Flacăra Iaşului, aprilie 1979 (Anul 35, nr. 10108-10132)
1979-04-01 / nr. 10108
laşul, organizatorul primelor expoziţii de flori din ţară laşul este oraşul care a organizat primele expoziţii de flori din ţară. Prima expoziţie a fost organizată în Grădina palatului Belvedere de la Socola, deschiderea expoziţiei fiind anunţată la loc de frunte în „Albina Românească“ nr. 38, din 14 mai 1839 cu titlul „Expoziţia florilor şi a plantelor exotice deschisă în grădina domnească de la Socola“. Grădinarii se străduiseră să cultive sute de feluri de plante şi de flori, pentru a ajunge, în decurs de numai trei ani, să imite cu deplin succes marile expoziţii de flori — se spune într-un alt articol din acelaşi ziar. Ieşenii s-au bucurat „arătîndu-se cu mulţumire faţă de nespus de frumoasa înfăţoşare şi, urmînd buna învăţătură, au început de atunci să-şi facă mai toţi aronduri cu flori pe lîngă case, întrunind astfel sîrguinţa lor cu a iscusiţilor grădinari domneşti“. Expoziţii şi serbări ale florilor au fost organizate, apoi, în grădina Pestei de la Copou şi în grădinile de la Frumoasa. Astfel, în ziarul „Albina Românească“ din 14 mai 1844, a apărut următorul anunţ : „La 14 mai 1844, mare serbare a florilor la Copou, în grădina Pestera, în anul 1865, în grădinile şi pavilioanele complexului de la Frumoasa, Ion Ionescu de la Brad a organizat prima Expoziţie naţională agro-industrială, expoziţie la care florile au fost bine reprezentate. Cu flori la expoziţia de la Frumoasa au participat cei mai vestiţi floricultori profesionişti şi amatori ai timpului, printre care şi dr. Anastasie Fătu, întemeietorul primei grădini botanice din ţară. Pentru colecţiile de flori expuse, la închiderea expoziţiei, juriul a acordat 4 medalii de argint şi una de bronz. Din anul 1865 şi pînă în prezent, se pare că Iaşul, cel mai vechi centru floricol al ţării, n-a mai organizat expoziţii de flori. în acest an, floricultorii ieşeni au încercat să reînvie vechile tradiţii, organizînd, în luna februarie a.c., în cadrul Grădinii botanice, prima micro-expoziţie din acest an, unde au fost expuse colecţii de azalee şi camelii, plante de seră, decorative prin flori, originare din China şi Japonia. Prof. dr. ing. M. UIOCOV directorul Grădinii botanice Iaşi îi« continguare l pe scenă Astăzi, la ora 19:30, la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi, va avea loc un spectacol de teatru, prezentat de un grup de cunoscuţi actori ieşeni, care au constituit o formaţie de teatru pe lângă Casa de ajutor reciproc a pensionarilor. Vor evolua Any Braeschi, Ion Lascăr (artişti emeriţi), Constantin Sava, Alfons Radvanschi, Mihai Grosariu, Constantin Cadeschi şi alţii. In program : „Momente de teatru românesc“ („Iorgu de la Sadagura“, „Mama Angheluşa“, „Şoldan Viteazul“, ,,Barbu Lăutaru“) şi „Tutunul“ de Cehov. Micuţul Adi Mavdei, de la Grădiniţa nr. 25 din Iaşi, cucereşte spectatorii prin naturaleţea interpretării unor întîmplări din „Amintirile“ lui Creangă. Iată-l, gîndindu-se cum să procedeze