Flacăra Iaşului, iulie 1979 (Anul 35, nr. 10185-10210)

1979-07-01 / nr. 10185

EPAGINA A­IMb Prejudecată, cunoaş acţiune Vorbind despre prejudeca­tă, Voltaire spunea că aceasta este „o părere fără judeca­tă“ care perturbă, distorsio­­nînd raporturile dintre su­biect şi obiect. Aşa se face că puritatea de cristal a principiilor fundamentale al Je vieţii este sacrificată pe tăciunii Încă nestinşi din vatra plină de zgură a pre­judecăţilor. Comportamen­tul uman se realizează în limitele vaste de la real la ideal, în care se încadrează şi se rezolvă problematica incandescentă a fiecărei e­­xistenţe individuale, dar şi a societăţii în ansamblul ei. Această distanţă mereu mo­bilă între realitatea natura­lă asupra căreia acţionăm pentru a o cunoaşte? şi transforma prin intermediul societăţii şi cealaltă latură — idealul, este acoperită de om cu toate virtuţile şi ser­vituţile sale. Acţionînd asupra naturii, omul a cunoscut legile a­­cesteia şi, folosindu-le în scopul­­ satisfacerii trebuin­ţelor şi aspiraţiilor sale, a transformat natura şi socie­tatea, transformindu-se şi el totodată. Din confruntarea tenace, dramatică cu necu­noscutul care-l înconjura, o­­mul şi-a dezvoltat şi perspec­tiva­ propriile sale structuri subiective, şi-a edificat gîn­­direa şi conştiinţa. Cunoştin­ţele de care dispune socie­tatea, ca şi fiecare indivi­dualitate, sunt sinteze ale acţiunilor umane repetate de milioane de ori asupra naturii înconjurătoare, re­­­prezintă chintesenţe ale re­laţiilor stabilite activ in ca­drul colectivităţii umane. Trebuie să arătăm însă că în acest amplu proces au apărut nu numai relaţii ra­ţionale bazate pe cunoaşte­rea strictă a legilor naturii şi societăţii, ci şi relaţii a­­f­ective, de natură subiecti­vă, diferite ca valoare şi semnificaţie socială, care se traduc în comportamentul fiecăruia in mod semnifica­tiv sau nesemnificativ faţă de nivelul de cunoaştere al ŞTIINŢA - IZVOR DE ADEVĂR ŞI LUMINĂ societăţii. In acelaşi timp, oamenii nu sunt egali ca po­sibilitate de a acumula cu­noştinţe, dar şi de a crea valori, după cu­m nu au a­­celeaşi posibilităţi de a ju­deca. Este ştiut faptul că în analizele­ şi în sintezele dintre ceea ce reprezintă valoare şi nonvaloare, ac­ţionează cu inerţie eviden­tă stereotipuri de gîndire individuale sau colective, moştenite prin tradiţie sau câştigate din experienţa pro­prie, dar în care nu întot­deauna intervine cu riguro­zitate numai ceea ce este logic şi verificat de experien­ţă, ci şi ceea ce este subiectiv, cu aparenţă de experienţă, şi care nu rezultă neapărat din activitate, ci şi din e­­fectuarea unor analogii şi asemănări neconforme cu realitatea, ori chiar în con­tradicţie flagrantă cu aceas­ta. Cu atît mai mult, aceste păreri nefondate se pot în­­tîlni în cazul atitudinilor de a „crede şi nu cerceta“ cînci susţinerea afectivă a unei o­­pinii înlocuieşte cunoaşterea logică, instaurînd credinţa în locul ştiinţei, cu acel coeficient atît de saturat în deformarea cunoaşterii a­­utentice a realităţii. De la acest nivel şi pînă la su­perstiţie nu este decit un pas. Superstiţia acţionează, de data aceasta, ca şi cre­dinţa, ca o părere absolut nefondată şi neverificabilă practic. Ceea ce este însă, de asemenea, demn de sem­nalat este ,c­ă superstiţia şi credinţa au un palier de manifestare extrem de vast, c­are poate opera cu aceeaşi lipsă de logică şi în dome­niul unor adevăruri ce me­rită a fi permanent revizu­ite. Din acest punct de ve­dere, superstiţia şi credinţa de acest gen