca stil, într-o execuţie plină de culoare şi siguranţă a orchestrei filarmonice, sub bagheta dirijorului Ion Baciu. Programul ales pentru acest prim-concert educativ ne-a purtat prin epoci şi stiluri diverse, de la Mozart (Simfonia nr. 40) la „Simfonia clasică“ de Prokofiev, de la Rossini (uvertură la opera „Wilhelm Teil“) la Concertul pentru violoncel şi orchestră de Saint Saens (solist, Ştefan Zărnescu). „Surpriza“ serii a constituit-o însă apreciata lucrare a compozitorului ieşean Sabin Pautza, „Jocuri 11“, într-o inedită interpretare , rupînd tăcerea ivită după ce instrumentele pe care le mînuiesc au încetat a suna, vocile membrilor orchestrei simfonice s-au unit într-un minunat coral, împletindu-se armonios spre uimirea şi încîntarea auditoriului. Vorbind despre concertul al doilea, ele la bun început trebuie remarcat faptul că în lipsa unui număr mare de instrumentişti ai orchestrei filarmonice aflaţi într-un turneu în S.U.A. au fost prezenţi instrumentiştii studenţi ai Conservatorului „G. Enescu". Am putut asculta o reuşită execuţie a Cantatei epice pentru cor mixt şi orchestră aparţinînd compozitorului Wilhelm Berger, lucrare prezentată în primă audiţie la Iaşi şi care comemorează anul 1848, împletind versurile bardului de la Mirceşti într-o amplă desfăşurare coral-orchestrală. Cizelată cu migală (lucru ce se întîmplă din păcate destul de rar cu lucrările contemporane româneşti din repertoriul orchestrelor noastre simfonice), Cantata „1848“ a prins viaţă în interpretarea corului (dirijor Ion Pavalache) şi a orchestrei simfonice sub bagheta lui George Vintilă. Solistul concertului pentru oboi de Alessandro Marcello n-a mai constituit de această dată „o surpriză“, căci realizările oboistului Adrian Petrescu, student al Conservatorului „G. Enescu“, au devenit cunoscute și unanim apreciate. Realizînd un acompaniament discret și exact, ce a contribuit la crearea unei atmosfere adecvate în Concertul de A. Marcello, orchestra filarmonică a dovedit din păcate mai puţină siguranţă, prin nesincronizări ale partidelor instrumentale şi atacuri imprecise, în interpretarea Simfoniei nr. 39 un Mi bemol major de Mozart. Cu toate acestea, muzica minunatei creaţii mozartice, cu cortegiul ei de eleganţă, vervă şi culoare, a rămas stăpînă în finele concertului pentru studenţi, ce se încadrează în spaţiul unor seri încărcate de artă şi frumos, pe care le dorim cit mai des reeditate. DOINA- WCA PARON studentă 9 n 24 A ord RADIO IAȘI. Programul d‘b€* seara (1 noiembrie) : 1 ti FolidjanMj sonor ; 17,30 Grai si suflet ro-^T menesc ; 18 Vechi melodii popri- v iare ; 18,25 Şoimii patriei ; 18,40« . Cint si joc din plai de dor : IsW Buletin de stiri ; 19,15 Agrono-Amica ; 19,30 Melodii melodiiijS 20 Fonoteca melomanilor : 2| E-iCveninentele zilei ; 21.40—22 VerS date in recital. Ia TELEVIZIUNE. 9 Teleşcoală ; | 10 Antena vă aparţine ; 10,50£h Documentare „Sanafilm" ; u,iti| Şoimii patriei; 11,25 Tribuna',"« Tv. ; 11,40 Telex; 14 Fotbal:!?* Politehnica Timişoara — Honved’« Budapesta. Meci retur in Cupa«» F.F.F.A. Transmisiune directătjA de la Timişoara ; 15,55 Telex ;f|[ 16 Teleşcoală ; 16,35 Curs de bă germană ; 17 Algeria azi —■ % Documentar ; 17,15 Atenţie ia -o-C neatenţie ! ; 17,40 Vetre loic.re-f® ricc : Pe valea Bîrgaielor ; 18,10 f Tragerea Pronoexpres ; 18,21 Telecromică pentru pionieri; 18,4®0 I estivalul „Cîntarea României"; I 19,20 1001 de seri ; 19,30 Tetejui- 1 nai; 19,50 Noi, femeile!; 20,20 Telecinemateca. „Faţă-n faţă“. * Premieră pe ţară. Producţie s/ ţ studiourilor americane ; 22 In- terpreţi de frunte ai cîntecului | popular ; 22,20 Telejurnal 11 • CINEMATOGRAFE. Victoria, | orele 9 , 11 ; 14,30 ; 16,30 ; 1 8,31; & 20,30 : „Gustul și culoarea ferici- | rii". Republica, orele 9,11; 14,30; | 16,30; 18,30 ; 20,30 : „Curierii di- | planurtici roșii". Copou, orele 9 , 11 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 20,30 : „Septembrie“. Tineretului, orele 1 9, 11; 14,20; 16,30 ; 18,40; 20,50: „Valurile Dunării“. Casa de cui- i tură a sindicatelor, orele 8,30; I 11,30; 15; 18,10: „Star“. Clubul Panificaţiei, orele 9; 11 : 14; Ifc; 5 . 