Flacăra Iaşului, iulie 1979 (Anul 35, nr. 10185-10210)
1979-07-22 / nr. 10203
a! Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXV — Nr. 10 203 Duminică, 22 iulie 1979 4 pagini — 30 bani PROIECTUL PROGRAMULUI-DIRECTIVĂ ~ de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi de Introducere a progresului tehnic în perioada 1981—1990 şî direcţiile principale pînă în anul 2000 Document care conturează un viitor strălucit stiintei româneşti în baza hotărîrii recentei plenare comune a C.C. al P.C.R şi ConsiliuluiSuprem al Dezvoltării Eeotromice şi Sociale a României, a fost dat publicităţii proiectul Programului-directivă de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi de introducere a progresului tehnic in perioada 1981— 1990 şi direcţiile principale pînă in anul 2001. Referindu-se laacest document, la sarcinile ştiinţei din ţara noastră, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU remarca : „Pornind de la concepţia revoluţionară, materialist-dialectică şi istorică, să fim conştienţi că nu există domeniu unde s-a spus ultimul cuvânt : există numai lucruri cunoscute la un moment dat, dar nu toate domeniile omenirea cucereşte mereu noi succese în cunoaştere, realizează noi descoperiri 1. La această amplă acţiune de a realiza noi descoperiri răspunde proiectul Programuluidirectivă,, conUU'înd un viitorstrălucit ştiinţei româneşti. încă de la început, documentul subliniază faptul că In toate marile realizări dobîndite de poporul nostru in anii construcţiei socialiste se află organic încorporat şi aportul ştiinţei, al cercetătorilor şi specialiştilor din diferitele domenii de activitate, care, dezvoltând şi ducînd mai departe tradiţiile valoroase ale gîndirii ştiinţifice româneşti, au contribuit la soluţionarea problemelor complexe ale mersului înainte al patriei pe calea progresului şi civilizaţiei. Etapa nouă în care intră societatea noastră sporeşte şi mai mult rolul şi importanţa cercetării ştiinţifice, fâcînd obligatorie elaborarea unui program-directivă în acest domeniu. Cincinalul 1970—1980 s-a dovedit primul cincinal al afirmării plenare a revoluţiei tehnicoştiinţifice în ţara noastră, urmând ca, în perioada următoare să se treacă la noi înfăptuiri de o mai mare anvergură. în Programul partidului se subliniază faptul că, numai pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale gîndirii umane, vom putea realiza obiectivele de făurire a celei mai înaintate şi mai drepte societăţi din cire a cunoscut omenirea. In acest cincinal (pînă în 1980) produsele noi şi reproiectate vor reprezenta circa 44 la sută din valoarea producţiei industriale, se vor asimila circa 3 000 de traşine, ulilaje şi instalaţii noi şi reproiectate, precumşi peste 3 300 de materiale noi şi bunuri de consum etc. La sfîrşitul anului 1980 vor lucra în activitatea de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică şi proiectare circa 200 000 de persoane, din care peste 70 000 cu studii superioare. Documentul relevă şi alte aspecte privind înfăptuirile revoluţiei tehnico,ştiinţifice în actualul cincinal (îmbunătăţirea orientării cercetării, strîngerea legăturilor cu practica de producţie etc.) care stau la baza dezvoltării ştiinţei şi tehnicii în etapele următoare — 1985, 1990, 2000. Ştiinţa, se relevă un document, trebuie să devină un instrument puternic în mina omului, a întregului popor, pentru transformarea naturii materiei şi a mediului înconjurător — asigurînd mijloacele necesare pentru satisfacerea cerinţelor dezvoltării economico-sociale în ritm înalt a României socialiste şi ridicarea continuă a nivelului de civilizaţie şi bunăstare a întregii naţiuni. Documentul precizează, maril. .. sarcini ce revin ştiinţei ca factor de bază al înfăptuirii Programul partidului, subliniind necesitatea ca î■ ntreaga activitate ştinţifică să fie călăuzită de concepţia inaterialist-dialectică şi istorică. Astfel, sînt stabilite sarcinile cu privire la studierea şi cunoaşterea mai aprofundată a structurii interne a materiei, exploatarea tot mai adincă şi complexă a structurii scoarţei terestre, a structurii intime a materiei vii, a organismului uman, a universului, a legilor dezvoltării istorico-sociale. Programul-directivă stabileşte orientările princi contimian in pag a 3-al Prin autouiilare In întâmpinarea marii noastre sărbători