Flacăra Iaşului, martie 1979 (Anul 35, nr. 10081-10107)
1979-03-01 / nr. 10081
FLACARA VASULUI —— CÎŞTIGĂ TEREN SPIRITUL GOSPODĂRESC IN FOLOSIREA ENERGIEI ELECTRICE Bilanţul energetic al Întreprinderii „Ţesătura“ arată că, chiar în condiţiile majorării sarcinilor de plan, unitatea a reuşit să menţină în limitele celei repartizate de energie electrică şi de combustibil convenţional, realizând unele economii. Şi aici însă, ca peste tot unde este evidenţiată grija pentru gospodărirea fiecărei unităţi de energie, încadrarea în cota stabilită nu s-a făcut de la sine, ci ca urmare a unor perseverente şi fructuoase căutări. „Acţiunea de diminuare a consumului de energie electrică, ne spunea, de pildă, ing. Mihai Aiftimie, șeful biroului mecano-energetic, s-a intensificat încă de anul trecut. Intre măsurile propuse și aplicate cu acest prilej se numără scoaterea în rezervă a unui transformator KvA in perioadele cînd puterea absorbită a întreprinderii este mai mică ; înlocuirea aburului cu apă caldă la încălzirea centrală a clădirilor creşei şi grădiniţei unităţii ; folosirea mai eficientă a iluminatului natural în sectorul ţesătorie ; încărcarea la întreaga capacitate a unor utilaje, cum sunt caloriferele şi maşinile de mercerizat de la secţia finisaj-ţesătorie ; înlocuirea iluminatului general cu iluminatul local la cele aproape 100 de războaie S. T. R. Referitor la această ultimă măsură, preluată în vederea generalizării de Institutul La întreprinderea „Ţesătura“ de cercetare şi proiectare pentru industria uşoară, ea este rodul gîndirii unui colectiv condus de maistrul energetician Saul Grimberg“. Cum putem observa, sistemul (deloc nou, dar mai puţin aplicat în practică) oferă fiecărei muncitoare posibilitatea să stingă lumina la unul sau mai multe posturi de lucru, după cerinţele producţiei. Pentru a obţine însă şi rezultatele scontate prin folosirea sistemului amintit, factorul om, în primul rînd, trebuie cîştigat de partea ideii de economie. Ca o replică promptă la această observaţie, inginera Ana Bîrzoi, din sectorul finisajţesătorie, ne vorbeşte tocmai despre aportul oamenilor pe care-i conduce la reducerea numărului de retururi pentru remanieri, prin organizarea şi controlul mai riguroase ale muncii. Nu putem, de asemenea, trece cu vederea nici măsurile de economisire a combustibilului convenţional. Vom consemna la acest capitol preocuparea pentru reglajul continuu al temperaturii la maşina termosol, inovaţie soldată cu o însemnată economie de combustibil realizată recent, care aparţine muncitorilor Cornel Ioniţă, Aurel Asaftei şi ing. H. Grimberg. După cum nu vom ignora lucrurile nerealizate, experimentarea automatelor de oprire a unor utilaje ce funcţionează în gol sau altele care se referă la gospodărirea energiei electrice şi termice şi la unitatea B a întreprinderii. M. BUCUR îndeplinirea ritmică (urmare din pag. I) devans (role, tamburi de antrenare, burlane etc., etc.). „Avem aici piese pentru producţia finită a unui trimestru întreg, dar nefinalizată din păcate nici pentru jumătate din acest timp“, ne spune ing. Ion Hîrlea, de la compartimentul plan-dezvoltare. Despre dorinţa oamenilor de a realiza ritmic producţia planificată ne vorbeşte şi maistrul Vasile Sprivac din atelierul confecţii metalice. In luna februarie, ne spune el, trebuia să realizăm 107 transportoare TU 25, 6 magazii TB 500, 2 magazii TU 502 A, etc. In loc să montăm însă produsele finite, noi depăşim deocamdată producţia la piesele componente ale acestora, în aşteptarea restului de materiale, neaprovizionate la timp“. Completînd ideea antevorbitorului său, maistrul Ion Burlacu, preşedintele consiliului oamenilor muncii de la I.M.A.I.A., adaugă : „Am făcut numeroase intervenţii la întreprinderea metalurgică Iaşi să ne trimită ţeava rectangulară contractată prin baza judeţeană de aprovizionare. Până acum însă n-am primit nimic din cantitatea aşteptată. Cu restanţe la livrări se înregistrează şi întreprinderea de ventilatoare Vaslui, care trebuie să ne livreze un număr de reductoare, precum şi