18; 20: „Pasărea albastră". îir V*" judeţ. PAŞCANI. Casa de cuitu- ® râ : „Cele 12 munci ale lui este- I rix“. Clubul C.F.R. : „Mereu im--3 preună“. TG. FRUMOS : „Ale- f gerea ginerelui“. Hi Iii,Al : „Iţi dăruiesc un trandafir". PODII.j® UTIOAHîI : „Imposibila poveste I, de dragoste". RADUCANENI „Cronica verii fierbinţi". DA- ® I.ACCEŞTI : „Intîlnire la veche»/® moschee". TtiATEFL MIC DIN BUCU-î.REŞTI prezintă, la ora 19:30, la f Naţionalul ieşean, spectacolul I cu piesa „Efectul razelor gara- l ma asupra anemonelor". I. TIMPUL PROBABIL. Vremea va f în general caldă, cu cerul temporar noros. Cu totul local, s » vor semnala ploi, in special'* în nordul Moldovei ; la munte, f t izolat, lapoviță și ninsoare. Vintul va sufla slab pînă la mode- | rai din sectorul nord-vestic. * : Temperatura aerului ; maxime- J ! le vor varia între 10—16 grade, f \ minimele între 2—7 grade. | L_____________________________fr Nu de mult, într-un articol referitor la activitatea defectuoasă a colectării ambalajelor de către I.C.V.A., promiteam cititorilor că vom reveni pentru a da în vileag matrapazlîcurile comise de un grup de indivizi puşi pe înavuţire cu orice preţ. Iată că cercetările organelor de anchetă se află în faza finală (s-a trecut la redactarea referatului de terminare a urmăririi penale) şi astfel suntem în măsură să redăm faptele aşa cum s-au petrecut. ... Prin diferite mijloace frauduloase (acte şi confirmări fictive, achiziţii, inventarieri şi recepţii de mîntuială, corupţie etc.), mai mulţi angajaţi setoşi de bani nemunciţi au furat aproape un milion de lei. Activitatea infracţională s-a desfăşurat timp de 4 ani (!) şi a fost pusă la cale de şefii de depozite, Ioan Vieru şi Ionel Penciuc de la I.C.V.A. Iaşi. Fiecare şi-a atras în banda sa (lucrau separat) rînd pe rînd, primitori-distribuitori, merceologi, gestionari de la centrele de achiziţii, de la depozitele fabricilor de ape minerale Vatra Pernei şi Victoria Târgovişte. A fost studiat şi atras în reţea (prima oară cu 10 000 lei) revizorul de gestiune Eugen Donciu, individul care mergea la inventariere cu scopul de a-i acoperi pe hoţi în schimbul primirii unor pachete cu bani. Minat de lăcomie, de a acapara bani mulţimişuni cu ajutorul unor sticle goale... inexistente, Donciu a sfidat cele mai elementare reguli ale fostei lui profesii. Să vedem însă cum s-a ajuns la acest furt, ce împrejurări le-au facilitat netrebnicilor atentatul labunurile obşteşti, în ultimă instanţă furtul din buzunarul cetăţenilor. Se cuvine să aducem în discuţie modul hoţesc în care se făceau multe recepţii în cele două depozite. Comisiile de recepţie erau de fapt formale, membrii acestora au încălcat grav normele şi atribuţiile de serviciu, au manifestat neglijenţă crasă şi nepăsare faţă de îndeplinirea obligaţiilor ce le reveneau, fata ce ne-a declarat unul dintre membrii comisiei de recepţie de la depozitul gestionat de Vieru ! „Comisia nu participa la recepţia ambalajelor. Toate actele le semnam în birou după orele de program. Nimeni nu se uita la actele ce le semna. O dată am încercat, dar am fost repezită de fostul şef de depozit“ (Maria Bordeianu). Se pune întrebarea cum de a fost posibil ca timp de 4 ani să se facă asemenea „recepţii“ şi conducerea întreprinderii să nu ia măsurile cuvenite ? Dacă factorii de conducere bănuiau formalitatea recepţiilor (şi au declarat că bănuiau), de ce nu au intervenit cu promptitudine ? Se puteau depista cu uşurinţă acele acte false întocmite de gestionarii centrelor de achiziţie : Maria Gheorghică (centrul nr. 1 — „Progresul“), C-tin David (centrul nr. 26 — str. Luminii), Petru Mistreanu (Centrul nr. 12 — str. Zugravi), Măricel Mardare (centrul din Alexandru