Flacăra Iaşului, aprilie 1979 (Anul 35, nr. 10108-10132)

1979-04-01 / nr. 10108

laşul, organizatorul primelor expoziţii de flori din ţară laşul este oraşul care a organizat primele expoziţii de flori din ţară. Prima expoziţie a fost organizată în Grădina pa­latului Belvedere de la So­­cola, deschiderea expoziţiei fiind anunţată la loc de frunte în „Albina Româ­nească“ nr. 38, din 14 mai 1839 cu titlul „Expoziţia florilor şi a plantelor exo­tice deschisă în grădina domnească de la Socola“. Grădinarii se străduiseră să cultive sute de feluri de plante şi de flori, pentru a ajunge, în decurs de nu­mai trei ani, să imite cu deplin succes marile expo­ziţii de flori — se spune în­­tr-un alt articol din acelaşi ziar. Ieşenii s-au bucurat „arătîndu-se cu mulţumire faţă de nespus de frumoa­sa înfăţoşare şi, urmînd bu­na învăţătură, au început de atunci să-şi facă mai toţi aronduri cu flori pe lîngă case, întrunind astfel sîrguinţa lor cu a iscusi­ţilor grădinari domneşti“. Expoziţii şi serbări ale florilor au fost organizate, apoi, în grădina Pestei de la Copou şi în grădinile de la Frumoasa. Astfel, în zia­rul „Albina Românească“ din 14 mai 1844, a apărut următorul anunţ : „La 14 mai 1844, mare serbare a florilor la Copou, în grădi­na Pestera, în anul 1865, în grădinile şi pavilioanele complexului de la Frumoasa, Ion Iones­­cu de la Brad a organizat prima Expoziţie naţională agro-industrială, expoziţie la care florile au fost bine reprezentate. Cu flori la expoziţia de la Frumoasa au participat cei mai vestiţi floricultori profesionişti şi amatori ai timpului, printre care şi dr. Anastasie Fătu, întemeieto­rul primei grădini botanice din ţară. Pentru colecţiile de flori expuse, la închiderea expo­ziţiei, juriul a acordat 4 medalii de argint şi una de bronz. Din anul 1865 şi pînă în prezent, se pare că Iaşul, cel mai vechi centru flori­­col al ţării, n-a mai organi­zat expoziţii de flori. în acest an, floricultorii ieşeni au încercat să reîn­vie vechile tradiţii, orga­­nizînd, în luna februarie a.c., în cadrul Grădinii bo­tanice, prima micro-expozi­­ţie din acest an, unde au fost expuse colecţii de aza­­lee şi camelii, plante de se­ră, decorative prin flori, originare din China şi Ja­ponia. Prof. dr. ing. M. UIOCOV directorul Grădinii bota­nice Iaşi îi« conti­n­­guare l pe scenă Astăzi, la ora 19:30, la Ca­sa de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi, va avea loc un spectacol de teatru, prezentat de un grup de cunoscuţi actori ieşeni, care au constituit o formaţie de teatru pe lângă Casa de ajutor reciproc a pensionari­lor. Vor evolua Any Bra­­eschi, Ion Lascăr (artişti e­­meriţi), Constantin Sava, Al­fons Radvanschi, Mihai Gro­­sariu, Constantin Cadeschi şi alţii. In program : „Momen­te de teatru românesc“ („Iorgu de la Sadagura“, „Mama Angheluşa“, „Şoldan Viteazul“, ,,Barbu Lăutaru“) şi „Tutunul“ de Cehov. Micuţul Adi Mavdei, de la Grădiniţa nr. 25 din Iaşi, cucereşte spectatorii prin naturaleţea interpre­tării unor întîmplări din „Amintirile“ lui Creangă. Iată-l, gîndindu-se cum să procedeze pentru a