pentru a se... înfrupta din cireşele mătuşii Mărioara- Filmele săptămînii viitoare PREMIERE Copou : „LEAC ÎMPOTRIVA FRICII". Intr-o acţiune plină de peripeţii, acest film sovietic înfăţişează investigaţiile miliţiei pentru capturarea şi neutralizarea unei bande de delincvenţi şi, totodată, eforturile de a omologa un medicament cu acţiune psihoterapeutică miraculoasă, folosit pînă atunci de răufăcători ca drog. Victoria : „INCREDIBILA SARAH". Cinematografia engleză şi-a propus prin această peliculă evocarea figurii marii actriţe care a fost Sarah Bernhardt, personalitate marcantă mai ales prin modul de a promova noul şi de a răsturna vechile canoane interpretative, în rolul titular, Glenda Jackson. Regia: Richard Fleischer. Tineretului: DIN VILTOARE“ Acest film bulgar înfăţişează dramatismul luptei pentru independenţă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, concentrîndu-se asupra peregrinărilor unui adolescent care-şi urmează fratele în exil, organizîndu-i şi evadarea. Dincolo de acest caz particular sînt redate aspecte ale luptei pentru libertate a poporului bulgar, peliculea fiind realizată după un roman pentru tineret de Ștefan Dicev, in regia lui Vili Tankov. Republica : „POLIŢIA ESTE ÎNVINSĂ“ Un tablou al Italiei contemporane în care teroarea face ravagii este ceea ce şi-a propus să ne ofere regizorul Domenico Paolella. Vom asista la o înlănţuire de acte reprobabile al căror autor principal îşi va primi pînă la urmă pedeapsa. In distribuţie, cunoscutul actor Marcel Bozzuffi. RELUĂRI Casa de cultură a sindicatelor : „Acel blestemat tren blindat“; Clubul Panificaţiei: „Telegrame“ ; Tineretului : „Festivalul filmului pentru elevi şi pionieri“ (5—8 aprilie) , „Ştefan cel Mare“, „Veronica“, „Cantemir“, „Dacii“. Nu mai primesc reclamaţii prin telefon! — Alo, tovarăşul Goran, distinsul şi celebrul autor de foiletoane din Iaşi ? — Da. Eu sunt. Cu ce vă pot fi de folos ? Dar ce-i cu bizîitul ăsta ? A intrat pe fir o albină ? — Mămico, te rog să-mi aduci dulceaţa de caise. — Alo, alo, eu nu-s nici o mămică ! ■—_ Pisoiule, vine diseară bunica de la Dolhasca. ■— Ce bunică, tovarăşe, ce Dolhasca ? N-am nici un pisoi la Dolhasca. Termină cu glumele de prost gust că îţi închid telefonul ! — Păi asta voiam să vă rog, căci cu Dolhasca nu sunt eu. Eu sunt cel cu taxele la zi, tovarăşii de la Direcţia judeţeană mi-au închis telefonul. Am şi chitanţe... — Ascultă stimabile, lasă-te de reclamaţii ! Ce ai cu Direcţia judeţeană P.T.c ? Telefoanele merg bine, chiar foarte bine. Ce vrei să insinuezi ? Lasă că vă ştiu eu ! Toţi sînteţi la fel. Nişte reclamaţii ! Speriat, interlocutorul ori interlocutorii, că vorbeam așa. în colectiv, a închis sau au închis telefonul. Atîta pagubă. Auzi ce vrea ?M»ui ? Să-i critic pe tovarășii de la telefoane,și pe urmă ? Na, că iar sună. — Bună ziua. Mă numesc Constantin Ursachi și locuiesc în str. Crișan nr. 8. Asta e altul. Tot un reclamagiu probabil. Ia să vedem ce vrea. — îneîntat şi să fiţi sănătos ! — Mulţumesc, dar