Flacăra Iaşului, septembrie 1979 (Anul 35, nr. 10236-10261)
1979-09-01 / nr. 10236
tr—nsin«ii '' ~ l-lîjm» ? PAGINA A ll-A--------------------------------------- Toţi 09cultorii îide la primul semnal al culesului! Sarcini prioritare pe agenda de lucru a comuniştilor Acum trei zile a avut loc plenara comitetului comunal de partid Scobinţi, la care a luat parte întreg activul organizaţiei, precumşi conducerile de ferme şi mecanizatorii. A fost analizată, cu exigenţă, activitatea noastră în campania agricolă de vară, calitatea muncii pe care am depus-o. S-au evidenţiat lucruri bune, dar şi importante neajunsuri care au diminuat recoltele, de griu în special. Planul de măsuri pe care l-am adoptat vizează tocmai prevenirea repetării neajunsurilor, asigurarea bunei desfăşurări atît a însămînţărilor de toamnă, cît şi a lucrărilor de recoltare şi transport. O concluzie de bază a plenarei, de care s-a ţinut seamă în întocmirea planului de acţiune, este cea a cerinţei ca fiecare membru al comitetului comunal de partid, al comitetului de partid pe C.A.P., al birourilor organizaţiilor de bază, fiecare comunist să se afle zi de zi în mijlocul oamenilor, în cîmp, asigurînd mobilizarea tuturor forţelor, precum şi intervenţii prompte atunci cînd apar dereglări organizatorice. De fapt, comitetul comunal de partid şi comitetul de partid pe C.A.P. au acţionat din vreme pentru a pregăti temeinic campania agricolă de toamnă. întreaga suprafaţă de teren eliberată de culturi de vară a fost arată, iar în bună măsură şi fertilizată. Toată cantitatea de sămînţă a fost condiţionată şi s-au trimis probele pentrulaborator. Au început şi recoltările. Astfel, fasolea în cultură pură, este strînsă, iarde curând s-a trecut masiv şi la recoltarea sfeclei de zahăr. Nu am uitat nici alte lucrări: s-a trecut la însilozarea porumbului verde în amestec cu paie şi dejecţii , a început recoltatul fructelor şi strugurilor etc. Ne preocupă şi organizarea judicioasă a transportului, prin folosirea intensă a mijloacelor existente. Cum se anunţă o campanie de toamnă destul de dificilă, acţionăm pentru activizarea fiecărui comunist din cele 8 organizaţii de bază. In acest scop, am luat măsura ca fiecare organizaţie să dezbată în adunarea generală (şi să stabilească răspunderi pe oameni) problemele privind asigurarea bunei desfăşurări a lucrărilor în fiecare fermă. Ne preocupă îndeosebi activizarea fiecărui membru de birou de organizaţie, care trebuie să se afle, statornic, în fruntea efortului ce ni se cere, să mobilizeze oamenii prin exemplul său personal. Folosim, de asemenea, formele şi mijloacele activităţii de propagandă. In special gazetele de perete, pe care le dorim mai active şi mai operative, precum şi munca de la om la om. Ne-am propus şi cîteva întîlniri cu unele categorii de lucrători: mecanizatori, conducători de atelaje etc. Considerăm că dispunem de capacitatea necesară, politică şi organizatorică, pentru a putea concentra toate forţele comunei la buna desfăşurare a lucrărilor din campania de toamnă. GH. SÂNĂUŢEANU secretarul comitetului comunal de partid Scobinţi Multă sfeclă pe cîmp, dar puţină la fabrica de zahăr Zilele trecute semnalam un fapt puţin îmbucurător şi anume că noua noastră Fabrică de zahăr de la Paşcani nu poate demara cum trebuie procesul de producţie pur şi simplu pentru că nu dispune de suficientă