Flacăra Iaşului, iulie 1979 (Anul 35, nr. 10185-10210)

1979-07-22 / nr. 10203

a! Comitetulu­i judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXV — Nr. 10 203 Duminică, 22 iulie 1979 4 pagini — 30 bani ­ PROIECTUL PROGRAMULUI-DIRECTIVĂ ~ de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi de Introducere a progresului tehnic în perioada 1981—1990 şî direcţiile principale pînă în anul 2000 Document care conturează un viitor strălucit stiintei româneşti în baza hotărîrii recen­tei plenare comune a C.C. al P.C.R­ şi Consiliului­­Suprem al Dezvoltării E­­eotromice şi Sociale a României, a fost dat pu­blicităţii proiectul Pro­­gramului-directivă de cer­cetare ştiinţifică, dezvol­tare tehnologică şi de in­troducere a progresului tehnic in­ perioada 1981— 1990 şi direcţiile principa­le pînă in anul 200­1. Re­­ferindu-se la­­acest docu­ment, la sarcinile ştiinţei din ţara noastră, tovarăşul NICOLAE CEAU­ŞESCU remarca : „Pornind de la concepţia revoluţionară, materialist-dialectică şi is­torică, să fim conştienţi că nu există domeniu un­de s-a spus ultimul cu­vânt : există numai lu­cruri cunoscute la un mo­ment dat, dar nu toate do­meniile omenirea cucereş­te mereu noi succese în cunoaştere, realizează noi descoperiri­ 1. La această amplă acţiune de a reali­za noi descoperiri răspun­de proiectul Programului­­directivă,, conUU'înd un vii­tor­­strălucit ştiinţei româ­neşti. încă de la început, do­cumentul subliniază faptul că In toate marile realizări dobîndite de poporul nos­tru in anii construcţiei so­cialiste se află organic în­corporat şi aportul ştiin­ţei, al cercetătorilor şi specialiştilor din diferite­le domenii de activitate, care, dezvoltând şi ducînd mai departe tradiţiile va­loroase ale gîndirii ştiin­ţifice româneşti, au con­tribuit la soluţionarea problemelor complexe ale mersului înainte al patriei pe calea progresului şi ci­vilizaţiei. Etapa nouă în care intră societatea noas­tră sporeşte şi­ mai mult rolul şi importanţa cerce­tării ştiinţifice, fâcînd o­­bligatorie elaborarea unui program-directivă în a­­cest domeniu. Cincinalul 1970—1980 s-a dovedit primul cincinal al afirmării ple­nare a revoluţiei tehnico­­ştiinţifice în ţara noastră, urmând ca, în perioada ur­mătoare să se treacă la noi înfăptuiri de o mai mare anvergură. în Pro­gramul partidului se sub­liniază faptul că, numai pe baza celor mai noi cu­ceriri ale ştiinţei şi tehni­cii, ale gîndirii umane, vom putea realiza obiecti­vele de făurire a celei mai înaintate şi mai drepte so­cietăţi din cire a cunoscut omenirea. In acest cinci­nal (pînă în 1980) produ­sele noi şi reproiectate vor reprezenta circa 44 la sută din valoarea producţiei industriale, se­ vor asimila circa 3 000 de­ traşine, uli­­laje şi instalaţii noi şi re­proiectate, precum­­şi pes­te 3 300 de materiale noi şi bunuri de consum etc. La sfîrşitul anului 1980 vor lucra în activitatea de cercetare ştiinţifică, ingi­nerie tehnologică şi pro­iectare circa 200 000 de persoane, din care peste 70 000 cu studii superioa­re. Documentul relevă şi alte aspecte privind înfăp­tuirile revoluţiei tehnico­,ştiinţifice în actualul cin­cinal (îmbunătăţirea ori­entării cercetării, strînge­­rea legăturilor cu practica de producţie etc.) care stau la baza dezvoltării ştiin­ţei şi tehnicii în etapele următoare — 1985, 