întreprinderea de electromotoare Bucureşti, pentru motoare electrice“. „O practică dăunătoare a unor furnizori, ne spune şi ing. Const. Pricop, directorul întreprinderii, este că ei înţeleg prin termenul „trimestrul I“, de exemplu, sfîrşitul acestui trimestru. Constrînşi de lipsa unor piese absolut ne---------• ----------cesare, va trebui să procedăm şi noi la fel cu unităţile beneficiare. Aşa continuă, din păcate, un lanţ al slăbiciunilor“. Nu trebuie ignorat însă faptul că acest mod de lucru duce la numeroase neajunsuri, grevînd asupra indicatorilor economico-financiari ai întreprinderii, generînd munca în salturi, folosirea neraţională a forţei demuncă. Sînt carenţe cunoscute şi încercate, la rîndu-le, şi de către unităţile furnizoare. De aceea, fără a trece cu vederea şi unele deficienţe organizatorice şi de planificare internă de la I.M.A.I.A., credem că apelul insistent către întreprinderile cu care aceasta cooperează, în a-şi onora cum se cuvine sarcinile contractuale, este necesar şi cu prilejul prezentei relatări. Aceasta se impune cu atît mai mult cu cît, odată cu începerea campaniei agricole de primăvară, nevoia de maşini agricole a unităţilor cooperatiste şi de stat va deveni curînd un imperativ. Colectează metale vechi In cadrul celor 900 de ore de muncă patriotică efectuate pînă acum la întreprinderea de industrializare a laptelui, au fost colectate 15 tone de metale vechi, precum și ambalaje din placaj In valoare de 3 400 de lei. Tot prin muncă patriotică a fost dezafectată o baracă, creîndu-se astfel un spațiu destinat lucrărilor de extindere a întreprinderii. • • ' ---------------------------------—PAGINA A III-A3 Imagine de pe vecinul pasaj de trecere spre cartierele Alexandru cel Bun și Mircea cel Bătrin. onttot»« AucijyiMîiH Gropile şi... inconvenientele lor La rampa publică a Staţiei C.F.R. mărfuri „Socola“ este aproape imposibil de intrat cu maşina lîngă rampa de vagoane pentru a încărca sau descărca mărfurile. Gropile au devenit atît de adinei, îneît bălţile nu seacă nici vara. In plus, maşinile se distrug şi unele mărfuri fragile se sparg. Uneori suntem puşi în situaţia de a plăti locaţia vagoanelor, datorită timpului pierdut cu manevrarea maşinilor. Ca cetăţean al Iaşului mă întreb : în sarcina cui revine gospodărirea acestui drum ? Poate ne răspunde Consiliul popular municipal sau Staţia C.F.R. Socola. Florin Pistol Staţiunea de cercetări viticole — Iaşi „Nu servesc decît la rind“ In ziua de 12 februarie a.c., in jurul orei 16, făceam nişte cumpărături la raionul de lactate al Complexului alimentar din bulevardul D. Cantemir. La un moment dat a venit o bătrînă. Cu glasul stins şi abia şoptit, ea a cerut 200 grame de smîntînă. Atunci, vînzătoarea (al cărei nume nu-l ştiu), pe un ton răstit, i-a spus : „Nu servesc decît la rînd. Ce, bătrînii nu stau la rînd ?“. Am rugat-o să treacă peste această „corectitudine“ forţată şi s-o servească. Nu am reuşit s-o înduplec. Amărăciunea din suflet mi-a fost dublată atunci cînd nimeni din cei 10 cumpărători nu a intervenit să-i oferim bătrînei primul loc. Cred că tovarăşii competenţi de la I.CJ S.M.A. ar trebui să-şi educe angajaţii şi în spiritul respectului faţă de cei vîrstnici. E. Harasim str. Republicii nr. 41 Iaşi 0 propunere Sunt student la Universitatea „Al. I. Cuza“. De trei ani de cînd mă aflu în Iaşi, niciodată nu am văzut afişat (în oficiile poştale) vreun tarif pentru expedierea corespondenţei în străinătate. Astfel, pentru nişte scrisori expediate în aceeaşi ţară străină, am plătit, în mai multe rînduri, diferite preţuri. Propun ca la toate oficiile poştale din Iaşi să fie afişate explicit aceste tarife. Mustaţă E. Drăguş str. Stoicescu nr. 1 — Iaşi Rubrică realizată de MINA PASCARU „Vorba dulce mult aduce“ dacă şi magazinele sunt bine aprovizionate Numeroase şi importante au fost problemele discutate şi analizate in adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii de la întreprinderea comercială de stat mărfuri metalo-chimice. In ce ne priveşte vom insista asupra acelora care se referă în