Flacăra Iaşului, iulie 1979 (Anul 35, nr. 10185-10210)
1979-07-01 / nr. 10185
EPAGINA AIMb Prejudecată, cunoaş acţiune Vorbind despre prejudecată, Voltaire spunea că aceasta este „o părere fără judecată“ care perturbă, distorsionînd raporturile dintre subiect şi obiect. Aşa se face că puritatea de cristal a principiilor fundamentale al Je vieţii este sacrificată pe tăciunii Încă nestinşi din vatra plină de zgură a prejudecăţilor. Comportamentul uman se realizează în limitele vaste de la real la ideal, în care se încadrează şi se rezolvă problematica incandescentă a fiecărei existenţe individuale, dar şi a societăţii în ansamblul ei. Această distanţă mereu mobilă între realitatea naturală asupra căreia acţionăm pentru a o cunoaşte? şi transforma prin intermediul societăţii şi cealaltă latură — idealul, este acoperită de om cu toate virtuţile şi servituţile sale. Acţionînd asupra naturii, omul a cunoscut legile acesteia şi, folosindu-le în scopul satisfacerii trebuinţelor şi aspiraţiilor sale, a transformat natura şi societatea, transformindu-se şi el totodată. Din confruntarea tenace, dramatică cu necunoscutul care-l înconjura, omul şi-a dezvoltat şi perspectiva propriile sale structuri subiective, şi-a edificat gîndirea şi conştiinţa. Cunoştinţele de care dispune societatea, ca şi fiecare individualitate, sunt sinteze ale acţiunilor umane repetate de milioane de ori asupra naturii înconjurătoare, reprezintă chintesenţe ale relaţiilor stabilite activ in cadrul colectivităţii umane. Trebuie să arătăm însă că în acest amplu proces au apărut nu numai relaţii raţionale bazate pe cunoaşterea strictă a legilor naturii şi societăţii, ci şi relaţii afective, de natură subiectivă, diferite ca valoare şi semnificaţie socială, care se traduc în comportamentul fiecăruia in mod semnificativ sau nesemnificativ faţă de nivelul de cunoaştere al ŞTIINŢA - IZVOR DE ADEVĂR ŞI LUMINĂ societăţii. In acelaşi timp, oamenii nu sunt egali ca posibilitate de a acumula cunoştinţe, dar şi de a crea valori, după cum nu au aceleaşi posibilităţi de a judeca. Este ştiut faptul că în analizele şi în sintezele dintre ceea ce reprezintă valoare şi nonvaloare, acţionează cu inerţie evidentă stereotipuri de gîndire individuale sau colective, moştenite prin tradiţie sau câştigate din experienţa proprie, dar în care nu întotdeauna intervine cu rigurozitate numai ceea ce este logic şi verificat de experienţă, ci şi ceea ce este subiectiv, cu aparenţă de experienţă, şi care nu rezultă neapărat din activitate, ci şi din efectuarea unor analogii şi asemănări neconforme cu realitatea, ori chiar în contradicţie flagrantă cu aceasta. Cu atît mai mult, aceste păreri nefondate se pot întîlni în cazul atitudinilor de a „crede şi nu cerceta“ cînci susţinerea afectivă a unei opinii înlocuieşte cunoaşterea logică, instaurînd credinţa în locul ştiinţei, cu acel coeficient atît de saturat în deformarea cunoaşterii autentice a realităţii. De la acest nivel şi pînă la superstiţie nu este decit un pas. Superstiţia acţionează, de data aceasta, ca şi credinţa, ca o părere absolut nefondată şi neverificabilă practic. Ceea ce este însă, de asemenea, demn de semnalat este ,că superstiţia şi credinţa au un palier de manifestare extrem de vast, care poate opera cu aceeaşi lipsă de logică şi în domeniul unor adevăruri ce merită a fi permanent revizuite. Din acest punct de vedere, superstiţia şi credinţa de