sunt surori ge­mene ale dogmatismului şi anchilozării spirituale, care nu se mai pot­ depăşi dato­rită incapacităţii de a se co­rela dinamic cu realitatea. Prejudecata, ce are­­sursele despre care am discutat mai sus, constituie o frînă deo­sebită în dezvoltarea indi­viduală, dar şi a progresu­lui social şi nu poate fi dezrădăcinată decit cu efor­tul susţinut al însuşirii creatoare a ştiinţei şi cul­turii, cu efortul de a ne fo­losi cu înţelepciune şi inte­ligenţa, dezvoltind inteligen­ţa pentru a înnobila acţi­unea, îmbogăţind pe om cu tot ceea ce omenirea a a­­cumulat, dar înarmîndu-l pentru aceasta cu concepţia materialist-dialectică despre lume şi societate, care să-i permită să-şi determine con­ştient soarta. Dr. MIHAI SJELARU Stephanus file magnu­s (urmare din pag. 1) zidire de întărire a cetă­ţilor şi de împodobire cu miniaturi a scripturilor, a fost in fruntea timpului său, de unde a coborît nu doar în cripta de la Furna, ci în le­gendă. Ne ferim să deificăm chiar şi pe cel căruia poporul i-a zis „cel sfint", fiindcă avem ce admira in dimensiunile fireşti, omeneşti ale bărbatu­lui pătimaş şi mindru, care a ştiut să-şi conducă neamul la greu şi la bine, aici la confluenţa istoriei, unde îm­păraţi şi regi din toate ză­rile cătau să-şi răspindeas­­că seniorial trufia. De fapt ceva din persona­litatea, dîrzenia şi pricepe­rea de gospodar al ţării n-a pierit niciodată şi din timp in timp mulţimea româneas­că, dornică de mai bine, re­învia aceste virtuţi ale Mă­riei Sale Ştefan Vodă. Iar azi, mai mult ca oricind, tră­im uimitoarea sa lecţie de păstrare a independenţei, pentru a fi noi înşine, pen­tru a ne realiza visurile. Ştefan cel Mare, pentru noi ieşenii in special, nu-i o statuie ecvestră de bronz ori de piatră, nu-i urma de contrafort din curtea dom­nească, nu-i ctitoria sa din piaţa istorică a Palatului ori cea de la Dobrovăţ, nu-i vu­ietul cumplit al războaielor de la Vaslui, Baia şi Codrii Căsminului, nu-i un cîntec şi un vers de aur, ci mult mai mult decit toate acestea la un loc, trecînd prin sufletul nostru de douăzeci şi doua de milioane, e un fel de al­tar laic unde ne ridicăm şi ne adunăm puterile să în­făptuim azi o zi mai bună, mai senină, in pace pentru noi şi nepoţii noştri. Ştefan cel Mare este pen­tru noi românii, cu idealurile noi de astăzi, o adevărată stare de spirit, deci nu a putut să se stingă asemenea unei luminări albe acum pa­tru sute şaptezeci şi cinci de ani. Simpozion Mîine, începind de la ora 57:30, în sala bibliotecii In­stitutului de istorie şi­ ar­heologie „A. D. Xenopol" (str. Karl Marx nr. 13 A), va avea loc un simpozion dedicat memoriei domnito­rului moldovean Ştefan cel Mare, cu prilejul împlinirii a 475 de ani de la moarte. Vor susţine comunicări prof. dr. Dimitrie Ciurea, dr. Alexandru Andronic, cercetătorii ştiinţifici Leon Şimansch­i şi ştefan Goro­­vei. Manifestare ştiinţifică pe tema integrării socio-profesionale Ieri, în aula Filialei ieşe­ne a Academiei R­ .S. Româ­nia, s-au desfăşurat lucrări­le simpozionului cu tema „Integrarea socio-profesiona­­lă a tinerilor medici şi far­macişti“, manifestare consa­crată întîmpinării centena­rului Institutului de medi­cină şi farmacie Iaşi. Cuvântul de deschidere a fost rostit de prof. dr. Gh. Scripcaru, rectorul I.M.F. Iaşi. La lucrările simpozio­nului au participat cu comu­nicări cadre didactice din Bucureşti, Cluj-Napoca, Tg. . Mureş, Iaşi, reprezentanţi ai direcţiilor sanitare şi ai o­­ficiilor farm­a­ceu­tice din­­ju­deţele