Flacăra Iaşului, ianuarie 1979 (Anul 35, nr. 10032-10056)

979-01-03 / nr. 10032

HaSn» a «»a-—------------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI ! a hotarul dintre ani, voie bună şi încredere în viitor Martori «culori ai succeselor obţinute de oamenii muncii din judeţul Iaşi, alături de întregul nostru ««noi, în tot cursul anului trecut pe care le-au consemnat zi de zi în coloanele ziarului, redactorii noştri s-au aflat şi in ma­tea de hotar a anilor 1978 — 1973 atît in unele locuri de munca — in unităţile cu foc continuu — cit si acolo unde s-a organizat petrecerea revelionului. Si peste tot s-au întilnit cu bucuria, cu încrederea şi optimismul. Cam­ iti­­n li­ni­rile anului 1978 s-au adunat mănunchi, generind voioşia, iar măreţele planuri pe deplin realizabile ale noului an au sporit încrederea şi optimismul Ridicînd paharele pline, muncitori, tehnicieni şi ingineri, ţărani coopera­­tori si intelectuali, cei care lucrează in alte domenii de activitate au revăzut cu ochiul minţii succesele realizate în anul către s-a scurs şi au ciocnit entu­ziaşti pentru cele ce se vor aduna în noul an, care se anunţă mai rodnic, Cu toţii am urmărit cu atenţie Mesajul de Anul Nou al secretarului general al partidului şi preşedintelui ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, — m­esaj care sintetizează gindurile, năzuinţele şi încrederea întregului nostru popor şi ne-am angajat ca şi în anul 1979 să facem totul pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor care ne stau în faţă, pentru ridicarea patriei pe culmile civilizaţiei şi progresului, pentru pace în lume, înţelegere şi colaborare între popoare, pentru bunăstarea şi fericirea noastră, a copiilor noştri. Împreună,­USĂRBĂTOAREA PINCH ÎMPLINITE ,­sie 1.) (AX) de oameni ai muncii din economia ieşeană •— muncitori şi cadre tehnice cele mai diverse meserii la specialităţi — , au petre­cut în colectiv, la zecile de revelioane organizate de sin­dicate. Cu gîndurile lu­ mi­­no­is­e şi inimile larg deschi­se, şi-au dat întilnire, în noaptea Anului Nou 1979, chimişti de la C.F.S., con­structori de maşini de la „Nicolina­ şi C.U.G., texti­­lişti, electronişti şi operatori de maşini de calcul, construc­tori, producători de antibio­tice, lucrători de la I.R.E. şi de la Regionala de căi ferate, oameni ai muncii din alte u­­nităţi. La revelioane au duat parte reprezentanţi ai orga­nelor locale de partid şi de stat. Au sărbătorit împreună bucuria rodului bogat al muncii de un an, gîndul co­mun al unui an nou şi mai ■spornic, sub conducerea clarvăzătoare a partidului nostru. Menţionăm şi cu a­­cest prilej că industria ie­şeană, alături de ţara în­treagă, îndeplineşte cu suc­ces prevederile cincinalului. Inregistrînd, in ciuda unor dificultăţi, un avans de 1r adie. Mii de tone de profile din oţel şi de fibre şi fire sintetice, me­dicamente în valoare de a­­proape jumătate de miliard de lei, circa 3,5 milioane m.p. de ţesături constituie o parte din producţia fizică su­plimentară obţinută. Noul mecanism economic se im­pune tot mai pregnant, se în­tăreşte autogestiunea mun­citorească. Este suportul to­nic al voioşiei, optimismului şi al hotârîrii ferme de a munci şi mai bine în 1979, sub semnul celui de al Xll-lea Congres al Partidu­lui Comunist Român şi al sărbătoririi a 35 de ani de la victoria insurecţiei naţionale antifasciste. — Sunt, ne declara lăcătu­şul Mircea Săvuţă, prezent la revelionul organizat la I.M. „Nicolina", sub puterni­ca impresie a Mesajului de Anul Nou al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Ne bucu­ră şi susţinem cu toată tăria politica fermă de pace a partidului şi statului nostru. Este climatul in care putem munci în linişte, mai bine şi mai rodnic în noul an, pentru continua prosperitate a pa­triei socialiste. Sînt gînduri care ne animă pe toţi, este hotărîrea fiecă­ruia dintre noi de a acţiona cu toate forţele pentru înfăp­tuirea neabătută a Programu­lui partidului, a planului de stat pe 1379. Căci, firesc, aşa cum o ştim, din moşi-stră­­moşi, sărbătoarea revelionu­lui este o sărbătoare a mun­cii. A muncii din anul în­cheiat, dar şi a celui care vine, pe care, de fiecare da­tă, ni-l dorim mai spornic şi mai bogat în împliniri, ca o lege a progresului nostru e­­conomic şi social. — Şi noi, constructorii, pe­trecem revelionul cu satis­facţia de a fi predat anul trecut . 