e cam FOILETON greu cu un telefon ca al meu. Sînt posesorul postului 15840. In luna noiembrie 1978 am plătit 192,80 lei drept convorbiri adiţionale. La contestaţia mea către Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii am primit doua răspunsuri (adresele nr. 2301 şi 2523). In prima mi se răspunde că ......S-au cercetat şi constatat defecţiuni tehnice urmînd a fi creditat în factura pe luna decembrie“, iar în cea de a doua menţionează că „... Nu am constatat defecţiuni la înregistrarea unor impulsuri nereale. Precizăm că neplata în termen ne va pune in situaţia neplăcută de a proceda la desfiinţarea serviciului telefonic“. Semnează tovarăşul inginer D. Berari şi Inginer M. Răşcină, directorul şi, respectiv, şef de secţie la Direcţia judeţeană P.Tc. Răspunsurile se bat cap în cap. Luna asta iar am plătit mult, pe degeaba. — Ce-ăi dom’le cu tovarăşii Berari şi Răscină? Ce, nu-ţi plac ochii dumnealor ? Dacă nu-ţi convine, renunţă la telefon ! Ce oameni, dom’ie, vor să mă bage în bucluc. RADU GORAN N.A. Tovarăşe Berari şi tovarăşe Răşcină . Cred că v-a plăcut modul in care i-am pus la punct pe cei doi reclamagii. Mi-aş permite să vă rog ca, în timpul liber, dacă bineînţeles consideraţi că e cazul, să verificaţi şi la mine. .. adiţionalele. Iar despre reclamagii, lăsaţi-i pe mine ! Cu deosebită stimă. Și o să-mi permit să vă mai scriu, dacă scap sănătos după viitoarea factură de plată a telefonului. Portret—interviu duminical Un student aproape obişnuit Să ştiţi că am colegi biografii mult mai interesante ! Eu.... M-am născut la Iaşi, am făcut şcoala „şnur“, cum se spune, am terminat o clasă specială de matematică la 7 „Negruzzi“, am intrat la „electro“, unde am ales secţia de electronică ,şi atît! 7 — Alexandru Lăzescu, 4 am auzit că ai intrat în fa- 4 cultate cu media 10, că ai terminat primii doi ani de 4 studii cu medii apropiate de 10, la fel ca şi sesiunea * din iarna aceasta. Este un lucru obişnuit ? — Normal. Mulţi colegi de-ai mei au note foarte mari, toţi cei pe care îi in- teresează viitoarea meserie, * nu 7 Ceilalţi cred că nu au I o adevărată pasiune pentru ce fac, ori că nu şi-au J descoperit-o. Mie îmi place 4 fizica, de pildă, şi anul tre- 4 cut am luat premiul II pe î ţară la un concurs de a- I cest gen ; îmi place muzica, şi nu scap nici un con- I cert! îmi place sportul — ^ din păcate numai de pe . margine, fiindcă nu am exil celat în practicarea vreu- i nuia — și nu scap nici o ? întîlnire 'mai. de seamă ; 4 îmi place literatura, nici * nu se poate altfel pentru 4 un intelectual in devenire, 4 și citesc cit pot de mult ; * îmi place publicistica, şi I colaborez la cîteva reviste 4 studenţeşti, iar la „Opinia“ , chiar fac parte din redac- 4 ţie ; îmi plac ştiinţele so-i ciale, şi în mai, la Festivalul „Asachi“, voi participa cu un referat. Asta-i important, pasiunea, şi entuziasmul, şi nu se poate spune că studenţii nu au entuziasm. Trebuie doar uneori, îndrumat, ca să se manifeste plenar. — V-aţi cam aprins ! 