acest gen sunt surori gemene ale dogmatismului şi anchilozării spirituale, care nu se mai pot depăşi datorită incapacităţii de a se corela dinamic cu realitatea. Prejudecata, ce aresursele despre care am discutat mai sus, constituie o frînă deosebită în dezvoltarea individuală, dar şi a progresului social şi nu poate fi dezrădăcinată decit cu efortul susţinut al însuşirii creatoare a ştiinţei şi culturii, cu efortul de a ne folosi cu înţelepciune şi inteligenţa, dezvoltind inteligenţa pentru a înnobila acţiunea, îmbogăţind pe om cu tot ceea ce omenirea a acumulat, dar înarmîndu-l pentru aceasta cu concepţia materialist-dialectică despre lume şi societate, care să-i permită să-şi determine conştient soarta. Dr. MIHAI SJELARU Stephanus file magnus (urmare din pag. 1) zidire de întărire a cetăţilor şi de împodobire cu miniaturi a scripturilor, a fost in fruntea timpului său, de unde a coborît nu doar în cripta de la Furna, ci în legendă. Ne ferim să deificăm chiar şi pe cel căruia poporul i-a zis „cel sfint", fiindcă avem ce admira in dimensiunile fireşti, omeneşti ale bărbatului pătimaş şi mindru, care a ştiut să-şi conducă neamul la greu şi la bine, aici la confluenţa istoriei, unde împăraţi şi regi din toate zările cătau să-şi răspindească seniorial trufia. De fapt ceva din personalitatea, dîrzenia şi priceperea de gospodar al ţării n-a pierit niciodată şi din timp in timp mulţimea românească, dornică de mai bine, reînvia aceste virtuţi ale Măriei Sale Ştefan Vodă. Iar azi, mai mult ca oricind, trăim uimitoarea sa lecţie de păstrare a independenţei, pentru a fi noi înşine, pentru a ne realiza visurile. Ştefan cel Mare, pentru noi ieşenii in special, nu-i o statuie ecvestră de bronz ori de piatră, nu-i urma de contrafort din curtea domnească, nu-i ctitoria sa din piaţa istorică a Palatului ori cea de la Dobrovăţ, nu-i vuietul cumplit al războaielor de la Vaslui, Baia şi Codrii Căsminului, nu-i un cîntec şi un vers de aur, ci mult mai mult decit toate acestea la un loc, trecînd prin sufletul nostru de douăzeci şi doua de milioane, e un fel de altar laic unde ne ridicăm şi ne adunăm puterile să înfăptuim azi o zi mai bună, mai senină, in pace pentru noi şi nepoţii noştri. Ştefan cel Mare este pentru noi românii, cu idealurile noi de astăzi, o adevărată stare de spirit, deci nu a putut să se stingă asemenea unei luminări albe acum patru sute şaptezeci şi cinci de ani. Simpozion Mîine, începind de la ora 57:30, în sala bibliotecii Institutului de istorie şi arheologie „A. D. Xenopol" (str. Karl Marx nr. 13 A), va avea loc un simpozion dedicat memoriei domnitorului moldovean Ştefan cel Mare, cu prilejul împlinirii a 475 de ani de la moarte. Vor susţine comunicări prof. dr. Dimitrie Ciurea, dr. Alexandru Andronic, cercetătorii ştiinţifici Leon Şimanschi şi ştefan Gorovei. Manifestare ştiinţifică pe tema integrării socio-profesionale Ieri, în aula Filialei ieşene a Academiei R .S. România, s-au desfăşurat lucrările simpozionului cu tema „Integrarea socio-profesională a tinerilor medici şi farmacişti“, manifestare consacrată întîmpinării centenarului Institutului de medicină şi farmacie Iaşi. Cuvântul de deschidere a fost rostit de prof. dr. Gh. Scripcaru, rectorul I.M.F. Iaşi. La lucrările simpozionului au participat cu comunicări cadre didactice din Bucureşti, Cluj-Napoca, Tg. . Mureş, Iaşi, reprezentanţi ai direcţiilor sanitare şi ai oficiilor farmaceutice