Flacăra Iaşului, septembrie 1979 (Anul 35, nr. 10236-10261)

1979-09-01 / nr. 10236

tr—nsin«i­i '' ~ l-lîjm» ? PAGIN­A A ll-A---------------------------------------­ Toţi 09­cultorii îi­­de la primul semnal al culesului! Sarcini prioritare pe agenda de lucru a comuniştilor Acum trei zile a avut loc plenara comi­tetului comunal de partid Scobinţi, la care a luat parte întreg activul organizaţiei, precum­­şi conducerile de ferme şi meca­nizatorii. A fost analizată, cu exigenţă, ac­tivitatea noastră în campania agricolă de vară, calitatea muncii pe care am de­pus-o. S-au evidenţiat lucruri bune, dar şi importante neajunsuri care au dimi­nuat recoltele, de griu în special­. Planul de măsuri pe care l-am adoptat vizează tocmai prevenirea repetării neajunsurilor, asigurarea bunei desfăşurări atît a însă­­mînţărilor de toamnă, cît şi a lucrărilor de recoltare şi transport. O concluzie de bază a plenarei, de care s-a ţinut seamă în întocmirea planului de acţiune, este cea a cerinţei ca fiecare membru al co­mitetului comunal de partid, al comite­tului de partid pe C.A.P., al birourilor organizaţiilor de bază, fiecare comunist să se afle zi de zi în mijlocul oamenilor, în cîmp, asigurînd mobilizarea tuturor forţelor, precum şi intervenţii prompte atunci cînd apar dereglări organizatorice. De fapt, comitetul comunal de partid şi comitetul de partid pe C.A.P. au acţionat din vreme pentru a pregăti temeinic cam­pania agricolă de toamnă. întreaga supra­faţă de teren eliberată de culturi de vară a fost arată, iar în bună măsură şi ferti­lizată. Toată cantitatea de sămînţă a fost condiţionată şi s-au trimis probele pentru­­laborator. Au început şi recoltările. Ast­fel, fasolea în cultură pură, este strînsă, iar­­de curând s-a trecut masiv şi la recol­tarea sfeclei de zahăr. Nu am uitat nici alte lucrări: s-a trecut la însilozarea po­rumbului verde în amestec cu paie şi de­jecţii , a început recoltatul fructelor şi strugurilor etc. Ne preocupă şi organiza­rea judicioasă a transportului, prin folo­sirea intensă a mijloacelor existente. Cum se anunţă o campanie de toamnă destul de dificilă, acţionăm pentru acti­vizarea fiecărui comunist din cele 8 orga­nizaţii de bază. In acest scop, am luat măsura ca fiecare organizaţie să dezba­tă în adunarea generală (şi să stabilească răspunderi pe oameni) problemele privind asigurarea bunei desfăşurări a lucrărilor în fiecare fermă. Ne preocupă îndeosebi activizarea fiecărui membru de birou de organizaţie, care trebuie să se afle,­­ sta­tornic, în fruntea efortului ce ni se cere, să mobilizeze oamenii prin exemplul său personal. Folosim, de asemenea, formele şi mijloacele activităţii de propagandă. In special gazetele de perete, pe care le dorim mai active şi mai operative, pre­cum şi munca de la om la om. Ne-am propus şi cîteva întîlniri cu unele cate­gorii de lucrători: mecanizatori, condu­cători de atelaje etc. Considerăm că dis­punem de capacitatea necesară, politică şi organizatorică, pentru a putea concen­tra toate forţele comunei la buna desfă­şurare a lucrărilor din campania de toamnă. GH. SÂNĂUŢEANU secretarul comitetului comunal de partid Scobinţi Multă sfeclă pe cîmp, dar puţină la fabrica de zahăr Zilele trecute semnalam un fapt puţin îmbucurător şi anume că noua noastră Fabrică de zahăr de la Paş­cani nu poate demara cum trebuie procesul de produc­ţie pur şi simplu pentru că nu dispune de suficientă materie primă. Din păca­te, între timp, situaţia nu s-a schimbat prea mult, iar­de vină sunt tot unităţile agricole care n-au reuşit nici pînă acum să intre în normal cu recoltarea şi ex­pedierea sfeclei de zahăr. E adevărat că aflăm şi u­­nele veşti mai bune, nu­mai că ele sunt cam puţi­ne. In