naţionale de la 23 August, muncitorii şi specialiştii din sectorul de autoutilări de la întreprinderea de stofe tricotate şi confecţii îşi concentrează eforturile în vederea optimizării procesului de producţie, prin crearea de noi maşini şi dispozitive. Dintre ultimele realizări amintim maşina automatizată de decupat fluturaşi din folie vacuumabilă, dispozitivul de executat găici la pantaloni, dispozitivul de crestat şi aplicat etichete şi alte dispozitive care duc la uşurarea muncii, la creşterea producţivităţii muncii şi îmbunătăţirii calităţii operaţiilor. Emilia Gaelic --------- ---------- Noi obiective de interes social Prin grija consiliului popular al comunei Al. I. Cuza se află înconstrucţie mai multe obiective socialedilitare. în satul Şcheia se lucrează intens la terminarea construcţiei unei grădiniţe pentru copii cu o capacitate de 60 de locuri. Tot in satul Şcheia, din contribuția bănească a locuitorilor se află în construcție o modernă stație de autobuz. Succesele zootehniştilor din Andrieşeni în primul semestru, lucrătorii de la îngrăşătoria de taurine a C.A.P. Andrieşeni, au depăşit sarcinile de plan la livrările de animale cu 20 la sută, în prezent este pregătit pentru valorificare un nou lot de 80 de animale în greutate de circa 400 kg fiecare, iar avicultorii pregătesc și ei adăposturile pentru a crește a treia serie de pui din acest an. • • Cu indicatorii depăşiţi PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) Colectivul de muncă al Autobazei nr. 4 Paşcani, din cadrul întreprinderii de transporturi auto Iaşi, întâmpină ziua de 23 August cu rezultate de prestigiu. Toţi indicatorii econonaico-financiari au fost depăşiţi pe perioada expirată din acest an. Indicatorul care vizează tonele de kilometri a fost depăşit cu 2 procente, iar cel al veniturilor brute cu 13,7 procente. Meritoriu este şi faptul că în această perioadă au fost înregistrate economii însemnate de combustibili , în tone de benzină şi 7 tone de motorină. Printre cei care se detaşează în întrecereasocialistă amintim : C-tin Goldan, Mihai Buruiană, Iordache Balaşa, Mircea Mihalache, Vasile Nemţeanu, conducători auto, s.a. Vasile Prodalea mecanic V istiti »Ziua consructori lui‘* Neobosiţi făurari ai construcţiilor noastre socialiste Ca în fiecare an, astăzi sărbătorim constructorii de pe şantierele patriei noastre socialiste, puternic detaşament, al clasei muncitoare. Anul acesta îi sărbătorim pe semenii noştri în condiţiile în care întregul popor depune eforturi susţinute pentru a întîmpina gloriosul jubileu de la 23 August şi Congresul al XII-lea al partidului cu rezultate remarcabile. Pe schelele construcţiilor noastre socialiste, aceşti oameni harnici s-au străduit să-şi cinstească ziua lor cu noi fapte de muncă. Fie că este vorba de Trustul de construcţii, fie de Trustul de construcţii industriale, fie de Trustul de instalaţii-montaje, fie de alte colective de constructori, fie că este vorba de proiectanţii de la planşete colegii nedespărţiţi ai constructorilor — peste tot cronica întrecerii socialiste este bogată în realizări. De la începutul acestui an şi pînă în prezent au fost terminate şi date în folosinţă 2 603 noi şi confortabile apartamente, în toate zonele Iaşului, in numeroase localităţi din judeţ. Prin realizările lor, s-au detaşat formaţiile de zidari conduse de Gh. Enache, Haralambie Clim, C-tin Rusu, cele de vopsitori conduse de C-tin Danţuş, Gh. Iaşcu, cele de dulgheri conduse de C-tin Afloarei, Mihai Strahotin, Mihai Ţugui ş.a. Desigur, lista ar putea continua şi cu harnicii montori de prefabricate, cu instalatorii şi cu fierarii betonişti. Sînt meritorii preocupările colectivului Trustului de construcţii atît pentru accelerarea ritmului de lucru, cit şi pentru organizarea mai bună a activităţii, pentru gospodărirea materialelor, pentru reducerea costurilor de producţie. De pildă, nu de mult, pe şantierele de locuinţe din cartierul „Dacia“ a intrat în funcţiune o instalaţie de fabricat pereţi despărţitori din ipsos. Noua soluţie conduce la reducerea costurilor cu 10 lei la fiecare metru pătrat de perete. Execuţia acestor pereţi din ipsos constituie o premieră pe ţară, fiind rodul unor cercetări şi experimentări ale Institutului de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii Bucureşti, în colaborare cu