dinjudeţele Iaşi, Suceava, Neamţ şi Galaţi, tineri medici şi farmacişti care lucrează in reţeaua din Moldova etc. Simpozionul, care a fost organizat sub egida I.M.F., a Direcţiei sanitare judeţene şi a Oficiului farmaceutic Iaşi, a abordat un cerc larg de probleme referitoare la locul şi rolul medicului şi farmacistului în societatea noastră, la integrarea complexă a tinerilor absolvenţi în conformitate cu cerinţele actuale, la formele de perfecţionare a pregătirii profesionale, la îmbunătăţirea programelor de învățămint etc. Portret-interviu duminical Activistul obştesc La buna desfăşurare a activităţii Comitetului municipal de partid Iaşi, o importantă contribuţie aduc activiştii obşteşti. Oameni care lucrează in diverse unităţi sau pensionari,în număr de peste 200, ei activează la sectoarele carnete, cadre, scrisori şi audienţe, precum şi în organizaţiile de partid de cartier. Unul dintre cei mai apreciați activişti la muncă obştească este pensionarul Gh. Foca. Deosebit de legat de munca pe care o prestează, el se remarcă printr-o înaltă corectitudine şi solicitudine faţă de cei care se adresează sectorului de evidenţă, ne spunea tov. Mihai Itoicu, şeful secţiei organizatorice a Comitetului municipal de partid. — Voi împlini curînd 10 ani de cind, pensionar militar fiind, lucrez ca activist cu muncă obştească, ne relatează interlocutorul. La început, mă angajasem să dedic 3 zile pe săptămîna sprijinirii activităţii de partid din municipiu. De la o vreme însă, pe măsură ce m-am integrat în această muncă, am început să lucrez zi de zi. Deşi nu am o sănătate perfectă, mi-am dat seama că munca in colectiv, viaţa activă, relaţiile cu oamenii nu pot decit să-mi facă bine. — Am aflat, dealtfel, că veniţi la lucru la ora I şi plecaţi la încheierea programului, exact ca activiştii retribuiţi, fiind chiar un exemplu pentru aceştia. Ce faceţi în acest răstimp? — De la început activez în cadrul sectorului de evidenţă. Mă ocup efectiv, alături de alţi tovarăşi, la efectuarea mutaţiilor de sosire şi plecare a comuniştilor în şi din organizaţia municipa la, precum şi de mişcarea k membrilor de partid de la I o organizaţie ieşeană la alta. Anual, confruntăm evidenţa k organizaţiilor din teritoriu cu ’ cea existentă la sectorul nostru, ’ înlăturînd neconcor- idanţele ce apar. Adesea mă deplasez şi in organizaţii , pentru identificarea unor membri de partid si efectua- rea formelor de mutare in organizaţiile de cartier. Se intîmplâ nu o dată sâ mergi în cartiere cu membrii de partid pensionari, care ni se adresează la venirea în Iaşi, îi pun în legătură cu organizaţia de bază care trebuie să-i ia în evidenţă, i ■Sínt multe de făcut şi la se- diu şi pe teren. Am început deja pregătirile pentru ac- ' iiunea de preschimbare a documentelor de partid , fie- ţ care dintre cele aproape ’00 000 de cărţi de evidenţă va trece prin mina noastră. Trebuie să avem o eviden- ţă clară şi exactă, completa- k tă cu ultimele noutăţi intervenite în viaţa şi activitatea comuniştilor. — Sunteţi şi un apreciat ■ secretar de partid. . . ^ — Sînt secretarul biroului organizaţiei de bază ,de car- tier nr. 38, Smîrdan, şi e fi- resc să mă străduiesc ca a- ' ceasta să fie activă, să-şi facă simţită prezenţa intr-o zonă i ce cunoaşte profunde înnoiri. ' — Familia nu vă simte lipsa, dat fiind că vă dedicaţi şi bună parte din timp activi- ' tăţii obşteşti ? ^ — Mai rămine timp şi pen- tru