Flacăra Iaşului, decembrie 1978 (Anul 34, nr. 10005-10031)

1978-12-01 / nr. 10005

. . PAGINA All A——ír i \ Its \ \ \ —O agricultură în continuu progres — • Producţia globală agricolă a fost în anul 1977 cu 165 la sută mai mare decit în 1970. In perioada 1970—1977, parcul de tractoare de care a beneficiat agricultura judeţului nostru a crescut cu circa 900, suprafaţa arabilă ce revine unui tractor scăzînd de la 94 la 70 de hectare. • In cincinalul trecut şi în primii doi ani ai cincinalului actual, producţiile medii la hectar au sporit cu aproape 1 600 de kilograme la grîu şi secară, cu peste 7 000 de kilograme la sfeclă de zahăr, cu 2 500 de kilograme la cartofi etc. 1918 - 60 de ani d de la Marea Unire -1978 Judeţul Iaşi, racordat la marile împliniri socialiste ale ţării „Acest moment epocal din istoria poporului nostru a deschis noi perspective atît dezvoltării forţelor de producţie, ştiinţei şi culturii, cit şi afirmării poporului nostru, a aspiraţiilor sale de progres, a voinţei sale de pace, a hotăririi de a-şi făuri o viaţă demnă, liberă, de a trăi în prietenie şi colaborare cu vecinii săi, cu toate popoarele lumii". (Din Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste) 1- ISTORIA-NOI ÎNŞINE ŞI Aniversînd un act istoric esenţial, nu-i putem formula îndeajuns semnificaţia, nu-i putem calcula îndeajuns dimensiunile fără o atentă judecare a necesităţii lui, a structurii, a efectelor şi a desăvîrşirii lui în timp. Marea Unire atestată cu şaizeci de ani in urmă, punct nodal al istoriei noastre, trebuie înţeleasă atît prin incandescenţa de neconfundat a momentului în sine, cit şi prin reverberaţia sa prin ani, prin lupte, prin sedimentări sociale şi politice, pînă azi, în zilele socialiste ale României. Sărbătorind crearea statului naţional unitar român simţim suflul eroic al alcătuirii noastre. Ca întotdeauna, ne recapitulăm istoria cu o pătimaşă sete de cunoaştere, cu o neobişnuită concentrare a spiritului. Memorăm faptele ei din convingerea că şi astfel ne justificăm fiinţa şi colectivitatea. O luăm martoră şi ne includem în amploarea ei cu încredinţarea că ne-am născut din istorie, am crescut în ea şi ne împlinim prin ea. Fiecare dintre noi este o moleculă a istoriei. Imperceptibila masivitate a scurgerii timpului se regăseşte în fiecare dintre noi, ca o sinteză a generaţiilor, atribuindu-ne o suplimentară — poate cea mai adevărată — încărcătură de personalitate. Cu astfel de ginduri receptăm noi, contemporanii, sensul Unirii româneşti confirmate la Alba lulia, acum şaizeci de ani. Cu astfel de ginduri, pioase şi înflăcărate în acelaşi timp, evocăm fluxul impresionant al poporului tălăzuind implacabil lingă cetatea în care şi Viteazul Mihai, cindva, încrustase aceeaşi nemuritoare gîndire : „Vrem să ne unim cu ţara!". Unirea nu ne-a fost dată de nimeni, Unirea au purtat-o în ei toţi pămîntenii pămîntului românesc, găsind în asta fertilitatea celui mai semnificativ „laolaltă". Necesitate şi lupta, îndîrjire, nerenunţare şi inteligenţă, Unirea a trebuit să se înfăptuiască pentru că aşa cerea logica dezvoltării noastre naţionale. Iar ideea Unirii, această cheie de boltă a edificiului românesc, a fost servita secole la rînd de luciditatea şi forţa atîtor şi atîtor generaţii, de la cei pe care cronicarii îi zugrăveau cu paleta unui grai nemuritor, pînă la luminatele minţi cărturăreşti, de la revoltaţii şi oştenii devenirii noastre, pînă la responsabilitatea istorică, decisivă, a mişcării