1990, 2000. Ştiinţa, se relevă un document, trebuie să de­vină un instrument puter­nic în mina omului, a în­tregului popor, pentru transformarea naturii ma­teriei şi a mediului încon­jurător — asigurînd mijloa­cele necesare pentru satis­facerea cerinţelor dezvol­tării economico-sociale în ritm înalt a Rom­âniei so­cialiste şi ridicarea conti­nuă a nivelului de civili­zaţie şi bunăstare a între­gii naţiuni. Documentul precizează, maril. .. sarcini ce revin ştiinţei ca factor de bază al înfăptuirii Pro­gramul partidului, sub­liniind necesitatea ca î■ n­­treaga activitate ştinţifică să fie călăuzită de concep­ţia in­ate­ria­list-dialectică şi istorică. Astfel, sînt stabi­lite sarcinile cu privire la studierea şi cunoaşterea mai aprofundată a structu­rii interne a materiei, ex­ploatarea tot mai­­ adincă şi complexă a structurii scoarţei terestre, a struct­­urii intime a materiei vii, a organismului uman, a universului, a legilor dez­voltării istorico-sociale. Programul-directivă sta­bileşte orientările princi­­ ­contimian in pag a 3-al Prin autouiilare In întâmpinarea marii noas­tre sărbători naţionale de la 23 August, muncitorii şi specialiştii din sectorul de autoutilări de la întreprin­derea de stofe tricotate şi confecţii îşi concentrează e­­forturile în vederea optimi­zării procesului de produc­ţie, prin crearea de noi ma­şini şi dispozitive. Dintre ultimele realizări amintim maşina automatizată de de­cupat fluturaşi din folie va­­cuumabilă, dispozitivul de executat găici la pantaloni, dispozitivul de crestat şi aplicat etichete şi alte dis­pozitive care duc la uşura­rea muncii, la creşterea pro­ducţiv­ităţii muncii şi îmbu­nătăţirii calităţii operaţiilor. Emilia Gaelic --------- ----------­ Noi obiective de interes social Prin grija consiliului popular al comunei Al. I. Cuza se află în­­construcţie mai multe obiective social­­edilitare. în satul Şcheia se lucrează intens­ la ter­minarea construcţiei unei grădiniţe pentru copii cu o capacitate de 60 de locuri. Tot in satul Şcheia, din contribuția bănească a lo­cuitorilor se află în con­strucție o modernă stație de autobuz. Succesele zootehniştilor din Andrieşeni în primul semestru, lu­crătorii de la îngrăşătoria de taurine a C.A.P. Andri­eşeni, au depăşit sarcinile de plan la livrările de ani­male cu 20 la sută, în pre­zent este pregătit pentru valorificare un nou lot de 80 de animale în greutate de circa 400 kg fiecare, iar avicultorii pregătesc și ei adăposturile pentru a creș­te a treia serie de pui din acest an. • • Cu indicatorii depăşiţi PAŞCANI (de la subre­­dacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) Colectivul de muncă al Autobazei nr. 4 Paşcani, din cadrul întreprinderii de transporturi auto Iaşi, întâmpină ziua de 23 Au­­­­gust cu rezultate de pres­tigiu. Toţi indicatorii eco­­nonaico-financiari au­­ fost depăşiţi pe perioada expi­­rată din acest an. Indica­torul care vizează tonele de kilometri a fost depăşit cu 2 procente, iar cel al ve­niturilor br­ute cu 13,7 pro­cente. Meritoriu este şi faptul că în această peri­oadă au fost înregistrate economii însemnate de combustibili , în tone de benzină şi 7 tone de mo­torină. Printre cei care se detaşează în întrecerea­­so­cialistă amintim : C-tin Goldan, Mihai Buruiană, Iordache Balaşa, Mircea Mihalache, Vasile