materie primă. Din păcate, între timp, situaţia nu s-a schimbat prea mult, iarde vină sunt tot unităţile agricole care n-au reuşit nici pînă acum să intre în normal cu recoltarea şi expedierea sfeclei de zahăr. E adevărat că aflăm şi unele veşti mai bune, numai că ele sunt cam puţine. In primul rând, este vorba de cooperatorii de la Ciorteşti, unde şi ritmul culesului, şi cel al transportului se apropie tot mai rapid de nivelul stabilit. Merită apoi apreciate eforturile depuse, în ultima perioadă, în aceste direcţii la cooperativele agricole din Costeşti, Totoeşti, Ţibăneşti, Holboca şi din alte puncte ale judeţului. In rest însă, rezultatele continuă să lase mult de dorit. De cîteva zile se observă, e drept, în tot mai multe unităţi, un „puls“ mai viguros la recoltat, în schimb nu se înviorează în aceeaşi măsură şi livrarea producţiei. Astfel, la C.A.P. Cepleniţa s-au adunat mai bine de 15 tone de sfeclă fără ca cineva din consiliul de conducere să se gîndească că e cazul să se înceapă şi transportul recoltei. Un mare decalaj între strînsul şi expedierea producţiei la bazele de recepţie se constată, de asemenea, la C.A.P. din Balş, Cristeşti, ca şi din alte locuri. Circa două treimi din cele 84 de unităţi agricole ■ cultivatoare de sfeclă din judeţ (intre care C.A.P. Belceşti, Focuri, Ţigănaşi, Moşna, Bohotin, Vlădeni şi multe altele) nici nu s-au apucat de recoltat. în aceste condiţii, precizează inginerul Victor Roman, şeful Centrului judeţean de preluare a sfeclei de zahăr, e explicabil de ce în cea de a doua jumătate a lunii august nu s-a primit nici o zecime din cele peste 35 000 de tone de sfeclă de zahăr pe care le prevedeau graficele. Or, cantităţile livrate pînă acum sînt o nimica toată faţă de capacitatea de prelucrare a fabricii. Conducerile multora dintre unităţile aflate, în întârziere cu recoltarea şi transportul sfeclei de zahăr au dat asigurări că în luna septembrie, nu numai că se vor încadra în grafice, dar vor recupera şi restanţele din luna trecută. Vom urmări dacă se ţin de cuvînt. C. GREGORIAN Cînd nu se respectă disciplina, nici munca culegătorilor nu poate fi spornică Siriusul recoltei trebuie să constituie acum principala preocupare a tuturor lucrătorilor din agricultură. Spunem trebuie să constituie, fiindcă nu peste tot se acţionează cu răspundere, nerespectîndu-se întocmai programele de lucru stabilite. Asemenea deficienţe am constatat şi în Consiliul unic agroindustrial Movileni. La C.A.P. Rediu a mai rămas de recoltat fasolea din cultură intercalată de pe 50 de hectare. La ora 7 însă nici un cooperator nu se prezentase încă la program. Absenţi de la program erau şi cooperatorii repartizaţi la transportul finului. Ing. Nicolae Gavril, preşedintele unităţii, a recunoscut că, în ultimul timp, spiritul de disciplină, de ordine a cam scăzut, dar ne-a asigurat că se vor lua toate măsurile ca în maximum două zile atît fasolea, cît şi finul să ajungă în depozite, împreună cu ing. Vasile Ilulpoi, directorul S.M.A. Movileni, poposim şi în celelalte unităţi din consiliu. La complexul zootehnic de la Rediu, mecanizatorii dădeau zor cu însilozarea furajelor. In schimb, la vecinii de la C.A.P. Movileni ziua de lucru nu începuse. Primele absenţe de pe cîmp le-am constatat la legumicultori. La ora 7,30 nici un cooperator nu se prezentase încă la culesul ardeilor şi al tomatelor