muncitoreşti, generatoare de conştiinţe şi de unitate naţională Aniversînd actul istoric esenţial al Unirii din 1918, citim timpul patriei, raportîndu-l la noi şi la faptele noastre, mai ales concentrîndu-ne asupra timpului pe care îl numim prezent, şi pe care îl organizăm în numele ideii noastre de viaţă. Pentru că ideea noastră de viaţă cuprinde în ea însăşi împlinirea, pe un plan istoric superior, a ceea ce a dorit dintotdeauna poporul român : pace, coeziune, dăruire, într-un climat de deplina «initate naţională, de nemaiîntîlnită forţă constructivă. Timpul României de azi este sinteză a împlinirii năzuinţelor de veacuri ale acestui pămînt şi ale acestui popor. Istoria României de azi ne încununează cu strălucire aspiraţia şi idealul. Adăugîndu-ne istoriei noastre, alcătuim cu fiecare zi o nouă istorie, decidem singuri şi partinic structura acestei istorii, îi coordonăm singuri, cu toată răspunderea necesară, direcţia ei paşnică, apţi să concepem bucuria şi să înfruntăm primejdia, dăruiţi frumuseţii şi îndrăznelii şi, în virtutea rădăcinilor noastre adinei, încărcaţi de demnitatea actelor esenţiale ale timpului românesc de azi, la care, pînă la unul, ne simţim părtaşi. ANDI ANDRIEŞ : In anul 1977, producţia globală industrială a judeţului Iaşi a fost de 71 de ori mai mare decit în 1950. Faţă de 1970, în anul care a trecut, producţia glbală industrială a fost cu 303 la sută mai mare în ramura metalurgiei, cu 359 la sută în construcţiile de maşini, cu 400 la sută în chimie, cu 510 la sută în ramura materialelor de construcţii ş.a. • Ritmul mediu anual de creştere a producţiei globale industriale a judeţului, în perioada 1951—1977, a fost de 17,1, faţă de 12,9 — nivelul pe ţară. • Productivitatea muncii pe o persoană în anul 1977 era cu 80 la sută mai mare decit în 1970. ţ ţ ţS J îl \■ s — Ritmuri înalte ale dezvoltării industriale In 1925. In cunoscuta carte „Oraşe din România“, despre reşedinţa de astăzi a judeţului se spunea : „Iaşul poate fi luat ca tipul oraşului înspre asfinţitul vieţii ; oraşul a fost. Ii rămăsese aureola culturală , o continuare tradiţionalistă. Dar şi asupra acesteia se lasă, incetîncet, norii indiferentismului local şi general“. Un adevărat diagnostic al unei alte vieţi, al unui trecut ce nu poate fi regretat. laşul, cetate cu aureolă culturală, avea să devină, în anii socialismului, cetatea industriei şi a ştiinţei, a unei alte culturi, a unei alte vieţi. laşul unei alte vieţi, racordat la uriaşele transformări ale ţării întregi. Ce era oraşul, ce era judeţul acum 60 de ani, sau acum 40 de ani ? Locul unor ateliere mici şi insalubre, în care un detaşament mic dar valoros de muncitori trudea din greu, pentru alţii, visînd şi luptînd cu gîndul la ziua cînd vor munci pentru ei şi binele lor. Atelierele „Nicolina“, cele din Paşcani, „Ţesătura“, „Textila“, o fabrică de bere... Care este „cartea de vizită“ de azi ? Combinate imense, uzine moderne in care alt detaşament de muncitori, cu înaltă calificare, realizează în cele mai bune condiţii produse de vîrf, cunoscute pe toate continentele. Ritmurile atinse egalează tot ce se poate mai mult în lume numai în ultimii şapte ani, de pildă, producţia a crescut cu mai mult de 300 la sută. Dar ceea ce ilustrează şi mai cuprinzător saltul continuu este creșterea numărului de locuri de muncă (superior acum cu aproape 80 la sută celui de la începutul cincinalului trecut), „explozia“ fantastică a numărului de meserii întâlnite , de la cele cîteva existente