Iaşi, Suceava, Neamţ şi Galaţi, tineri medici şi farmacişti care lucrează in reţeaua­ din Moldova etc. Simpozionul, care a fost organizat sub egida I.M.F., a Direcţiei sanitare judeţene şi a Oficiului farmaceutic Iaşi, a abordat un cerc larg de probleme referitoare la locul şi rolul medicului şi farmacistului în societatea noastră, la integrarea com­plexă a tinerilor absolvenţi în conformitate cu cerinţe­le actuale, la formele de perfecţionare a pregătirii profesionale, la îmbunătăţi­rea programelor de învăță­­mint etc. Portret-interviu duminical Activistul obştesc La­ buna desfăşurare a ac­tivităţii Comitetului munici­pal de partid Iaşi, o impor­tantă contribuţie aduc acti­viştii obşteşti. Oameni care lucrează in diverse unităţi sau pensionari,­în număr de peste 200, ei activează la sec­toarele carnete, cadre, scri­sori şi audienţe, precum şi în organizaţiile de partid de cartier. Unul dintre cei mai apreciați­ activişti la muncă obştească este pensionarul Gh. Foca. Deosebit de legat de munca pe care o prestea­ză, el se remarcă printr-o înaltă corectitudine şi soli­citudine faţă de cei care se adresează sectorului de evi­denţă, ne spunea tov. Mihai Itoicu, şeful secţiei organiza­torice a Comitetului munici­pal de partid. — Voi împlini curînd 10 ani de cind, pensionar mi­litar fiind, lucrez ca activist cu muncă obştească, ne re­latează interlocutorul. La început, mă angajasem să dedic 3 zile pe săptămîna sprijinirii activităţii de par­tid din municipiu. De la o vreme însă, pe măsură ce m-am integrat în această muncă, am început să lucrez zi de zi. Deşi nu am o să­nătate perfectă, mi-am dat seama că munca in colectiv, viaţa activă, relaţiile cu oa­menii nu pot decit să-mi fa­că bine. — Am aflat, dealtfel, că veniţi la lucru la ora I şi plecaţi la încheierea progra­mului, exact ca activiştii re­tribuiţi, fiind chiar un exem­plu pentru aceştia. Ce fa­ceţi în acest răstimp? — De la început activez în cadrul sectorului de evi­denţă. Mă ocup efectiv, ală­turi de alţi tovarăşi, la efec­tuarea mutaţiilor de sosire şi plecare a comuniştilor în şi din organizaţia municipa­­­ la, precum şi de mişcarea k membrilor de partid de la I o organizaţie ieşeană la alta.­­ Anual, confruntăm evidenţa k organizaţiilor din teritoriu cu ’ cea existentă la sectorul­­ nostru, ’ înlăturînd neconcor- i­danţele ce apar. Adesea mă­­ deplasez şi in organizaţii ,­­ pentru identificarea unor­­ membri de partid si efectua-­­ rea formelor de mutare in­­ organizaţiile de cartier. Se i­­ntîmplâ nu o dată sâ merg­i în cartiere cu membrii de partid pensionari, care ni­­ se adresează la venirea în­­ Iaşi, îi pun în legătură cu­­ organizaţia de bază care­­ trebuie să-i ia în evidenţă, i ■Sínt multe de făcut şi la se-­­ diu şi pe teren. Am început­­ deja pregătirile pentru ac- ' iiunea de preschimbare a­­ documentelor de partid , fie- ţ care dintre cele aproape ’­00 000 de cărţi de evidenţă­­ va trece prin mina noastră.­­ Trebuie să avem o eviden-­­ ţă clară şi exactă, completa- k tă cu ultimele noutăţi inter­­venite în viaţa şi activitatea­­ comuniştilor.