mod direct la relaţia cu cumpărătorii : buna servire, aprovizionarea, prezentarea şi desfacerea mărfurilor. Da, este adevărat, s-au făcut eforturi, s-au obţinut şi rezultate, nu însă pe măsura aşteptărilor (angajamentul asumat în adunarea generală din februarie 1978 nu a fost îndeplinit). Numărul fruntaşilor este în creştere, mai ales din rîndul gestionarilor care lucrează nemijlocit cu clienţii. Enumerăm ciţiva dintre aceştia : Haralambie Gîrlea, Maria Dediu, Vasile Iosub, Petrina Popa, Mihai Pipirog, Ioan Drăgulescu, Valerica Mititelu, D-tru Marcu, loan Maftei, Mihai Enache, Vasile Ursu, Victoria Găluşcă, Maricica Ostrovanu. Baza materială a sporit, condiţiile de activitate sunt din ce în ce mai bune. Aminteam mai sus de unele neîmpliniri din munca I.C.S.M.M.C. şi care s-au răsfrînt, bineînţeles, asupra aprovizionării populaţiei. Cifrele — situate sub cele prevăzute în planul pe 1978 — privind nerealizarea desfacerilor la mobilă, materiale de construcţii, combustibili solizi, denotă slăbiri de ritm in aprovizionare, prezentare şi desfacere. Au lipsit, uneori, din magazine unele produse de largă solicitare cum sunt: vase emailate, sticlărie ieftină, faianţă, sîrmă, tablă, maşini de spălat, filme, hîrtie fotografică, piese de schimb pentru aparate electrotehnice şi electronice ş.a. Motivele (industria n-a onorat cu promptitudine contractele, merceologii nu s-au dovedit întotdeauna suficient de întreprinzători, gestionarii nu întocmesc realist şi sistematic notele de comenzi, transportul în relaţia depozit-magazin n-a funcţionat ideal ş.a.) nu vor constitui niciodată scuze acceptabile pentru publicul cumpărător atunci cînd acesta nu găseşte în magazine produsul căutat. Şi nici planul întreprinderii in cauză nu poate fi îndeplinit prin... autocritici sau prin formule politicoase de genul „Nu avem, vă rugăm frumos încercaţi altădată“. Să nu creadă cineva că nesocotim cumva zicala că „vorba dulce mult aduce“. Dimpotrivă, ea face corp inseparabil cu conduita vînzătorilor, mai ales cînd rafturile sînt pline ca de toate. Din păcate, lucrurile nu stau chiar aşa, destui lucrători din întreprindere sînt certaţi cu normele de disciplină. Cîteva cifre sunt elocvente. Pe parcursul anului 1978, s-au aplicat 83 de sancţiuni disciplinare şi 40 de diminuări de retribuţii, ca urmare a abaterilor de la normele civilizate de comerţ. Aceasta înseamnă că aproximativ 20 la sută din personalul întreprinderii a fost sancţionat. Şi mai înseamnă că munca politico-educativă nu a fost întotdeauna la obiect, eficientă. Pe bună dreptate remarca în intervenţia sa tov. Teodor Acatrinei, directorul întreprinderii, că anchetele pentru rezolvarea reclamaţiilor cumpărătorilor consumă din timpul şi forţa de muncă destinate activităţii de perfecţionare şi modernizare a comerţului. Şi alţi vorbitori, între care : Adam Aştefanei, Ion Cuzic, Viorel Borcea, Ion Piatraru, Valerica Mititelu, Ch. Dorobăţ, Vasile Cazaciuc, Ion Palanciuc au formulat observaţii critice şi propuneri pentru îmbunătăţirea muncii, conferind adunării un pronunţat caracter de lucru. S-au combătut cu fermitate tendinţa de aprovizionare a magazinelor la limita minimă, nefolosirea judicioasă a spaţiilor existente, slaba pregătire profesională a unor vînzători, lipsa de exigenţă în recepţionarea unor produse de folosinţă îndelungată, nerespectarea programului de lucru cu publicul, atitudinile necuviincioase faţă de clienţi, tendinţele de comoditate şi căpătuială. N-au lipsit nici criticile adresate C.O.M., direcţiei, care nu întotdeauna au acţionat cu fermitate în unele probleme de ordin decizional şi organizatoric. Am reţinut, de asemenea, şi propuneri valoroase — unele din ele ignorate anul trecut. Este vorba de realizarea unei eficiente activităţi la contractări, de dezvoltarea comerţului stradal, de transportarea pe verticală a mobilei la domiciliul clienţilor ; antrenarea şefilor de unităţi şi a personalului TESA în procesul vînzării ; organizarea de schimburi de experienţă cu lucrători din comerţ de la care se poate învăţa ceva ; iniţierea