4 — Ce vreţi, sunt activist I vechi pe linie de asociaţie I studenţească, şi m-am obişnuit să-mi susţin ideile ! 1 Dumneavoastră alegeţi ce J vreţi din ce v-am spus, dar nu ocoliţi cuvîntul pasiune, fiindcă este o calitate obişnuită a noastră i Şi a mea, desigur ! / — Ce funcţie aveţi pe linie de asociaţie studen- I tească2 / — Sânt vicepreşedinte al C.U.A.S.C. pe Institutul politehnic, şi mă ocup de probleme cultUTal-educati-L___ ve. Sarcină grea, să ştiţi, fiindcă trebuie consolidat asaltul valoric înregistrat de formaţiile studenţeşti în ultima vreme, trebuie asigurată permanenţa acestei activităţi, trebuie atraşi cît mai mulţi studenţi, trebuie menţinută o tradiţie valoroasă. — Recenta fază a Festivalului naţional al artei studenţeşti a arătat că Politehnica „poate“ foarte mult. — Aşa este, şi ne bucurăm, fiindcă în tot ce s-a văzut acolo e foarte multă muncă, a foarte multor oameni . — Şi a dumneavoastră, fiindcă ştiu că sînteţi în „miezul“ tuturor acestor acţiuni, cum e şi normal. Cum rămîne cu timpul liber 7 ' — Este limitat, desigur, * de şedinţe, repetiţii, docu- mentări şi, nu în ultimul rînd, de studiu. Dar cît este, caut să-l folosesc cum se cuvine, la fel ca toţi co- legii mei, fiindcă viaţa stu- ‘ denţească. este reală şi pa- 4 sionantă, şi trebuie trăită , intens, cu participare inten- ' să la efortul comun de ţ mai bine. Sîntem comu- niştiţ sau viitori comunişti, şi în orice moment trebuie ţ să ne comportăm ca atare, i să privim un viitor, care I este al nostru. La asta mă 4 gindesc şi cînd învăţ, şi z dnd organizez o seară cul- turală, şi cînd scriu la ei revistă, şi cînd merg la cercul ştiinţific, la fel ca alţii din miile de studenţi ai Iaşului ! * CONST. PAlADUŢA Cronică rimată Astăzi... Azi mi-a mulţumit chiar şeful pentru felul cum muncesc. Dimineaţa am spus soţiei cit de mult o îndrăgesc, lată, vine autobuzul înspre Păcurari, şi-i gol. Pentru ce vorbesc şoferii pe un ton aşa domol ? Ja dentist azi nu aşteaptă nici o singură persoană. Nici o mamă-n magazine nu se vinde pe sprinceană. Am găsit un vin fantastic, ireal de... natural. Azi, in gară, ce taxiuri aşteptau un personal ! " Am văzut un nou film comic, şi cu haz, şi cu idei. Am compus eu însumi versuri cu umor şi tot ce vrei." „Poli" Iaşi ciştigă acasă chiar şi-un meci mai dificil... Cite nu se mai intimpla, astăzi,de intii april ! NELU MARIAN Fără cu vinde Desen de C. CIOS’U TELEVIZIUNE. Duminica. 1 a- ?prilie. 8,40 Tot înainte!; 9,35 4 Film serial pentru copii. Insula î \ misterioasă. Episodul 6 ; in'iata 1 1 satului ; 11,45 Bucuriile muzicii ; i 1 13,05 Album duminical ; 15,45 •4 Stadion .— magazin sportiv în * imagini ; 16,30 Micu! ecran pen- 1 4 tru cei mici; 16,5« ritm serial: 1 t Dickens la Londra. Episodul 3. 4 j 17.45 Handbal masculin : Dinamo 74 Bucureşti — Emper Rostock, 1 I meci retur în semifinalele „Cui 4 pei Campionilor Europeni“’; 19 I i Telejurnal ; 19,40 Pe marea see- 4 T nă a ţării — Timişoara ; 20,50 1 l Film artistic : „Surpriză la Yon-tkers". Premieră pe țară. Pro- 4 4 ducţie a studiourilor americane ; 1 22,3 1) Telejurnal. Sport. 