­­ — Sunteţi şi un apreciat ■ sec­retar de partid. . . ^ — Sînt secretarul biroului­­ organizaţiei de bază ,de car-­­ tier nr. 38, Smîrdan, şi e fi-­­ resc să mă străduiesc ca a- ' ceasta să fie activă, să-şi facă­­ simţită prezenţa intr-o zonă i ce cunoaşte profunde înnoiri. ' — Familia nu vă simte lipsa,­­ dat fiind că vă dedicaţi şi­­ bună parte din timp activi- ' tăţii obşteşti ? ^ — Mai rămine timp şi pen-­­ tru familie. Şi apoi, fiecare­­ are munca lui : soţia, fesă- ^ toare de 27 de ani la „Ţesă­­tura“ ; fiul, lăcătuş meca- t nie la C.F.S. E firesc să am­­ şi eu munca mea. Cit pot să­­ lucrez, e păcat să n-o fac. I tura“ ; fiul, lăcătuş meca­nic la C.F.S. E firesc să am și eu munca mea. Cit pot să lucrez, e păcat să­ n-o fac. GH. MIHAI,ACUI. Filmele săptamînii viitoare PREMIERE REPUBLICA . ..Zilele fil­mului din R. F. Germania". Luni, 2 iulie, ora 19:30, la cinematograful „Republica" din Iaşi va avea loc un spectacol de gală cu filmul „Raţa sălbatică“, spectacol ce va inaugura: „Zilele fil­mului din R.F. Germania“. Manifestarea are loc în ca­drul relaţiilor culturale din­tre ţara noastră şi R.F.G., şi se va desfăşura după ur­mătorul program : filmul „Raţa sălbatică“ va fi pre­zentat şi, în ziua de 3 iulie, ora 18:30, iar „Plinea bru­tarului“ (4 iulie), „Mişcarea falsă“ (5 iulie), „Oaspeţi de vară“ (6 iulie), cite 3 spec­tacole zilnic (orele 10,30, 18,30 şi 20,30), „O dramă la vînătoare“ (2—6 iulie). Filmul lui Emil Loteanu — producţie a­­ stu­diourilor sovietice — este o ecranizare liberă a unei nu­vele de Cehov în care, din­colo de pasionantele relaţii sentimentale dintre eroii principali, cineastul caută să dezvăluie resorturile so­ciale ale epocii, atmosfera descompunerii unui „cuib de nobili“, în Secolul al XIX-lea. VICTORIA : „întoarcerea Distins cu premiul „Oscar“ pentru cel mai bun scenariu original şi pentru interpre­tările realizate de actorii Jon Voight şi Jane Fonda, acest film american pune pe prim-plan consecinţele dramatice ce le-a avut pen­tru tineretul din S.U.A. războiul din Vietnam. In cazul de faţă, este vorba despre dezmembrarea unei familii şi drama unor tineri estropiaţi, traumatizaţi. Re­gia : Ibal Aschy. RELI'ARI Tineretului : „Fraţii Jderi“ (orele 18,30 şi 20,45) şi „Po­liţia este învinsă“ (orele 9 , 11, 14,30, 10,30). Copou: „Să prinzi o stea căzătoare“. Casa de cultură a sindica­telor : „Substituirea“. Clubul Panificaţiei : „Cartierul ve­seliei“. ■ şi casa Viaţa trece, leafa merge... Desen de C .­UIOSU -------FIACARA IA?ULlll~l k Premieră ■ la Naţionalul ieşean \ Ieri, pe scena Naţionalu­- \ lui ieşean, a avut loc pre-­­ miera spectacolului cu pie-­­ sa „Pădurea împietrită“ de \ Sherwood. Direcţia de scenă­­ aparţine lui Călin Florian ’ (asistent de regie, Virgil Rai­­k fiu), iar scenografia, lui Mi- ,­hai Tofan , asistent de sce-­­ nografie : Safta Şerbu. Ilus-­­ traţia muzicală : Carmen­­ Păsculescu.­­ Din distribuţie fac parte :­­ Puip Vasiliu, Ion Chelaru,­­ Virgiliu Costin, Mirela Go-­­­rea, Virginia Raiciu, Car- J men Barbu, Constantin Po­­ţ­­a, Saul Taişler, Petru Ciu­­­­botaru, Florin Mir­cea, Va-­­ leriu Bobu, Ion Lazu, Adri-­­­an Tuca, Valeriu Oţeleanu, Valeriu Burlacu, Gelu Za­­t­bark­a, Gh. Marinca ,şi. Con- . stantin Sava. ' Spectacolul s-a bucurat de­­ succes. ' Epigrame | Unuia căruia i s-a re- ^ comandat să se încadreze k în muncă şi să consume , mai puţine băuturi alcoo- t lice ! S-au criticat şi nu-n zadar \ Că-ntr-adevâr, a înţeles : " Căci de pahar se lasă... rar. ' însă de muncă,, foarte des. ^ DUMITRI GUIGO­RAŞ \ RADIO IAŞI. Programul tie seară (1 iulie) : 17 Buletin de ştiri ; 17,05 Perpetuum duminical ; 19 Radio jum­ia!­si sport ; 20 Descriptio Moldavia© ; 20,30 Concert de muzică populară ro­mânească ; 21 Ştiri ; 21,05 Divertis­mente muzicale ; 21...n Fl­oare-albas­tră, floare-albastru­ ; 2­1,35 — 22 Me, lod­ii de pretutindeni. TELEVIZIUNE — DUMINICA 1 IU­­N­IE mp; 8,30 Gimnasticii la d­omi­­­ciliu ; 8,40 Tot înainte !