primul rând, este vorba de cooperator­ii de la Ciorteşti, unde şi rit­mul culesului, şi cel al transportului se apropie tot mai rapid de nivelul sta­bilit. Merită apoi apreci­ate eforturile depuse, în ultima perioadă, în aceste direcţii la cooperativele a­­gricole din Costeşti, Toto­­eşti, Ţibăneşti, Holboca şi din alte puncte ale judeţu­lui. In rest însă, rezultate­le continuă să lase mult de dorit. De cîteva zile se ob­servă, e drept, în tot mai multe unităţi, un „puls“ mai viguros la recoltat, în schimb nu se înviorează în aceeaşi măsură şi livrarea producţiei. Astfel, la C.A.P. Cepleniţa s-au adunat mai bine de 15 tone de sfeclă fără ca cineva din consi­liul de conducere să se gîndească că e cazul să se înceapă şi transportul re­coltei. Un mare decalaj în­tre strînsul şi expedierea producţiei la bazele de re­cepţie se constată, de ase­menea, la C.A.P. din Balş, Cristeşti, ca şi din alte locuri. Circa două treimi din cele 84 de unităţi a­­gricole ■ cultivatoare de sfeclă din judeţ (intre ca­re C.A.P. Belceşti, Focuri, Ţigănaşi, Moşna, Bohotin, Vlădeni şi multe altele) nici nu s-au apucat de re­coltat. în aceste condiţii, precizează inginerul Victor Roman, şeful Centrului ju­deţean de preluare a sfe­clei de zahăr, e explicabil de ce în cea de a doua ju­mătate a lunii august nu s-a primit nici o zecime din cele peste 35 000 de tone de sfeclă de zahăr pe care le prevedeau gra­ficele. Or, cantităţile livra­te pînă acum sînt o­ nimi­ca toată faţă de capacita­tea de prelucrare a fabricii. Conducerile multora din­tre unităţile aflate, în în­­târziere cu recoltarea şi transportul sfeclei de za­hăr au dat asigurări că în luna septembrie, nu numai că se vor încadra în gra­fice, dar vor recupera şi restanţele din luna trecu­tă. Vom urmări dacă se ţin de cuvînt. C. GREGORIAN Cînd nu se respectă disciplina, nici munca culegătorilor nu poate fi spornică Siriusul recoltei trebuie să consti­­tuie acum principala preocupare a tu­turor lucrătorilor din agricultură. Spu­nem trebuie să constituie, fiindcă nu peste tot se acţionează cu răspundere, nerespectîndu-se întocmai programele de lucru stabilite. Asemenea deficienţe am constatat şi în Consiliul unic agro­industrial Movileni. La C.A.P. Rediu a mai rămas de recoltat fasolea din cultură intercalată de pe 50 de hectare. La ora 7 însă nici un cooperator nu se prezentase încă la program. Absenţi de la program erau şi cooperatorii re­partizaţi la transportul finului. Ing. Nicolae Gavril, preşedintele unităţii, a recunoscut că, în ultimul timp, spiritul de disciplină, de ordine a cam scăzut, dar ne-a asigurat că se vor lua toate măsurile ca în maximum două zile atît fasolea, cît şi finul să ajungă în de­pozite, împreună cu ing. Vasile Ilulpoi, di­rectorul S.M.A. Movileni, poposim şi în celelalte unităţi din consiliu. La complexul zootehnic de la Rediu, me­canizatorii dădeau zor cu însilozarea furajelor. In schimb, la vecinii de la C.A.P. Movileni ziua de lucru nu în­cepuse. Primele absenţe de pe cîmp le-am constatat la legumicultori. La ora 7,30 nici un cooperator nu se pre­zentase încă la culesul ardeilor şi al tomatelor sau la recoltarea cartofilor. După cum recunoştea tov. Ion Balan, inginerul şef al unităţii, la recoltarea cartofilor trebuiau să fi fost prezenţi circa 100 de cooperatori, începînd, cel tirziu, de la ora 7. Ajungem, apoi, la C.A.P. Gropniţa. O lucrare mult răma­să în urmă este aici recoltarea inului. Se mai află pe cîmp recolta de pe a­­proape 75 de hectare. E drept că, din cauza ploilor, nu s-a putut intra cîteva zile la lucru, dar nici în zilele însorite nu s-a acţionat cu toate forţele. In ziua de 29 august fusese îndrumat aici şi un vindrover de la ferma nr. 10 a LA.S. Iaşi. Dar