sau la recoltarea cartofilor. După cum recunoştea tov. Ion Balan, inginerul şef al unităţii, la recoltarea cartofilor trebuiau să fi fost prezenţi circa 100 de cooperatori, începînd, cel tirziu, de la ora 7. Ajungem, apoi, la C.A.P. Gropniţa. O lucrare mult rămasă în urmă este aici recoltarea inului. Se mai află pe cîmp recolta de pe aproape 75 de hectare. E drept că, din cauza ploilor, nu s-a putut intra cîteva zile la lucru, dar nici în zilele însorite nu s-a acţionat cu toate forţele. In ziua de 29 august fusese îndrumat aici şi un vindrover de la ferma nr. 10 a LA.S. Iaşi. Dar nu a lucrat deloc, fiindcă mecanizatorul respectiv n-a găsit la secţia S.M.A. pe nimeni care să-l aprovizioneze cu motorină. Cu toată această situaţie, conducerea unităţii n-a luat măsuri pentru a mobiliza şi cosaşii la recoltat. Rămas în urmă este aici şi treierişul fasolei. Pînă acum nu s-a treierat nici recolta de pe jumătate din suprafaţa cultivată. In calea recoltei sunt şi alte impedimente. Tov. Gheorghiţă Constantin, preşedintele C.A.P. Movileni, ne-a vorbit despre faptul că tovarăşii de la I.L.F. nu-şi respectă angajamentele asumate. Peste 400 tone de ceapă stau, în grămezi, pe cîmp, imobilizînd zeci de cooperatori care sortează zilnic recolta, în aşteptarea I.L.F.-ului stau şi o parte dintre membrii C.A.P. Gropniţa. De la tov. Aristide Bîrleanu, organizatorul de partid al consiliului, aflăm că anevoios preiau prunele şi tovarăşii de la I.V.V. Pe lingă toate acestea, mai stau pe cîmp şi 50 tone de pepeni. Se impun măsuri urgente de întronare a spiritului de ordine şi disciplină atît la recoltarea, cit şi la preluarea produselor toamnei ! ANDREI BRATE Instantanee satirice de la sate Pe alocuri, sfecla de zahăr recoltată stă zile de-a rîndul pe cîmp, deshidratîndu-se la soare, în Ioc să fie expediată beneficiarului. — Vai, dragă, ne topim de atîta căldură și tot nu vine nimeni să ne ia de aici. — Lasă tu... abia o să avem și noi niște siluete mai ca lumea«. Specialiştii au indicat ca strugurii atinşi de mucegai in urma ploilor să fie urgent strînşi şi livraţi pentru vinificare. Unii podgoreni respectă indicaţiile, alţii lasă recolta să se piardă. — Ce să-i ascult eu pe specialişti? Nu auzi că şi solistul ii contrazice ? Aceeaşi grijă şi pentru însilozarea furajelor Convinşi că numai asigurind o puternică bază furajeră pot obţine importante sporuri de producţie, zootehniştii de la Asociaţia economică intercooperatistă pentru îngrăşarea tineretului taurin din Paşcani continuă de zor, în aceste zile, însilozările. De la tovarăşa Aurora Iftimie, contabila şefă a unităţii, aflăm că numai în ultima perioadă au fost puse la siloz încă 3 000 tone de culturi tîrzii. FLACĂRA IAȘULUI l Festivalul folcloric, ^ 1 „Trandafir de la Moldova“ . Astăzi, începînd de la ora 17, la Teatrul de vară (în caz de ploaie, la Casa de cultură a sindicatelor), , se vor desfășura, în cadrul Festivalului folcloric „Trandafir de la Moldova“, spectacole prezentate de ansamblurile populare „Doina Moldovei“ şi „Firicelul“, orchestra Caisei pionierilor şi şoimilor patriei Iaşi, orchestra căminului cultural din Podu Iloaiei, formaţia de dansuri din Sticlăria — Scobinţi, toa- te din judeţul Iaşi, precum şi ansamblurile „Floricica“ — Brăila şi „Armonia“ — Galaţi. „ Mîine, la Strunga, spectacolele vor fi susţinute de ansamblurile folclorice „Plaiuri cotnărene", „Codrăghiasca“ — Deleni, Mirosloveştii vînători şi Tg. Frumos, judeţul’J?S.. Precum şi de unele formaţii din judeţele Suceava, Bacău, Bo- Loşani, Brăila şi Galaţi. De ase- menea, la această ediţie va parti- I cipa şi ansamblul folcloric „Les Bategayls“ din Franţa, sosit în judeţul Iaşi intr-un schimb cultural-artistic cu ansamblul folcloric din Cotnari. La Strunga se va desfăşura şi un colocviu cu tema „Creaţia populară în contemporaneitate", iar care vor participa specialişti din diverse centre ale ţării TELEVIZIUNE; 8,30 Muzică de promenadă ; 8,45 De pretutindeni...; 1 9,10 Emisiune muzicală ; 10 Romani foileton ; Poldark (reluare) ; 10,50 Matineu de vacanţă ; 11,15 Film artistic ; 12,50 Concert de prinz; 13,50 Un fapt văzut de aproape; 14,10 Melodii populare ; 14,40 In ritmurile muzicii uşoare ; 15,10 In- n văţămînt — educaţie ; 15,35 Agen- da cultural-artistică Tv. ; 16,05 i*iţ bia — ţara în care înfloresc nisi- i purile ; 16,30 Stadion ; 17,43 Clubul tineretului... la Timişoara ; 18,30 August 1979 ; 18,50 1001de serii 19 Telejurnal ; 19,20 Teleenciclopedia ; 20,05 Film serial : Dallas — 1 Compania petrolieră Ewing; îT~ l Varietăți... de simbătă seara ! ; ’ 21,40 Telejurnal: 1 CINEMATOGRAFE. Victoria, o-rele 9, 11; 14,15; 16,15; 18,15; 20,15; „In ritmul muzicii". Repu■ bliea, orele 9; 11,15; 14; 16,15; 18,30 ; 20,45 ; „Misiunea Capricorn ^ unu“ (două serii) ; Tineretului, orele 8,45 ; 11,20 ; 14,30 ; 17,15 , 20 ; * „Făcală“. Grădina de vară „Palat“, ora 20,45 : „Ulzana, căpetenia apa^ şilor". ţ LA TEATRUL NAŢIONAL, astăzi, la ora 19,30, Opera Română preţ zintă spectacolul cu opereta .Mj ^ Fair Lady“. 1 LOTO. Rezultatele tragerii din : 31 august 1979. 1 Extragerea I : 70 64 42 41 54 19 29 77 43 . 1 Extragerea a 11-a : 33 68 14 60 87 86 76 20 31. 1 Fond de cîștiguri, Iei 707 681. 1 TIMPUL PROBABIL. Vremea se menține răcoroasă, cu cerutenii polar noros. Vîntul va sufla miiderat, cu intensificări din sectorul nordic. Temperatura aerului : vscrptorile minime vor fi cuprinse intre 9 și 11 grade, iar cele maxime între 18 și 20 grade. Un îndemn şi pentru restul podgorenilor Ora culesului este aproape şi pentru podgoreni, dacă ne gindim că, în mustul strugurilor, concentraţia zahărului a ajuns deja la 120 — 130 g la litru, adică la limita minimă pentru recoltare, în multe plantaţii viticole, însă, culegătorii au şi apărut înainte de a se fi dat semnalul de declanşare a vinificaţiei. Este vorba de viile în care ploile din ultima perioadă au favorizat avarierea strugurilor şi apariţia atacului de mucegai. Ca de obicei în asemenea situaţii, s-a indicat ca, pentru preîntîmpinarea oricărei pierderi de recoltă, să se culeagă imediat strugurii afectaţi şi să se livreze la preţurile în vigoare. Sigur că bunii gospodari n-au aşteptat ca pagubele să ia proporţii, ei au trecut imediat la acţiune. Inginerul Ştefan Petcovici, directorul întreprinderii viei şi vinului, a ţinut să evidenţieze preocuparea deosebită a podgorenilor de la C.A.P. Hîrlău, Deleni, Cotnari, Strunga, care au izbutit, practic, să salveze producţia din porţiunile afectate. Sunt exemple de ope-rativitate care trebuie urmate peste tot acolo unde mucegaiul a început să-şi facă apariţia. Asemenea intervenţii sunt necesare mai cu seamă în zonele Răducăneni şi Şipote în care s-a venit foarte timid în ajutorul rodului atins.