­­ 0,25 Şoimii patriei ; 9,35 Film serial pentru co­pii : „Săgeata Neagră“ ; 1­0,00 viaţa satului ; 11,30 Festivalul naţional „da­tarea României44 ; 12,30 De strajă pa­triei ; 13,00 Telex ; 13,05 Album du­minical ; 15,50 Canada văzută din dli­­copter. Producţie a studiourilor ca­nadiene de filme documentare : 16,10 Film serial : „Calvarul* ; 17,00 Finala­­Cupei României“ la fotbal. Transmi­siune directă : 18,50 „Cei 4 M“. Film serial pentru copii ; 10,00 Telejurnal ; 15,20 Permanenta redescoperire a României (III). „Aventura cea mai frumoasă“; 20,10 Muzică şi publicitate; 20,20 Film artistic : „Sentinţă înîrzia­­tă“. Premieră pe ţară. Producţie a studiourilor franceze ;­­21,40 Telejurnal. Sport. BU­NT, 2 IULIE 1919. 15,40 Emisiu­­ne in limba magh­­iară ; 18,30 Un nu­me străbate veacurile : ştefan re! Marc ; 18,30 1001 de seri ; 19,00 Tele­jurnal ; 19,13 Dosarul energiei : 19,35 Roman-foireton : „Poldark* — episo­dul 19 ; 20,30 Cadran mondial ; 20,30­­Mai aveţi o întrebare ? ; 21,20 Muzică uşoară ; 21,35 Telejurnal. CINEMATOGRAFE. Gopou, ora II* „Tentaţia“ — film pentru tineret , o­­rele 9 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30 : „Va­canţă tragică“. Victoria, orele 9 , 11 ; 11,30 ; 16,30 ; 13,30 ; 20,30 : „Să­ prinzi o stea căzătoare“, r e p u b­l­i c­a, orele 9 , 11 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30: „Inspectorul şi braconierii“. Tineretu­lui, orele 9 şi 11 : „Tom şi Jerry“ ; orele 14,45 ; 16,25 ; 18,30 ; 20,45 : „Pro­­fetul, aurul şi ardelenii“. Casa de cul­tură a sindicatelor, orele 9 ; 11 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20 : „A fost regăsită compa­­nia a­ 7-a“. Clubul Panificaţiei, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 13 : „Din lumea fil­mului de altădată“. Grădina de vară „Palat“, ora 21,20 : „Sa prinzi o stea căzătoare**. In judeţ. PAŞCANI. Casa de cultură : „Ciocolată cu alune*. Clubul C.F.R. : „Police Python­. TG. FRUMOS : „Detectiv particular“. HÎRLĂU : „O simplă problemă e de timp“. PODI. FLOAXEI : „înainte tie tăcere“. N­AI.AUCESTI : „între oglinzi paralele “. RADI'CAX'LM : „Optimiștii“. IA TEATRUL NATIONAL. Astăzi, Opera Română prezintă următoare­le spectacole : ora. II — „Toate pin­gele sus“ , ora IS.XA — „Traviata“. TEATRUL PENTRU­­GPU ȘI TI­NERET. Prezintă, astăzi, la­ ora ll, pe scena Casei de cultură a tineretului, spectacolul pentru copii „Eram, ursi­! polar“. TEATRUL NAŢIONAL. Mîine, 2 iu­lie, la ora 19:36, va prezenta specta­colul cu piesa „Pădurea împietrită“, de R. E. Sherwood, valabil afoona­­momul 0. TIMPUL PROBĂRII.. Vremea va fi uşor instabilă, cu cerul temporar no­­roc. Se vor semnala, averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vintul va sufla slab pină la moderat din sectorul nord-vestic. Temperatura a­­eruliu : valorile minime vor fi cuprin­se între 14 şi 1­5­ grade, iar cele maxi­me intre 25 şi 27 grade. JOI I HI PE SCURT ORIZONTAL: 1. Du: 2. Ei: 3 ! (pi). — Nea : 4. Del ! — Ir ! : 5. Mu — Ec : 6. Er ! — Mă ! : 7. La — Ate ! : 10. Teu ! — Zi : ». Na ! — E : li). Rin Ban. VERTICAL: 1. Bun — Mr.': 2. Ori — L ! : 3. K : 4. On ! — llos : 5. N­­ui 1 — Do — Eta ! : ti. Ra — Ti ! : 7. .F.5--7­ 0.5 1 — Ca : 8. Cu — Tg/rt ; ii. Fini. V­­. VEI.ICU DEZLEGAREA JOCULUI APARUT ÎN NR. 10182 ORIZONTAL : 1. Planeta — Bu ; 2. Lut — Bîrlad; 3. Universuri; 4. Tarina — Nc ; 5. A — Nd— Uscat; ti. Tara — Tu — H ; 7. Ar - Alpi — la ; 3. Vel — flo.10.ni ; 0. Acari — Clin ; 10. Locuit Ţie. .

Next