familie. Şi apoi, fiecare are munca lui : soţia, fesă- ^ toare de 27 de ani la „Ţesătura“ ; fiul, lăcătuş meca- t nie la C.F.S. E firesc să am şi eu munca mea. Cit pot să lucrez, e păcat să n-o fac. I tura“ ; fiul, lăcătuş mecanic la C.F.S. E firesc să am și eu munca mea. Cit pot să lucrez, e păcat să n-o fac. GH. MIHAI,ACUI. Filmele săptamînii viitoare PREMIERE REPUBLICA . ..Zilele filmului din R. F. Germania". Luni, 2 iulie, ora 19:30, la cinematograful „Republica" din Iaşi va avea loc un spectacol de gală cu filmul „Raţa sălbatică“, spectacol ce va inaugura: „Zilele filmului din R.F. Germania“. Manifestarea are loc în cadrul relaţiilor culturale dintre ţara noastră şi R.F.G., şi se va desfăşura după următorul program : filmul „Raţa sălbatică“ va fi prezentat şi, în ziua de 3 iulie, ora 18:30, iar „Plinea brutarului“ (4 iulie), „Mişcarea falsă“ (5 iulie), „Oaspeţi de vară“ (6 iulie), cite 3 spectacole zilnic (orele 10,30, 18,30 şi 20,30), „O dramă la vînătoare“ (2—6 iulie). Filmul lui Emil Loteanu — producţie a studiourilor sovietice — este o ecranizare liberă a unei nuvele de Cehov în care, dincolo de pasionantele relaţii sentimentale dintre eroii principali, cineastul caută să dezvăluie resorturile sociale ale epocii, atmosfera descompunerii unui „cuib de nobili“, în Secolul al XIX-lea. VICTORIA : „întoarcerea Distins cu premiul „Oscar“ pentru cel mai bun scenariu original şi pentru interpretările realizate de actorii Jon Voight şi Jane Fonda, acest film american pune pe prim-plan consecinţele dramatice ce le-a avut pentru tineretul din S.U.A. războiul din Vietnam. In cazul de faţă, este vorba despre dezmembrarea unei familii şi drama unor tineri estropiaţi, traumatizaţi. Regia : Ibal Aschy. RELI'ARI Tineretului : „Fraţii Jderi“ (orele 18,30 şi 20,45) şi „Poliţia este învinsă“ (orele 9 , 11, 14,30, 10,30). Copou: „Să prinzi o stea căzătoare“. Casa de cultură a sindicatelor : „Substituirea“. Clubul Panificaţiei : „Cartierul veseliei“. ■ şi casa Viaţa trece, leafa merge... Desen de C .UIOSU -------FIACARA IA?ULlll~l k Premieră ■ la Naţionalul ieşean \ Ieri, pe scena Naţionalu- \ lui ieşean, a avut loc pre- miera spectacolului cu pie- sa „Pădurea împietrită“ de \ Sherwood. Direcţia de scenă aparţine lui Călin Florian ’ (asistent de regie, Virgil Raik fiu), iar scenografia, lui Mi- ,hai Tofan , asistent de sce- nografie : Safta Şerbu. Ilus- traţia muzicală : Carmen Păsculescu. Din distribuţie fac parte : Puip Vasiliu, Ion Chelaru, Virgiliu Costin, Mirela Go-rea, Virginia Raiciu, Car- J men Barbu, Constantin Poţa, Saul Taişler, Petru Ciubotaru, Florin Mircea, Va- leriu Bobu, Ion Lazu, Adri-an Tuca, Valeriu Oţeleanu, Valeriu Burlacu, Gelu Zatbarka, Gh. Marinca ,şi. Con- . stantin Sava. ' Spectacolul s-a bucurat de succes. ' Epigrame | Unuia căruia i s-a re- ^ comandat să se încadreze k în muncă şi să consume , mai puţine băuturi alcoo- t lice ! S-au criticat şi nu-n zadar \ Că-ntr-adevâr, a înţeles : " Căci de pahar se lasă... rar. ' însă de muncă,, foarte des. ^ DUMITRI GUIGORAŞ \ RADIO IAŞI. Programul tie seară (1 iulie) : 17 Buletin de ştiri ; 17,05 Perpetuum duminical ; 19 Radio jumia!si sport ; 20 Descriptio Moldavia© ; 20,30 Concert de muzică populară românească ; 21 Ştiri ; 21,05 Divertismente muzicale ; 21...n Floare-albastră, floare-albastru ; 21,35 — 22 Me, lodii de pretutindeni. TELEVIZIUNE — DUMINICA 1 IUNIE mp; 8,30 Gimnasticii la domiciliu ; 8,40 Tot înainte ! 