000 de apartamente şi alte obiective de interes so­cial-cultural, ne spunea ing. Const. Mazilu, de la Grupul nr. 1 de şantiere al Trustu­­lui de construcţii. Muncitori, maiştri şi ingineri, de la toa­te subunităţile trustului, sun­tem alături, aşa cum am fost şi la greu un an întreg. Ne angajăm ca prin­tr-o mai bu­nă conlucrare să construim mai bine şi mai repede, pen­tru a înălţa cele 8 250 de a­­partamente prevăzute pentru 1979. Este hotărîrea tuturor con­structorilor prezenţi în aceas­tă noapte la cantina Comple­xului studenţesc „Tudor Viă­­mirescu“. Intre aceştia, am­ recunoscut fruntaşi ai şan­tierelor ieşene ca dulgherul Const. Silaghi, mozaicarul Dumitru Suru, fraţii Chitic de la Grupul de instalaţii, maiştrii Dumitru Petrea şi Marin Bordei, inginerul Pan­dele Panait. Buna dispoziţie, voia bună, în ambianţa meselor încăr­cate de bucate, a muzicii şi a dansului, a urătorilor şi a răvaşelor le-am constatat prezente peste tot , la cantina C.F.S., unde alături de circa 200 de chimişti din unitate au petrecut oameni ai mun­cii de la I.P.M.P., metal­ur­­gişti, ţesătoare de la „Victo­ria" , la Casa de cultură a sindicatelor, unde şi-au dat întilnire lucrători de la în­treprinderile de confecţii, „Tehnoton“, de piese auto, C.T.C.E., activişti ai sindica­telor din unele unităţi , la cantina Liceului „Victoria", unde au fost prezenţi tex­ti­­lişti , la întreprinderea de antibiotice, în alte numeroa­se locuri. „E un revelion mi­nunat, apreciază operatoarea chimistă Elena Constanti­­nescu de la C.F.S. Pentru a patra oară sunt aici de Anul Nou şi constat că organizato­rii se întrec pe ei înşişi, ve­nind mereu cu noutăţi, cu surprize". Iar printre sutele de lucrători care, aici şi în alte locuri, au vegheat ca meserii să se simtă ca acasă s-a aflat şi Maria Birzu, bu­cătăreasă şefă la canti­na C.F.S. : "„De mai mulţi ani mă ocup aici de pregătirea meniului pen­tru revelion. E de datoria mea să mă străduiesc ca to­tul să fie cit mai bine" — ne spunea ea. Chisea moldove­nească, cîrnaţii de purcel, sărmăluţele, tortul de înghe­ţată etc. etc., alături de vinul de Cotnari, dovedeau că şi de această dată bucătăresele au fost la înălţime. Şi, desigur, într-o ambian­ţă atît de plăcută, de veselă, noaptea a trecut pe nesimţite, timpul rămas­­pentru peri­­niţe fiind parcă... prea scurt. Semne bune anul­are Cu bucurie şi voie bună au întîmpinat noul an şi oame­nii muncii din agricultură. Revelionul le-a prilejuit nu numai clipe de destindere, ci şi momente de bilanţ şi me­ditaţie la acţiuni menite să facă mai puternice, mai în­floritoare unităţile agricole în care muncesc. In cei trei ani ai acestui cincinal, au fost obţinute cele mai mari producţii din istoria agricul­turii cooperatiste ieşene. Producţia de cereale Reali­zata în medie pe anii 1976— 1978 depăşeşte cu 66 900 tone media anuală a cincinalului trecut. In sectoarele zooteh­nic, legumicol, vitipomicol au fost obţinute, de aseme­nea, rezultate de prestigiu. Agricultorii ieşeni doresc al patrulea an al cincinalului în care ne aflăm, mai rod­nic, mai plin în satisfacţii. Cu aceste gînduri, ei s-au a­­şezat în noaptea de revelion în jurul meselor încărcate cu bucate şi cu ulcioare pline de vin. In satul Răchiteni din comuna Mirceşti, în casa lui Anton Farcaş, şi-au luat ră­mas bun de la anul 1978 şi au întîmpinat cu veselie A­­nul Nou 1979 tovarăşii Ion Farcaş, D-tru Tării, Nicolae Farcaş,­­­h. Farca­ş, Mihai Farcaş, Pavel Mihăieş, An­drei Mateiaş, Ion Doboş, Iosif Doboş împreună cu familiile lor. O grupă de familii