cel Bun), Lucica Costandache (centrul nr. 5 a Independenţei). Apoi, de ce nu a fost controlat modul în care făcea inventarele fostul revizor Donciu ? Iarăşi ajungem la conducerea unităţii, care a acordat perisabilităţi celor două depozite fără o analiză competentă, aşa cum cer instrucţiunile în vigoare. A lipsit controlul sistematic chiar asupra actelor care le aduceau primitorii dis- tribuitori D-tru Ciornei, C-tin Mihai, C-tin Berbecea, şoferul D-tru Orz. Văzînd că nu sunt controlaţi, că vigilenţa aţipise, infractorii au expediat vagoane întregi cu navete... goale (faptic, pentru că în scripte erau pline). E îngrijorător faptul că hoţii prosperau rapid sub ochii tuturor, din munca altora şi nimeni nu s-a întrebat de unde ? Revizorul Donciu îşi cumpărase „peste noapte", un autoturism „Dacia 1300“, ceilalţi infractori (Penciuc avea maşină), veneau la serviciu îmbrăcaţi luxos, deveniseră aroganţi, sfidători. Am discutat cu oamenii din depozite, cu unii comunişti care i-au caracterizat pe escroci astfel : „Vieru era avar, n-avea grijă decit de banii lui. Setea de bani nemunciţi l-a determinat să-i îngroape aici“ (Ioan Clopotăriţei). Intr-adevăr, după arestarea lui Vieru, în depozitul gestionat de el s-au găsit îngropaţi 500 000 lei şi bijuterii de aur în valoare de peste 200 000 lei (imaginea alăturată). „Retribuţiile sunt destul de bune. Dacă nu risipeşti, îţi ajung banii câştigaţi prin muncă cinstită. Se vede însă că mai sunt oameni orbiţi de bani şi bijuterii, cinici, gata de a exploata semenii. Aşa era Vieru, un avar“ (Ioan Radu). „Penciuc nu prezenta încredere. Era obraznic, nepoliticos. Se puteau sesiza tendinţele spre înavuţire imediată. Dar lipsa de control şi-a spus cuvîntul. Nu s-a urmărit îndeaproape ce preocupări aveau gestionarii, de ce uneori se certau de la vagoane“ (Pavel Poliacu). „Bine, dar dacă aţi ştiut asemenea lucruri, de ce nu au fost sesizate organele în drept?“ , i-am întrebat pe interlocutori. Toţi, inclusiv conducerea întreprinderii (director E. Agop, contabil şef Nicolae Constantin, secretarul biroului organizaţiei de partid, Aurelia Moşneguţu, jurisconsultul Ecaterina Chiriac) ne-au declarat : „Erau băieţi buni. Aveam încredere în ei, chiar dacă la unii observasem o tendinţă spre aroganţă, spre ciştiguri ilicite“. Mai mult, contabilul şef a ţinut să precizeze că ... ■actele constatate false de călit, organele de cercetare erau vie fapt foarte corecte, mai corecte decit cele nefictive ! Altă declaraţie stranie : „Revizorul Donciu era atît de corect incit pentru o mică ștersătură constatată într-o evidenta întocmită, a amendat-o pe calculatoarea Magdalena Covrig cu 100 lei“. Cu astfel de certificate „de bună purtare“ date unui revizor escroc se încearcă de fapt, ascunderea iresponsabilității celor ce trebuiau să-l descopere şi să-l elimine din organismul întreprinderii. Să consemnăm şi următoarea frază : „Am bănuit ceva la gestionarii unor centre care mai de mult nu realizau planul şi apoi lună de lună îl depăşeau chiar. Dar (E. Agop): ‘ Amintim cu acest prilej că de multă vreme ziarul nostru a consemnat defecţiunile existente, în activitatea I.C.V.A., modul sfidător cum se purtau cu publicul mulţi gestionari. Iată că faptele atestă justeţea criticilor noastre. Acum hoţii se află după gratii, acolo unde le este locul, şi vor da socoteală în faţa justiţiei pentru fărădelegile comise. Nu putem însă trece cu vederea slaba vigilenţă, iresponsabilitatea şi neglijenţa aciuate la I.C.V.A., atmosfera căischită de îngăduire a ilegalităţilor, faptul că multă vreme infractorii au acţionat, practic, nestingheriţi. Să fie vinovaţi •oare doar cei aflaţi după gratii ? Credem că măcar din punct de vedere moral so rxiave întocmi o listă întreagă ca cei care puteau stopa hoţia. IOAN ŞCHIOPU • OM-ETRA • OM-Ellll • OM-ETILA • OM—JÉÍÍI'X La I. C. V. 4.Iresponsabilitatea şi megiijenia au înlesnit furtul unui milion de lei