se... înfrupta din cireşele m­ă­­tuşii Mărioara- Filmele săptămînii viitoare PREMIERE Copou : „LEAC ÎMPOTRI­VA FRICII". Intr-o acţiune plină de pe­ripeţii,­ acest film sovietic înfăţişează investigaţiile mi­liţiei pentru capturarea şi neutralizarea unei bande de delincvenţi şi, totodată, efor­turile de a omologa un me­dicament cu acţiune psihote­­rapeutică miraculoasă, folo­sit pînă atunci de răufăcă­tori ca drog. Victoria : „INCREDIBILA SARAH". Cinematografia engleză şi-a propus prin această peliculă evocarea figurii marii actri­ţe care a fost Sarah Bern­hardt, personalitate marcan­tă mai ales prin modul de a promova noul şi de a răstur­na vechile canoane interpre­tative, în rolul titular, Glen­da Jackson. Regia: Richard Fleischer. Tineretului: DIN VILTOA­­RE“ Acest film bulgar înfăţişea­ză dramatismul luptei pen­tru independenţă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, concentrîndu-se a­supra peregrinărilor unui a­­dolescent care-şi urmează fratele în exil, organizîndu-i şi evadarea. Dincolo de a­­cest caz particular sînt re­date aspecte ale luptei pen­tru libertate a poporului bulgar, peliculea fiind rea­lizată după un roman pentru tineret de Ștefan Dicev, in regia lui Vili Tankov. Republica : „POLIŢIA ES­TE ÎNVINSĂ“ Un tablou al Italiei con­temporane în care teroarea face ravagii este ceea ce şi-a propus să ne ofere regizorul Domenico Paolella. Vom a­­sista la o înlănţuire de ac­te reprobabile al căror au­tor principal îşi va primi pînă la urmă pedeapsa. In distribuţie, cunoscutul actor Marcel Bozzuffi. RELUĂRI Casa de cultură a sin­dicatelor : „A­cel bleste­mat tren blindat“; Clu­bul Panificaţiei: „Telegra­me“ ; Tineretului : „Festiva­lul filmului pentru elevi şi pionieri“ (5—8 aprilie) , „Şte­fan cel Mare“, „Veronica“, „Cantemir“, „Dacii“. Nu mai primesc reclamaţii prin telefon! — Alo, tovarăşul Goran, distinsul şi celebrul autor de foiletoane din Iaşi ? — Da. Eu sunt. Cu ce vă pot fi de folos ? Dar ce-i cu bizîitul ăsta ? A intrat pe fir o albină ? — Mămico, te rog să-mi aduci dulceaţa de caise. — Alo, alo, eu nu-s nici o mămică ! ■—_ Pisoiule, vine diseară bunica de la Dolhasca. ■— Ce bunică, tovarăşe, ce Dolhasca ? N-am nici un pi­soi la Dolhasca. Termină cu glumele de prost gust că îţi închid telefonul ! — Păi asta voiam să vă rog, căci cu Dolhasca nu sunt eu. Eu sunt cel cu taxele la zi, tovarăşii de la Direcţia judeţeană mi-au închis tele­fonul. Am şi chitanţe... — Ascultă stimabile, la­­să-te de reclamaţii ! Ce ai cu Direcţia judeţeană P.T.c ? Telefoanele merg bine, chiar foarte bine. Ce vrei să in­sinuezi ? Lasă că vă ştiu eu ! Toţi sînteţi la fel. Nişte reclamaţii ! Speriat, interlocutorul ori interlocutorii, că vorbeam așa. în colectiv, a închis sau au închis telefonul. Atîta pa­gubă. Auzi ce vre­a ?M»ui ? Să-i critic pe tovarășii de la telefoane,­­și pe urmă ? Na, că iar sună. — Bună ziua. Mă numesc Constantin Ursachi și locu­iesc în str. Crișan nr. 8. Asta e altul. Tot un recla­magiu probabil. Ia să ve­dem ce vrea. — îneîntat şi să fiţi sănă­tos ! — Mulţumesc, dar e cam FOILETON