din marea familie din acest sat, care în 1978 a obţinut în me­die la hectar 3 650 kg la griu, 4 800 kg boabe la porumb, 35 000 kg la sfecla de zahăr, 19 800 kg la cartofi etc. La cumpăna dintre ani, au ridi­cat un pahar in sănătatea conducerii partidului şi sta­tului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care con­duc cu înţelepciune poporul spre culmile comunismului. „Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul Anului Nou, ne spunea Ion Farcaş, ne face mai încre­zători în ziua de mîine, ne dă noi imbolduri în a ne re­aliza şi depăşi sarcinile pe 1979. Bătălia pentru recolte bogate în acest an a fost declanşată. Avem arături pe toate suprafeţele ce urmea­ză să le însămînţăm în pri­măvară, suprafeţe fertilizate în bună parte cu îngrăşămin­te naturale şi chimice". La Mirceşti, alte grupe de co­operatori, mecanizatori, pro­fesori, învăţători, ingineri, printre care se afla şi pri­marul com­unei, Grigore Că­lin, au întimpinat Anul Nou împreună, cu multă veselie. La întreprinderea de stat „Avicola" au sărbătorit reve­lionul laolaltă 20 de familii de oameni ai muncii de aici. Mese încărcate cu bucate, program distractiv cu fru­moase surprize, iată ce le-au oferit organizatorii revelio­nului. Urătorii unităţii le-au transmis vestea că în 1978 întreprinderea şi-a dublat ca­pacitatea de producţie, că Ion Prisăcaru, C. Teslaru, C. Kuea P. Ursache ş.a. au cu­cerit titlul de fruntaş în muncă pe 1978. La hotarul dintre ani au ascultat cu a­­tenţie Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. „Condu­cătorul partidului şi statu­lui nostru, a ţinut să ne spu­nă tov. M. Isachi, directorul întreprinderii, a exprimat gîndurile şi voinţa noastră. Suntem­ hotărîţi să îndeplinim întocmai indicaţiile sale. De aceea, nu ne vom precupeţi forţele pentru a realiza o producţie superioară cantita­tiv şi calitativ, cu cheltuieli clt mai reduse. Succesele noastre ne vom închina ce­lui de-al XII-lea Congres al P.C.R. şi celei de-a 35-a ani­versări a eliberării patriei". In zori, M. Isachi a raportat, mesenilor că schimbul aflat la datorie, In halele de pă­sări, printre care H. Sttrcea,­­Șt. Vladimir, M. Cozmei, V. Pricop, și-au îndeplinit cu cinste misiunea. Ieri am a­­flat că prima zi a noului an a fost încheiată cu sarcinile de plan îndeplinite şi depă­şite. La S.M.A. Răducăneni şi-au dat întilnire cîţiva dintre cei ce mînuiesc puternica zestre tehnică a agriculturii noastre cooperatiste. Aici au organi­zat revelionul tinerii d­e la centrul de fabricaţie. Prin­tre ei, Victor Roca, Petre Ro­ca, Ion Tomulescu, M. Mar­tinaş ş.a. La Ruginoasa, ne spunea tov. Florin Gidca, pri­marul comunei, locuitorii au cinstit sosirea noului an îm­preună, în Satul de vacanţă al pionierilor şi în peste 90 de mici colective. Intr-un a­­semenea colectiv s-a aflat şi cooperatorul Vasile Ba­tin­cu, şef de fermă . „Am obţinut rezultate bune în 1978, ne-a spus dînsul, dar avem posibilităţi să sporim şi mai mult producţia agricolă, de care depinde ridicarea pe noi trepte a bunăstării noastre. Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu ne însufleţeşte şi mai mult în muncă. Suntem­ deja angajaţi în acţiuni de pregătire a producţiei viitoa­re. Vom depune toate efor­turile pentru a ne îndeplini şi depăşi sarcinile de plan". Cu hotărîrea de a obţine rezultate şi mai bune în min­e, au păşit în noul an toţi lucrătorii ogoarelor noastre. Infuzie de veselie şi tinereţe­­ ! La cantina „orăşelului“ studenţesc „Tudor Vladimi­rescu“ şi la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor­­şi-au dat întilnire in noap­tea dintre ani circa 1 000 oe tineri — muncitori, funcţio­nari, studenţi — pentru a sărbători împreună succese­le unui an rodnic, bogat în fapte, pentru a fi din nou alături încă din primele cli­pe ale lui ’79. Organizatorii — comitetele judeţean şi municipal Iaşi ale U.T.C. — s-au întrecut în a­­asigura o atmosferă cit mai plăcută, specifică vîrstei tinereşti. In