4 Luni, 2 aprilie. 16,05 Emisiu- / 4 ne în limba maghiară : 19,05 E- 4 1 figii lirice ; 19,20 1001 de seri ; 4 4 19,30 Telejurnal : 20 Panoramic ; 7 i 20,30 Roman-foileton ; Poldark. I 7 Episodul 6; 21,25 Orizont tehni- i co-ştiinţific ; 21,55 Cadran mon- I I dial ; 22,15 Telejurnal. I I CINEMATOGRAFE, Copou, or rele 9 şi 11 ; „între ogiii/.î pa- ralele“ ; orele 14,30 ; 16,30 ; 4 18,30 ; 20,30 ; „Masca de apă". /Victoria, orele 8,45; 11.15: .14; 1 16,20 ; 18,40 ; 21 : „Şeriful din 4 Tennessee“, Republica, orele 9 ; 7 11 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30 : 4 „Sfîrşitul „împăratului din Taiga“- Tineretului, orele 9 și 11 : 1 „Lebedele sălbatice“ , orele 14,45 ; 4 16,45 ; 18,45 ; 20,45 : „Cascadorii“. 7 Casa de cultură a sindicatelor, 4 orele 9 ; 11 ; 14 ; 16 , 18 ; 20 : 1 „Conspiraţia tăcerii“. Clubul Pa- nificaţîei, orele 15; 17; 19: 4 „Dincolo de pod“. In judeţ. PA.Ş- 1 CANT. Casa de cultură . ..Omul de dincolo“. Clubul C.R.R.: ,,Din 4 mm împreună". TG. FRUMOS : „Drum fără întoarcere“. HÎR- 4 LAU : „Corsarul din insulă“. HALAUCEŞTI : „Avaria“ ; RADU- CANENI : „Din nou linişte". 4 TEATRUL NAŢIONAL prezintă, la ora 19,30, spectacolul 14 cu piesa „Act Venetian“ — valabile lichelele cu seria 41. 1 OPERA ROMANA anunţă că spectacolul „Fîntina din Bacci, sarai“ de astăzi, ora 15, se în- locuieşte cu „Singe vienez“ — aceeaşi oră. 7 TEATRUL PENTRU COPII ŞI 4 TINERET prezintă, pe scena Casei de cultură a tineretului, astăzi, la ora 11, spectacolul pentru copii „Fata babei şi stata moşului“. TIMPUL PROBABIL. Vremea va fi in general frumoasă, dar rece noaptea şi dimineaţa. Temperatura aerului , minimele vor fi cuprinse între minus 3 și 3 grade. Iar maximele intre 7 și 15 grade.1 JOCURI ORIZONTAL : 1. Jocul ei CIVA] Intîmplării la Marivaux ; 2. Joc cu pietre.. . — ... .şi altul cu boabe ; 3. Arbore din Gabon — Număr restrins ; 4. înscris la joc — Finala jucată ! ; 5. Gol.. . golaş ! — „şi-a joc în friu şi-l las un trup“ (2 cuv.) ; 6. Joc de culori. . . — . . .si joc de imagini ; 7. Dă letţia albă (star. uz.) — A jocurilor în matematică (pi) S. Autorul poeziei „Joc de oglinzi“ — Zis căluşeilor ; 9. Soare apus — Măsurile jucăriilor ! — Barte de joc; 10. Joacă (pi.). VERTICAL:1. Lovituri reuşite în jocul cu balonul oval ; 2. Revista jocurilor — A jucat în filmul „Maeştrii de dans“ ; 3. A pictat „Jocul brîuleţului“ — Nume feminin ; 4. La gioc ! — Efectuează mişcări. 1a moară— Joacă în „D-ale carnavalului“ ; 5. Concurent la J.O. — Jits ! ; 6. Scame ! — Extreme alfabetice — Dezlegătorul primelor jocuri enigmistice ; 7. Jucat fană ritm ; 8. Iar (ed.) — Rolă (reg.) — S ! ţ 9. Joc de cărţi ; 10. Joc ţărănesc — Jucaţi, în fine ! Dicţionar ; Oba. L.S.D., Kar. Ker. VIOREL VULCEANU DEZLEGAREA JOGUL*« APĂRUT IN MC. 10«2 ORIZONTAL : 1. Versificat 2. H-moțional ! 3. Rimă — C — Da ! 4. Nana — Ecu ; 5. Sentiment .; C. Arte — Arta ; 7. Aca — Aria ; 8- D*i — Efecte ; 9.I — Martial.