greu cu un telefon ca al meu. Sînt posesorul postului 15840. In luna noiembrie 1978 am plătit 192,80 lei drept convorbiri adiţionale. La contestaţia mea către Direc­ţia judeţeană de poştă şi te­lecomunicaţii am primit doua răspunsuri (adresele nr. 2301 şi 2523). In prima mi se răs­punde că ......S-­au cercetat şi constatat defecţiuni tehnice urmînd a fi creditat în fac­tura pe luna decembrie“, iar în cea de a doua menţionea­ză că „... Nu am constatat defecţiuni la înregistrarea u­­nor impulsuri nereale. Pre­cizăm­ că neplata în termen ne va pune in situaţia ne­plăcută de a proceda la des­fiinţarea serviciului telefo­nic“. Semnează tovarăşul in­giner D. Berari şi Inginer M. Răşcină, directorul şi, respectiv, şef de secţie la Direcţia judeţeană P.Tc. Răspunsurile se bat cap în cap. Luna asta iar am plă­tit mult, pe degeaba. — Ce-ăi dom’le cu tovară­şii Berari şi Răscină? Ce, nu-ţi plac ochii dumnealor ? Dacă nu-ţi convine, renunţă­­ la telefon ! Ce oameni, dom’ie, vor să mă bage în bucluc. RADU GORAN N.A. Tovarăşe Berari şi tovarăşe Răşcină .­ Cred că v-a plăcut modul in care i-am pus la punct pe cei doi reclamagii. Mi-aş permite să vă rog ca, în timpul liber, dacă bineînţeles consideraţi că e cazul, să verificaţi şi la mine. .. adiţionalele. Iar despre reclamagii, lăsaţi-i pe mine ! Cu deosebită sti­mă. Și o să-mi permit să vă mai scriu, dacă scap sănătos după viitoarea factură de plată a telefonului. Portret—interviu duminical Un student aproape obişnuit­ ­ Să ştiţi că am colegi biografii mult mai in­­­­teresante ! Eu.... M-am­­ născut la Iaşi, am făcut­­ şcoala „şnur“, cum se spu­­­ne, am­­ terminat o clasă­­ specială de matematică la 7 „Negruzzi“, am intrat la­­ „electro“, unde am ales sec­­­­ţia de electronică ,şi atît! 7 — Alexandru Lăzescu, 4 am auzit că ai intrat în fa- 4 cultate cu media 10, că ai­­ terminat primii doi ani de 4 studii cu medii apropiate­­ de 10, la fel ca şi sesiunea * din iarna aceasta. Este un lucru obişnuit ? — Normal. Mulţi colegi de-ai mei au note foarte mari, toţi cei pe care îi in-­ teresează viitoarea meserie, * nu 7 Ceilalţi cred că nu au I o adevărată pasiune pen­­t­­ru ce fac, ori că nu şi-au J descoperit-o. Mie îmi place 4 fizica, de pildă, şi anul tre- 4 cut am luat premiul II pe î ţară la un concurs de a- I cest gen ; îmi place muzi­­­­ca, şi nu scap nici un con- I cert! îmi place sportul — ^ din păcate numai de pe . margine, fiindcă nu am ex­il celat în practicarea vreu- i nuia — și nu scap nici o ? întîlnire 'mai. de seamă ; 4 îmi place literatura, nici * nu se poate altfel pentru 4 un intelectual in devenire, 4 și citesc cit pot de mult ; * îmi place publicistica, şi I colaborez la cîteva reviste 4 studenţeşti, iar la „Opinia“ , chiar fac parte din redac- 4 ţie ; îmi plac ştiinţele so-­i ciale, şi în mai, la Festiva­lul „Asachi“, voi participa cu un referat. Asta-i im­portant, pasiunea, şi entu­ziasmul, şi nu se poate spu­ne că studenţii nu au en­tuziasm. Trebuie doar une­ori, îndrumat, ca să se ma­nifeste plenar. — V-aţi cam aprins ! 