această ambianţă de anser­ie şi optimism, colective de tineri de la Combinatul de utilaj greu, de la întreprinderile me­talurgică şi mecanică „Nico­­lina", de la „Tehnoton" şi I.M.A.M.U.S., de la întreprin­derile de confecţii sau de tricotaje „Moldova", din si­te unităţi industriale şi in­stituţii ieşene s-au aflat din nou împreună, ca in a­li­nea alte acţiuni lansate de or­ganizaţiile U. T. C. pe par­cursul anului 1978. E sufi­cient să menţionăm partici­parea tinerilor la şantierele de muncă patriotică de la C. U. G. de la complexele de sere Dancu şi de pe şantierul arheologic din Pia­ţa Ştefan cel Mare, unde au participat cu însufleţire la realizarea unor importante o­biective, executind lucrări de peste două milioane lei manoperă. In cadrul acţiunii „Tineretul, factor activ in îndeplinirea cincinalului re­voluţiei tehnico-ştiinţifice" s-au lansat valoroase iniţia­tive, acestea fiind răspunsul tineretului ieşean­ la chemarea partidului şi statului nostru de a contribui în şi mai ma­re măsură la dezvoltarea multilaterală a patriei so­cialiste, la urcuşul tot mai rapid al României pe noi culmi de progres şi civili­zaţie. In acordurile muzicii şi iu­reşul dansului tinerii îşi a­­dresează urări unii altora, se înfiripă gînduri de viitor. Pentru Mariana Costan de la Oficiul de calcul al întreprinderii „Ţesătura" a­­nul 1978 a adus satisfacţii deosebite. Printre altele a reuşit la examenul de admi­tere în învăţămîntul superi­or, fiind acum studentă în anul­ I­neral la Facultatea de ştiinţe economice, împre­ună cu alţi colegi de mun­că sărbătoreşte succesele din 1978, îşi face planuri de vii­tor. „Mă voi strădui ca la locul de muncă să-mi înde­plinesc cu conştiinciozitate sarcinile profesionale, râs­­punzînd astfel îndemnului secretarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cuprins şi in Me­sajul de Anul Nouri La ra­dul său, operatorul chimist Gh. Cantoreanu, de la în­treprinderea de antibiotice, îşi doreşte ca şi în noul an organizaţia din care tare ■parte să se înscrie tot prin­tre fruntaşele în acţiunile de muncă patriotică, să ob­ţină rezultate de prestigiu în activitatea de zi cu zi. Gînduri tinereşti, angaja­mente exprimate cu respon­sabilitate acum, la început de an, dovadă a h­otă­râ­r­i­i tinere­tului ieşean d­e a-şi aduce con­tribuţia la înflorirea patriei socialiste, la creşterea presti­giului României în lume. Ast­fel de idei au fost cuprinse şi în pluguşorul tineretului, prin intermediul căruia elevi de la Liceul industrial nr. 4 s-au făcut mesagerii intregu-­­ i­­ tineret ieşean. Increzatori in viitor, cu bucuria de a trăi intr-o ţară liberă şi independentă, tine­rii ieşeni au păşit in 1979 cu dorinţa de■ a adăuga fapte de muncă r­remptare la e­­di­ficiul noii societăţi din patria noastră. Restaurantele ieşene, gazde primitoare Unităţile de alimentaţie publică au fost şi la cumpă­nă dintre ani gazde primi­toare. Cu bucate alese şi gustoase, că săli împodobite sărbătoreşte, lucrătorii co­merciali s-au aflat la dato­rie, in mijlocul consumato­rilor, unin­du-le un călduros bun venit şi tradiţionalul „La mulţi ani !“. In restau­rantele O. J. T., de esem­plu, au petrecut revelionul peste 1 .000 de oameni, printre care şi mulţi turişti străini. Toţi au putut constata ospitalitatea ie­şeană, au servit din prepara­tele moldoveneşti specifice bucătăriilor unităţilor „Uni­rea", „Traian", „Iaşul", mo­telul „Bucium“. Am consem­nat mai multe impresii de la diverşi oaspeţi . „M-am con­vins încă o dată că exicta­­torii restaurantului „Unirea" ştiu să fie gazde primitoare. Totul — ambianţa, bucatele, servirea, muzica — sunt îre­ (contimiai e in pag, a 3-a) Aspect de la revelionul textiliştitor, găzduit de Liceul Victoria“ Pentru anul care a trecut, pentru anul care a venit închină şi oamenii muncii de la I­ntreprinderea „Avicola“ Tinerii ieșeni şi-au dat inti­lui­re cu prima clipă a Anului­­ Nou, aici, la Casa de culturii a tineretului şi studenţilor.

Next