0,25 Şoimii patriei ; 9,35 Film serial pentru copii : „Săgeata Neagră“ ; 10,00 viaţa satului ; 11,30 Festivalul naţional „datarea României44 ; 12,30 De strajă patriei ; 13,00 Telex ; 13,05 Album duminical ; 15,50 Canada văzută din dlicopter. Producţie a studiourilor canadiene de filme documentare : 16,10 Film serial : „Calvarul* ; 17,00 FinalaCupei României“ la fotbal. Transmisiune directă : 18,50 „Cei 4 M“. Film serial pentru copii ; 10,00 Telejurnal ; 15,20 Permanenta redescoperire a României (III). „Aventura cea mai frumoasă“; 20,10 Muzică şi publicitate; 20,20 Film artistic : „Sentinţă înîrziată“. Premieră pe ţară. Producţie a studiourilor franceze ;21,40 Telejurnal. Sport. BUNT, 2 IULIE 1919. 15,40 Emisiune in limba maghiară ; 18,30 Un nume străbate veacurile : ştefan re! Marc ; 18,30 1001 de seri ; 19,00 Telejurnal ; 19,13 Dosarul energiei : 19,35 Roman-foireton : „Poldark* — episodul 19 ; 20,30 Cadran mondial ; 20,30Mai aveţi o întrebare ? ; 21,20 Muzică uşoară ; 21,35 Telejurnal. CINEMATOGRAFE. Gopou, ora II* „Tentaţia“ — film pentru tineret , orele 9 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30 : „Vacanţă tragică“. Victoria, orele 9 , 11 ; 11,30 ; 16,30 ; 13,30 ; 20,30 : „Să prinzi o stea căzătoare“, r e p u bli ca, orele 9 , 11 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30: „Inspectorul şi braconierii“. Tineretului, orele 9 şi 11 : „Tom şi Jerry“ ; orele 14,45 ; 16,25 ; 18,30 ; 20,45 : „Profetul, aurul şi ardelenii“. Casa de cultură a sindicatelor, orele 9 ; 11 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20 : „A fost regăsită compania a 7-a“. Clubul Panificaţiei, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 13 : „Din lumea filmului de altădată“. Grădina de vară „Palat“, ora 21,20 : „Sa prinzi o stea căzătoare**. In judeţ. PAŞCANI. Casa de cultură : „Ciocolată cu alune*. Clubul C.F.R. : „Police Python. TG. FRUMOS : „Detectiv particular“. HÎRLĂU : „O simplă problemă e de timp“. PODI. FLOAXEI : „înainte tie tăcere“. NAI.AUCESTI : „între oglinzi paralele “. RADI'CAX'LM : „Optimiștii“. IA TEATRUL NATIONAL. Astăzi, Opera Română prezintă următoarele spectacole : ora. II — „Toate pingele sus“ , ora IS.XA — „Traviata“. TEATRUL PENTRUGPU ȘI TINERET. Prezintă, astăzi, la ora ll, pe scena Casei de cultură a tineretului, spectacolul pentru copii „Eram, ursi! polar“. TEATRUL NAŢIONAL. Mîine, 2 iulie, la ora 19:36, va prezenta spectacolul cu piesa „Pădurea împietrită“, de R. E. Sherwood, valabil afoonamomul 0. TIMPUL PROBĂRII.. Vremea va fi uşor instabilă, cu cerul temporar noroc. Se vor semnala, averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vintul va sufla slab pină la moderat din sectorul nord-vestic. Temperatura aeruliu : valorile minime vor fi cuprinse între 14 şi 15 grade, iar cele maxime intre 25 şi 27 grade. JOI I HI PE SCURT ORIZONTAL: 1. Du: 2. Ei: 3 ! (pi). — Nea : 4. Del ! — Ir ! : 5. Mu — Ec : 6. Er ! — Mă ! : 7. La — Ate ! : 10. Teu ! — Zi : ». Na ! — E : li). Rin Ban. VERTICAL: 1. Bun — Mr.': 2. Ori — L ! : 3. K : 4. On ! — llos : 5. Nui 1 — Do — Eta ! : ti. Ra — Ti ! : 7. .F.5--7 0.5 1 — Ca : 8. Cu — Tg/rt ; ii. Fini. V. VEI.ICU DEZLEGAREA JOCULUI APARUT ÎN NR. 10182 ORIZONTAL : 1. Planeta — Bu ; 2. Lut — Bîrlad; 3. Universuri; 4. Tarina — Nc ; 5. A — Nd— Uscat; ti. Tara — Tu — H ; 7. Ar - Alpi — la ; 3. Vel — flo.10.ni ; 0. Acari — Clin ; 10. Locuit Ţie. .