4 — Ce vreţi, sunt activist I vechi pe linie de asociaţie I studenţească, şi m-am o­­­­bişnuit să-mi susţin ideile ! 1 Dumneavoastră alegeţi ce J vreţi din ce v-am spus,­­ dar nu ocoliţi cuvîntul pa­­­­siune, fiindcă este o cali­­t­­ate obişnuită a noastră­ i Şi a mea, desigur ! / — Ce funcţie aveţi pe­­ linie de asociaţie studen- I tească2 / — Sânt vicepreşedinte al­­ C.U.A.S.C. pe Institutul­­ politehnic, şi mă ocup de­­ probleme cultUTal-educati-L___ ve. Sarcină grea, să ştiţi,­­ fiindcă trebuie consolidat a­saltul valoric înregistrat de formaţiile studenţeşti în ultima vreme, trebuie asi­gurată permanenţa acestei activităţi, trebuie atraşi cît mai mulţi studenţi, trebuie menţinută o tradiţie valo­roasă. — Recenta fază a Festi­valului naţional al artei studenţeşti a arătat că Po­litehnica „poate“ foarte mult. — Aşa este, şi ne bucu­­­răm, fiindcă în tot ce s-a văzut acolo e foarte mul­tă muncă, a foarte multor oameni­ . — Şi a dumneavoastră,­­ fiindcă ştiu că sînteţi în „miezul“ tuturor acestor­­ acţiuni, cum e şi normal.­­ Cum rămîne cu timpul li­ber 7 ' — Este limitat, desigur, * de şedinţe, repetiţii, docu-­­ mentări şi, nu în ultimul­­ rînd, de studiu. Dar cît­­ este, caut să-l folosesc cum­­ se cuvine, la fel ca toţi co-­­ legii mei, fiindcă viaţa stu- ‘ denţească. este reală şi pa- 4 sionantă, şi trebuie trăită , intens, cu participare inten- ' să la efortul comun de ţ mai bine. Sîntem comu-­­ niştiţ sau viitori comunişti,­­ şi în orice moment trebuie ţ să ne comportăm ca atare, i să privim un viitor, care I este al nostru. La asta mă 4 gindesc şi cînd învăţ, şi z dnd organizez o seară cul-­­ turală, şi cînd scriu la ei revistă, şi cînd merg la­­ cercul ştiinţific, la fel ca­­ alţii din miile de studenţi­­ ai Iaşului ! * CONST. PAlADUŢA Cronică rimată Astăzi... Azi mi-a mulţumit chiar şeful pentru felul cum muncesc. Dimineaţa am spus soţiei cit de mult o îndrăgesc, lată, vine­ autobuzul înspre Păcurari, şi-i gol. Pentru ce vorbesc şoferii pe un ton aşa domol ? Ja dentist azi nu aşteaptă nici o singură persoană. Nici o mam­ă-n magazine nu se vinde pe sprinceană. Am găsit un vin fantastic, ireal de... natural. Azi, in gară, ce taxiuri aşteptau un personal ! " Am văzut un nou film comic, şi cu haz, şi cu idei.­­ Am compus eu însumi versuri cu umor şi tot ce vrei." „Poli" Iaşi ciştigă­ acasă chiar şi-un meci mai dificil... Cite nu se mai intimpla, astăzi,­­de intii april ! NELU MARIAN Fără cu vinde Desen de C. CIOS’U TELEVIZIUNE. Duminica. 1 a- ?­prilie. 8,40 Tot înainte!; 9,35 4­­ Film serial pentru copii. Insula î \ misterioasă. Episodul 6 ; in'­­iata 1 1 satului ; 11,45 Bucuriile muzicii ; i 1 13,05 Album duminical ; 15,45 •­4 Stadion .— magazin sportiv în­­ * imagini ; 16,30 Micu! ecran pen- 1 4 tru cei mici; 16,5« ritm serial: 1 t Dickens la Londra. Episodul 3. 4 j 17.45 Handbal masculin : Dinamo 7­4 Bucureşti — Emper Rostock, 1 I meci retur în semifinalele „Cu­­i 4 pei Campionilor Europeni“’; 19 I i Telejurnal ; 19,40 Pe marea see- 4 T nă a ţării — Timişoara ; 20,50 1 l Film artistic : „Surpriză la Yon-­t­­­kers". Premieră pe țară. Pro- 4 4 ducţie a studiourilor americane ; 1­­ 22,3 1) Telejurnal. Sport. 