mai multor demonstraţii practice privind utilizarea noutăţilor ; reducerea timpului de inventariere ; activizarea consiliului şefilor de unităţi ; reconsiderarea consfătuirilor ,cu cumpărătorii ; organizarea de expoziţii cu vînzare. Şi, am adăuga noi în încheiere, să nu uite tovarăşii din comerţ că ridicarea permanentă a nivelului de trai impune şi o aprovizionare ritmică cu o gamă variată de mărfuri de cea mai bună calitate. ION UDREA 4 ! CJ itim gdar i \ Insistenţă tovărăşească ! i Mai fusese bolnav lăcătuşul \ I Dumitru C. de la Depoul C.F.R. i ) Iaşi Şi colegii ii credeau şi a- i cum în concediu medical. Eţ existau însă îndoieli, astfel că i 1 organizatorul grupei sindicale ? i s-a deplasat la domiciliul aces- | i tuia. Nu i s-a deschis insă. ţ ' Cină la uşa sa s-a aflat o cchilipă de trei oameni, în frunte cu i ing. loan Tudor, şeful ateliearului de reparaţii, nu i-a mai putut evita. „N-am mai venit 1 ţ de ruşine, le-a răspuns el. Lip i sisem două zile şi n-aveam cum ţ î justifica a doua zi Durai- ţ 1 tru C„ muncitor bun dealtfel, 1 fi tată a trei copii minori, se va da la lucru în atelier. A ur- mat şi o sancţiune, dar con- tractul de muncă nu i s-a des- | făcut, datorită insistenţei tovă- i răşeşti a celor ce nu l-au lăsat să persevereze în greşeală. \ | Pelincvenţii din pădure Nu de mult, lucrătorii pos- t tului de miliţie din comuna A- 1 roneanu au, făcut cunoştinţă It cu unii săteni certaţi cu legi- 1 (j le in vigoare. Fără forme le- 1 i 9ale, Mircea C. Ionescu, Ale- Xxandru P. Huţanu, Petru V i Bulai, Maria N. Budeanu si ? i Manole Olaru s-au dus în pă- \ ' durea acestei localităţi şi au 4 început să fure ca ... in codru. ! \ Vigilenţa paznicilor, a lucrăto- I rilor de miliţie a dus la de- S I instarea şi sancţionarea (con- 4 \ form Decretului nr. 218/1978) I l a celor mai sus-menţionaţi. A- I i ceşti delincvenţi, ne-a infor- | ) mat subofiţerul Mihai Coţoţ fail, lucrează la diferite între- , i prinderi ieşene. Sugerăm şi ţ i colegilor de muncă să ia ati- 4 1 tudine fermă faţă de faptele săvîrşite. ţ \ De la o „gustare" C. Turcu şi A. Amoldovencii \ din satul Sticlăria, comuna \ Scobinţi, sînt veri. Au partici- pat amîndoi la o „gustare" ca- re a ţinut de la orele 18 la S 24. La plecare, A.A., încălzit bine de băutură, și-a lovit ră- nil cu un cuțit, rănindu-l grav. In urma cercetărilor efectua- \ te, ne comunică serg. maj. V. Ciobanu, făptaşul a fost ares- tat, urmînd a-și primi pedeap- ta. ^ —~—-—■ AUTOMOBIL CLUBUL ROMAN ------------FILIALA JUDEŢEANĂ IAŞI organizează cursuri de pregătire la practica conducerii autoturismului cu membrii A.C.R. posesori de autoturisme, în vederea obţinerii permisului de conducere categoria B. înscrierile se fac la sediul filialei A.C.R. Iași din str. V. Alecsandri nr. 11, începând cu data de 1 martie 1979. Relaţii suplimentare se pot lua zilnic între orele 13 — 20, la telefon 12345. ------------OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM IAŞI ----------a pus în vînzare locuri pe întreg anul 1979 (odihnă şi tratament) în staţiunile montane, iar pentru Litoral locuri în căsuţe la staţiunea Năvodari. Pentru vacanţa de primăvară dispune de locuri de odihnă cu cazarea in hoteluri în toate staţiunile. Primeşte înscrieri la excursiile : — Bucovina A, 10 — 11 martie, 24 — 25 martie —- Maramureş, 28 aprilie — 2 mai — Borsec — Iacu Roşu, 28 — 29 aprilie —- Bucovina B, 29 aprilie — 2 mai —• Ţara Vrancei, 30 aprilie — 2 mai — Ţara Birsei, 30 aprilie — 2 mai. -------, ÎNTREPRINDEREA PRESTĂRI SERVICII-----■---ȘI PRODUCȚIE IAȘI cu sediul în str. Codrescu nr. 1, încadrează prin transfer sau concurs : — şef birou aprovizionare-transport — şef birou producţie — jurisconsult principal — un tehnician mecanic — doi tehnicieni (morărit) încadrarea se face în conformitate cu Legea 57/1974 şi Legea 12/1971. Concursul pentru postul de jurisconsult va avea loc pe data de 5 martie 1979, la ora 8, la sediul unităţii. Pentru celelalte posturi, concursul va avea loc pe data de 8 martie 1979. Candidaţii vor avea mutaţie definitivă în orașul Iași.