Nem­­ţean­u, conducători auto, s.a. Vasile Prodalea mecanic V istit­i »Ziua con­s­ructori lu­i‘* Neobosiţi făurari ai construcţiilor noastre socialiste Ca în fiecare an, astăzi sărbătorim constructorii de pe şantierele patriei noastre socialiste, puternic detaşa­ment, al clasei muncitoare. Anul acesta îi sărbătorim pe semenii noştri în condi­ţiile în care întregul popor depune eforturi susţinute pentru a întîmpina gloriosul jubileu de la 23 August şi Congresul al XII-lea al partidului cu rezultate re­marcabile. Pe schelele con­strucţiilor noastre socialiste, aceşti oameni harnici s-au străduit să-şi cinstească ziua lor cu noi fapte de muncă. Fie că este vorba de Trus­tul de construcţii, fie de Trustul de construcţii in­dustriale, fie de Trustul de instalaţii-montaje, fie de al­te colective de constructori, fie că este vorba de proiec­tanţii de la planşete co­legii nedespărţiţi ai con­structorilor — peste tot cro­nica întrecerii socialiste es­te bogată în realizări. De la începutul acestui an şi pînă în prezent au fost terminate şi date în folosin­ţă 2 603 noi şi confortabile a­­partamente, în toate zonele Iaşului, in numeroase locali­tăţi din judeţ. Prin realiză­rile lor, s-au detaşat for­maţiile de zidari conduse de Gh. Enache, Haralambie Clim, C-tin Rusu, cele de vopsitori conduse de C-tin Danţu­ş, Gh. Iaşcu, cele de dulgheri conduse de C-tin Afloarei, Mihai Strahotin, Mihai Ţugui ş.a. Desigur, lista ar putea continua şi cu harnicii montori de pre­fabricate, cu instalatorii şi cu fierarii­ betonişti. Sînt meritorii preocupările co­lectivului Trustului de con­strucţii atît pentru accele­rarea ritmului de lucru, cit şi pentru organizarea mai bună a activităţii, pentru gospodărirea materialelor, pentru reducerea costurilor de producţie. D­e pildă, nu de mult­, pe şantierele de locuinţe din cartierul „Da­cia“ a intrat în funcţiune o instalaţie de fabricat pe­reţi despărţitori din ipsos. Noua soluţie conduce la re­ducerea costurilor cu 10 lei la fiecare metru pătrat de perete. Execuţia acestor pe­reţi din ipsos constituie o premieră pe ţară, fiind ro­dul unor cercetări şi experi­mentări ale Institutului de cercetare, proiectare şi di­­rectivare în construcţii Bucureşti, în colaborare cu specialiştii trustului ieşean. Mai amintim şi faptul că, începînd cu această lună’, în baza de producţie a trustu­lui se realizează panouri prefabricate, gata finisate pentru blocurile de locuin­ţe cu structuri din cadre lamelare (parter - patru e­­taje), ceea ce va conduce la sporirea­ productivităţii mun­cii pe şantiere. La lucrările din judeţul nostru, personalul muncitor de la Trustul de instalaţii­­montaje înregistrează rea­lizări peste nivelurile pro­gramate. In primul semes­tru, de pildă, au fost mon­tate utilaje tehnologice la EUGENI­U ZID­ARIJA (continuare in pag. a 3-a) • • Imagine a Fabricii de zahăr din Pasc ­­r In pagina a 2-a­­ Cadran săptămînal iis O comună ce se cere a fi mai bine gospodărită Situată la numai câţiva kilome­tri de Iaşi, Ciurea este o locali­tate unde trăiesc şi muncesc a­­proape nouă mii de oameni. O parte dintre localnici lucrează în întreprinderile şi pe şantierele din Iaşi, dar tot mai mulţi intră la lucru pe poarta unităţilor din co­mună. În apropierea staţiei C.F.R. Ciurea funcţionează Secţia de in­dustrializare a lemnului, sectorul