a-jcum patru decenii, s-a ajurat la cîteva sute, fiindcă la practic, aproape nu există meserii fără reprezentanţii într-o industrie în continuăm expansiune şi diversificare. Oraşul îşi trage seva din pasiunea de a construi. In.» construcţii, numărul munci- torilor a crescut cu mai bine» de 61 la sută în ultimii şapte ani, pentru că se construieşte^ mult. Pe lingă fabricile de* cărămizi, de ulei ori de ţer. saturi apărute acum 20—25* de ani, au apărut altele, mereu altele, care au conturaţi ceea ce azi orice ieşean nu—* meşte, firesc, „zona indus-t trială“. O zonă în care stau, alături industrii la care Ia-* sul, şi chiar ţara, visau : metalurgie, antibiotice, con- f strucţii de maşini, electroni» I că, mase plastice, industrii a-»» flate în inimi pricepute, me- reu mai pricepute. Iar undeva, sub dealul — martor al istoriei — care este Cetăţuia, se naşte acum platforma-gigant a unui alt combinat. Şi mereu alte locuri sunt chemate la viaţa nouă : au apărut zone de industrie şi la Paşcani, şi la Hîrlău, şi la Tg. Frumos, sunt construite altele în unele comune, mîine şi ele oraşe... De la fostele ateliere, la actualele combinate şi uzine , un drum lung şi greu plin de satisfacţii, străbătut de oameni, de cei care au hotărît să-şi ia soarta in miii nile lor ,şi să-şi construiască, o viaţă demnă, aşa cum au visat înaintaşii. De la câţiva patroni, la zecile de mii de proprietari şi producători es- te undrum lung care n-a fost şi nu este uşor, un drum al vieţii aşa cum o înţeleg î şi o vor cei mulţi, călăuziţi de cei încercaţi şi viteji : comuniştii. CONST. PALABUTA La. ateliere, —-— J La eo mb inaié., cut drum al vieţii «'I Creşterea ptxfr ducţiei globale industriale a judeţului in primele zeci? luni ale anului 1978, faţă de octheast perioadă iu lui 1977 (in procente). Condiţii optime de studiu pentru tînăra generaţie In anii socialismului au fost alocate importante sume pentru dezvoltarea bazei învăţămîntului. La dispoziţia celor circa 2. 000 de studenţi din Centrul universitar Iaşi se află amfiteatre, laboratoare şi ateliere înzestrate cu aparatură modernă, biblioteci cu zeci de mii de volume, 39 de cămine, 9 cantine ş.a. • In şcolile de toate gradele din judeţ învaţă peste 174 000 de elevi. Lor le sunt asigurate 3 600 săli de clasă, 14 600 locuri în internate, laboratoare, ateliere-şcoală etc. • Faţă de anul şcolar 1970 —1971, cînd în grădiniţe erau cuprinşi 12 500 de copii, în acest an şcolar, numărul acestora ,a ajuns la peste 30 000. s \ s \ \ \ \ s O mărturie a preocupării cadrelor didactice şi studenţilor de la Facilitatea de tehnologie chimică pentru autodotare o constituie şi această instalaţie de obţinere a materiei prime pentru fibre şi fire sintetice. In imagine, autorul instalaţiei, asistentul Nicolae Naum, Coordonate I ale vieţii spirituale . In prima ediţie a Festivalului naţional „Cântarea României", la manifestările cultural-artistice şi de creaţie tehnico-ştiinţifică au fost antrenaţi aproximativ 100 000 de creatori şi interpreţi din rîmlul oamenilor muncii ieşeni. Etapa de masă a celei de a doua ediţii a marelui Festival al muncii şi creaţiei înregistrează o vie activitate în colectivele de muncă. Peste 1 500 de formaţii artistice de amatori, de toate genurile, au susţinut, pînă în prezent, circa 14 000 de spectacole. Editura „Junimea“ a editat, în cei 8 ani care au trecut ,de la înfiinţare, peste 500 de titluri de cărţi. Numărul exemplarelor ce poartă emblema Editurii „Junimea" depăşeşte 7 