specialiştii trustului ieşean. Mai amintim şi faptul că, începînd cu această lună’, în baza de producţie a trustului se realizează panouri prefabricate, gata finisate pentru blocurile de locuinţe cu structuri din cadre lamelare (parter - patru etaje), ceea ce va conduce la sporirea productivităţii muncii pe şantiere. La lucrările din judeţul nostru, personalul muncitor de la Trustul de instalaţiimontaje înregistrează realizări peste nivelurile programate. In primul semestru, de pildă, au fost montate utilaje tehnologice la EUGENIU ZIDARIJA (continuare in pag. a 3-a) • • Imagine a Fabricii de zahăr din Pasc r In pagina a 2-a Cadran săptămînal iis O comună ce se cere a fi mai bine gospodărită Situată la numai câţiva kilometri de Iaşi, Ciurea este o localitate unde trăiesc şi muncesc aproape nouă mii de oameni. O parte dintre localnici lucrează în întreprinderile şi pe şantierele din Iaşi, dar tot mai mulţi intră la lucru pe poarta unităţilor din comună. În apropierea staţiei C.F.R. Ciurea funcţionează Secţia de industrializare a lemnului, sectorul de exploatare al I.F.E.T., Fabrica de cărămizi, S.M.A., un şantier al D.J.D.P., iar la Dumbrava o fermă zootehnică modernă a C.A.P. O cifră este demnă de remarcat: în acest an, valoarea producţiei globale industriale pe comună va ajunge la aproape 300 de milioane de lei. Drept urmare, aşezarea îşi schimbă înfăţişarea de la o perioadă la alta , se construiesc case noi, se aliniază gardurile, se construiesc trotuare, se asfaltează drumul spre centrul civic. Sigur că în toate sectoarele se depun eforturi, se obţin succese meritorii. Să ne oprim însă mai mult asupra unor neajunsuri care fac o notă discordantă cu cerinţele şi exigenţele mereu sporite ale oamenilor. Brigada noastră a urmărit îndeosebi aspecte legate de buna gospodărire şi înfrumuseţare, de servirea cetăţenilor. Ne-am început raidul chiar din jurul blocului de la intrarea în comună. Ne aşteptam să consemnăm lucruri frumoase. Din păcate, lipsa spiritului gospodăresc începe de la domiciliul unor cadre de răspundere comunale şi continuă in multe zone. Mici terenuri precultivate în vatra satelor, gunoaie, aruncate la întîmplare, buruieni necosite, absenţa peluzelor cu flori. In această primăvară, primăria nu s-a îngrijit să se planteze nici măcar... o floare. Vizavi de locuinţa primarului funcţionează o unitate alimentară, două chioşcuri comerciale. Unulaspectuos al întreprinderii „Victoria“, celălalt (deteriorat), nu am aflat cui aparţine, dar găzduia vînzarea unor produse ale C.A.P. din localitate. Murdăria este la ea acasă în curtea acestor unităţi. Hîrtii la tot pasul, ambalaje depozitate la întimplare, sticle sparte. O schelă metalică, folosită de constructor la înălţarea blocului S.I.L., zace aici de mai bine de un an. Neîngrijite şi prost întreţinute sunt şi curţile sectorului de exploatare şi Ocolului silvic. Păcat de pomii, de arbuştii ornamentali. Adevăraţii gospodari ar amenaja un parc de toată frumuseţea, aşa cum au făcut-o lucrătorii S.M.A. De un an s-a dat în folosinţă clădirea nouă a staţiei C.F.R. Darşi aici, spiritul IOAN ŞCHIOPU CALIN PAPADOPOL (continuare in no. a 3-a) S . creaptif Hai să mai învăţăm cîte ceva! Vizitind o familie mai de la vest de Iaşi, am devenit invidios. Soţul, medic, tocmai terminase de tapetat o cameră. In atelierul său, amenajat intr-o magazie, avea tot felul de scule şi se pregătea să-şi repare o fereastră. Soţia, funcţionară de meserie, mi-a arătat rochiţica ce-o făcuse fetiţei, pentru care nu plătise decit materialul. Soţii, lucrind împreună, schimbaseră faianţa in bucătărie şi baie. Grădina era monopolul bărboiului : cîţiva pomi altoiţi, trei straturi cu legume, cincisprezece butuci de vie. — Ce meseriaşi aţi angajat la transformările pe care le-aţi făcut în casă ? — Un instalator calificat a verificat lucrările făcute de noi în baie. Sindicatul nostru a organizat cîteva cursuri, prin care am dobândit cunoştinţe în zidărie, instalaţii, electricitate, lemnărie. Dintr-o carte am căpătat unele noţiuni de mini-agricultură, ca să mă exprim astfel... Nu sunt singurul care am procedat aşa. Majoritatea vecinilor fac la fel şi nu mai depindem atîta de meseriaşii adevăraţi, care sunt puţini şi foarte pretenţioşi la plată. întors la Iaşi, am discutat cu o MIHAI DUMITRU (continuare în pag. a 3-a)