de exploatare al I.F.E.T., Fabrica de cărămizi, S.M.A., un şantier al D.J.D.P., iar la Dumbrava o fer­mă zootehnică modernă a C.A.P. O cifră este demnă de remarcat: în a­­c­est an, valoarea producţiei globale industriale pe comună va ajunge la aproape 300 de milioane de lei. Drept urmare, aşezarea îşi schim­bă înfăţişarea de la o perioadă la alta , se construiesc case noi, se aliniază gardurile, se construiesc trotuare, se asfaltează drumul spre centrul civic. Sigur că în toate sectoarele se depun eforturi, se obţin succese meritorii. Să­­ ne o­­prim însă mai mult asupra unor neajunsuri care fac o notă discor­dantă cu cerinţele şi exigenţele mereu sporite ale oamenilor. Brigada noastră a urmărit în­deosebi aspecte legate de buna gospodărire şi înfrumuseţare, de servirea cetăţenilor. Ne-am început raidul chiar din jurul blocului de la intrarea în comună. Ne aştep­tam să consemnăm lucruri fru­moase. Din păcate, lipsa spiritului gospodăresc începe de la domici­liul unor cadre de răspundere co­munale şi continuă in multe zone. Mici terenuri precultivate în vatra satelor, gunoaie, aruncate la în­­tîmplare, buruieni necosite, absen­ţa peluzelor cu flori. In această primăvară, primăria nu s-a îngri­jit să se planteze nici măcar... o floare. Vizavi de locuinţa primarului funcţionează o unitate alimentară, două chioşcuri comerciale. Unul­­aspectuos­ al întreprinderii „Vic­toria“, celălalt (deteriorat), nu am aflat cui aparţine, dar găzduia vînzarea unor produse ale C.A.P. din localitate. Murdăria este la ea acasă în curtea acestor unităţi. Hîrtii la tot pasul, ambalaje depo­zitate la întimplare, sticle sparte. O schelă metalică, folosită de con­structor la înălţarea blocului S.I.L., zace aici de mai bine de un an. Neîngrijite şi prost întreţinute sunt şi curţile sectorului de explo­atare­ şi Ocolului silvic. Păcat de pomii, de arbuştii ornamentali. Adevăraţii gospodari ar amenaja un parc de toată frumuseţea, aşa cum au făcut-o lucrătorii S.M.A. De un an s-a dat în folo­sinţă clădirea nouă a sta­ţiei C.F.R. Dar­­şi aici, spiritul IOAN ŞCHIOPU CALIN PAPADOPOL (continuare in no.­ a 3-a) ­ S . creaptif Hai să mai învăţăm cîte ceva! Vizitind o familie mai de la vest de Iaşi, am devenit invidios. Soţul, medic, tocmai terminase de tapetat o cameră. In atelierul său, amenajat in­tr-o magazie, avea tot felul de scule şi se pregătea să-şi repare o fereas­tră. Soţia, funcţionară de meserie, mi-a arătat rochiţica ce-o făcuse fe­tiţei, pentru care nu plătise decit ma­terialul. Soţii, lucrind împreună, schimbaseră faianţa in bucătărie şi baie. Grădina era monopolul bărboiu­lui : cîţiva pomi altoiţi, trei straturi cu legume, cincisprezece butuci de vie. — Ce meseriaşi aţi angajat la transformările pe care le-aţi făcut în casă ? — Un instalator calificat a veri­ficat lucrările făcute de noi în baie. Sindicatul nostru a organizat cîteva cursuri, prin care am dobândit cu­noştinţe în zidărie, instalaţii, electri­citate, lemnărie. Dintr-o carte am că­pătat unele noţiuni de m­ini-agricultu­­ră, ca să mă exprim astfel... Nu sunt singurul care am procedat aşa. Majo­ritatea vecinilor fac la fel şi nu mai depindem atîta de meseriaşii adevă­raţi, care sunt puţini şi foarte pre­tenţioşi la plată. întors la Iaşi, am discutat cu o MIHAI DUMITRU (continuare în pag. a 3-a)

Next