milioane, adică mai mult decât s-a editat la Iaşi de-a lungul a peste trei secole. Unităţile cinematografice din judeţ au prezentat în 1977 circa 47 680 de spectacole, care au fost urmărite de 5 241 090 de spectatori. • In stagiunea 1877—1978, spectacolele instituţiilor profesioniste de spectacole şi concerte — Filarmonica „Moldova", Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri", Opera Română, Teatrul pentru copii şi tinerete au fost urmărite de peste 70 000 de spectatori. -----------------------------------flACARA IASUUII 1 Manifestări cultural-educative . Ieri, la Şcoala interjudeţeană de partid a avut loc simpozionul cu tema „60 de ani de la făurirea statului naţional unitar român — 1918 —1978", la care au participat cadre didacticeşi cursanţi, colaboratori şi alţi invitaţi. Cele 9 comunicări prezentate cu acest prilej au abordat teme ca independenţa şi suveranitatea in gîndirea social-politică românească ; 1918 — anul încheierii procesului de făurire a statului naţional unitar român ; Contribuţia mişcării muncitoreşti şi socialiste din România la înfăptuirea actului unirii din 1918 ; Consecinţe ale dominaţiei străine în teritoriile româneşti ; Ginduri despre unire exprimate de personalităţi marcante ale vieţii social-politice româneşti etc. • In întîmpinarea zilei de 1 Decembrie, Consiliul orăşenesc Paşcani al educaţiei politice şi culturii socialiste a organizat în instituţii şi întreprinderi bogate manifestări politico-educative şi cultural-artistice. Lectori ai Comitetului orăşenesc de partid au prezentat expuneri la I.M.M.R., I.T.P., Fabrica de zahăr, Autobaza nr. 4, Casa de cultură, Clubul C.F.R. „Unirea“, in unităţi şcolare, prilej cu care au relevat semnificaţia actului istoric de la 1 Decembrie 1918. Formaţii artistice de amatori au susţinut programe de cîntece şi versuri patriotice. (C. Enea) La Şcoala generală nr. 17 din Iaşi va avea loc astăzi simpozionul cu tema „Uniţi in cuget şi simţiri“, organizat de Clubul municipal al pionierilor „De la comunişti învăţăm cutezanţa revoluţionară“. Manifestarea va fi urmată de prezentarea montajului literar-muzical „Patrie străbună, pămînt legendar" şi de vizionarea expoziţiei de desene „Creştem odată cu ţara“. 9 în Editura „Junimea" au apărut volumul de amintiri „Focul cel mare“, de Al. Vasiliu-Tătăruşu, ediţie îngrijită de Ion Arhip şi Dumitru Vacariu, şi volumul intitulat „Din cartea eroilor“, culegere de texte (introducere şi note, de. Constantin Parter,tr. Grija faţă de om--------- • Construcţia de locuinţe pentru populaţie a cunoscut creşteri importante. Numai din anul 1971 pînă la 30 octombrie 1978, în judeţul Iaşi s-au construit aproape 32 000 de apartamente din fondurile statului şi din fondurile populaţiei cu sprijinul statului. • In anul 1977, prin comerţul socialist din judeţ s-au vîndut cu 178 la sută mai multe mărfuri decit in anul 1970. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat la mărfurile nealimentare (184 la sută) şi alimentare (175 la sută). • Grija partidului şi statului nostru pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei se reflectă şi un numărul important de unităţi spitaliceşti moderne construite în anii noştri. La Iaşi, de exemplu, au fost date în folosinţă Spitalul de neurochirurgie, Spitalul de pediatrie, Spitalul de recuperare etc. La acestea se adaugă numeroase localuri de dispensar construite in mediul rural. Cu peste 1 000 de paturi a crescut spațiul de spitalizare numai in perioada 1971 —1977.