4­­ Luni, 2 aprilie. 16,05 Emisiu- / 4 ne în limba maghiară : 19,05 E- 4 1 figii lirice ; 19,20 1001 de seri ; 4 4 19,30 Telejurnal : 20 Panoramic ; 7 i 20,30 Roman-foileton ; Poldark. I 7 Episodul 6; 21,25 Orizont tehni- i­­ co-ştiinţific ; 21,55 Cadran mon- I I dial ; 22,15 Telejurnal. I I CINEMATOGRAFE, Copou, o­­r rele 9 şi 11 ; „între ogiii/.î pa-­­ ralele“ ; orele 14,30 ; 16,30 ; 4 18,30 ; 20,30 ; „Masca de apă". /Victoria, orele 8,45; 11.15: .14; 1 16,20 ; 18,40 ; 21 : „Şeriful din 4 Tennessee“, Republica, orele 9 ; 7 11 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30 : 4 „Sfîrşitul „împăratului din Tai­­­­ga“- Tineretului, orele 9 și 11 : 1 „Lebedele sălbatice“ , orele 14,45 ; 4 16,45 ; 18,45 ; 20,45 : „Cascadorii“. 7 Casa de cultură a sindicatelor, 4 orele 9 ; 11 ; 14 ; 16 , 18 ; 20 : 1 „Conspiraţia tăcerii“. Clubul Pa-­­ nificaţîei, orele 15; 17; 19: 4 „Dincolo de pod“. In judeţ. PA.Ş- 1 CANT. Casa de cultură . ..Omul­­ de dincolo“. Clubul C.R.R.: ,,Din 4 mm împreună". TG. FRUMOS :­­ „Drum fără întoarcere“. HÎR- 4 LAU : „Corsarul din insulă“. HA­­­­LAUCEŞTI : „Avaria“ ; RADU-­­ CANENI : „Din nou linişte". 4 TEATRUL NAŢIONAL pre­­­­zintă, la ora 19,30, spectacolul 1­4 cu piesa „Act Venetian“ — va­­l­­abile lichelele cu seria 41. 1 OPERA ROMANA anunţă că­­ spectacolul „Fîntina din Bacci­­, sarai“ de astăzi, ora 15, se în-­­ locuieşte cu „Singe vienez“ —­­ aceeaşi oră. 7 TEATRUL PENTRU COPII ŞI 4 TINERET prezintă, pe scena Ca­sei de cultură a tineretului, as­tăzi, la ora 11, spectacolul pen­tru copii „Fata babei şi stata moşului“. TIMPUL PROBABIL. Vremea va fi in general frumoasă, dar rece noaptea şi dimineaţa. Tem­peratura aerului , minimele vor fi cuprinse între minus 3 și 3 grade. Iar maximele intre 7 și 15 grade.1 JOCURI ORIZONTAL : 1. Jocul ei CI­VA] Intîm­plării la Marivaux ; 2. Joc cu pietre.. . — ... .şi altul cu boa­be ; 3. Arbore din Gabon — Număr restrins ; 4. înscris la joc — Finala juca­tă ! ; 5. Gol.. . golaş ! — „şi-a joc în friu şi-l las un trup“ (2 cuv.) ; 6. Joc de culori. . . — . . .si joc de imagini ; 7. Dă let­ţia albă (star. uz.) — A jocurilor în matematică (pi)­­ S. Autorul poeziei „Joc de oglinzi“ — Zis căluşeilor ; 9. Soare apus — Măsurile jucăriilor ! — Barte de joc; 10. Joacă (pi.). VERTICAL:1. Lovituri reuşite în jocul cu balo­nul oval ; 2. Revista jocurilor — A jucat în filmul „Maeştrii de dans“ ; 3. A pictat „Jocul brîule­­ţului“ — Nume feminin ; 4. La gioc ! — Efectuează mişcări. 1a moară­­— Joacă în „D-ale carnava­lului“ ; 5. Concurent la J.O. — Jits ! ; 6. Scame ! — Extreme alfa­betice — Dezlegătorul primelor jocuri enigmistice ; 7. Jucat fană ritm ; 8. Iar (ed­.) — Rolă (reg.) — S ! ţ 9. Joc de cărţi ; 10. Joc ţără­nesc — Jucaţi, în fine ! Dicţionar ; Oba. L.S.D., Kar. Ker. VIOREL VULCEANU DEZLEGAREA JOGUL*« APĂRUT IN MC. 10­­«2 ORIZONTAL : 1. Versifica­t 2. H-moțional ! 3. Rimă — C — Da ! 4. Nana — Ecu ; 5. Sentiment .; C. Ar­­te — Arta ; 7. Aca — Aria ; 8- D*i — Efecte ; 9.­I — Martial.

Next