nu a lucrat deloc, fiind­că mecanizatorul respectiv n-a găsit la secţia S.M.A. pe nimeni care să-l apro­vizioneze cu motorină. Cu toată aceas­tă situaţie, conducerea unităţii n-a luat măsuri pentru a mobiliza şi cosaşii la recoltat. Rămas în urmă este aici şi treierişul fasolei. Pînă acum nu s-a treierat nici recolta de pe jumătate din suprafaţa cultivată. In calea recoltei sunt şi alte impedi­mente. Tov. Gheorghiţă Constantin, preşedintele C.A.P. Movileni, ne-a vor­bit despre faptul că tovarăşii de la I.L.F. nu-şi respectă angajamentele a­­sumate. Peste 400 tone de ceapă stau, în grămezi, pe cîmp, imobilizînd zeci de cooperatori care sortează zilnic re­colta, în aşteptarea I.L.F.-ului stau şi o parte dintre membrii C.A.P. Grop­niţa. De la tov. Aristide Bîrleanu, or­ganizatorul de partid al consiliului, a­­flăm că anevoios preiau prunele şi to­varăşii de la I.V.V. Pe lingă toate a­­cestea, mai stau pe cîmp şi 50 tone de pepeni. Se impun măsuri urgente de întrona­re a spiritului de ordine şi disciplină atît la recoltarea, cit şi la preluarea produselor toamnei ! ANDREI BRATE Instantanee satirice de la sate Pe alocuri, sfecla de zahăr recoltată stă zile de-a rîndul pe cîmp, deshidratîndu-se la soare, în Ioc să fie expediată beneficiarului. — Vai, dragă, ne topim de atîta căldură și tot nu vine nimeni să ne ia de aici. —­ Lasă tu... abia o să avem și noi niște siluete mai ca lumea«. Specialiştii au indicat ca strugurii atinşi de mu­cegai in urma ploilor să fie urgent strînşi­ şi livraţi pentru vinificare. Unii podgoreni respectă indicaţiile, alţii lasă recolta să se piardă. — Ce să-i ascult eu pe specialişti? Nu auzi că şi solistul ii contrazice ? Aceeaşi grijă şi pentru însilozarea furajelor Convinşi că numai asigu­­rind o puternică bază fu­rajeră pot obţine importan­te sporuri de producţie, zootehniştii de la Asociaţia economică intercooperatistă pentru îngrăşarea tineretu­lui taurin din Paşcani con­tinuă de zor, în aceste zile, însilozările. De la tovară­şa Aurora Iftimie, contabi­la şefă a unităţii, aflăm că numai în ultima perioadă au fost puse la siloz încă 3 000 tone de culturi tîr­­zii. FLACĂRA IAȘULUI l Festivalul folcloric, ^ 1 „Trandafir­­ de la Moldova“ . Astăzi, începînd de la ora 17, la­­ Teatrul de vară (în caz de ploaie,­­ la Casa de cultură a sindicatelor), , se vor desfășura, în cadrul Fes­­­­tivalului folcloric „Trandafir de la­­ Moldova“, spectacole prezentate de­­ ansamblurile populare „Doina Mol­­­­dovei“ şi „Firicelul“, orchestra Ca­­i­sei pionierilor şi şoimilor patriei­­ Iaşi, orchestra căminului cultural­­ din Podu Iloaiei, formaţia de dan­­­­suri din Sticlăria — Scobinţi, toa-­­ te din judeţul Iaşi, precum şi an­­­­samblurile „Floricica“ — Brăila şi­­ „Armonia“ — Galaţi. „ Mîine, la Strunga, spectacolele­­ vor fi susţinute de ansamblurile­­ folclorice „Plaiuri cotnărene", „Co­­d­răghiasca“ — Deleni, Mirosloveşti­i vînători şi Tg. Frumos, judeţul’­­­J?S.. Precum şi de unele formaţii­­ din judeţele Suceava, Bacău, Bo- L­­oşani, Brăila şi Galaţi. De ase-­­ menea, la această ediţie va parti- I cipa şi ansamblul folcloric „Les­­ Bategayls“ din Franţa, sosit în­ ju­­­­d­eţul Iaşi intr-un schimb cultu­­­­ral-artistic cu ansamblul folcloric­­ din Cotnari.­­ La Strunga se va desfăşura şi­­ un colocviu cu tema „Creaţia­­ populară în contemporaneitate", ia­r care vor participa specialişti din­­ diverse centre ale ţării ­ TELEVIZIUNE; 8,30 Muzică de­­ promenadă ; 8,45 De pretutindeni...; 1 9,10 Emisiune muzicală ; 10 Rom­an­­i foileton ; Poldark (reluare) ; 10,50­­ Matineu de vacanţă ; 11,15 Film­­ artistic ; 12,50 Concert de prinz;­­ 13,50 Un fapt văzut de aproape;­­ 14,10 Melodii populare ; 14,40 In­­ ritmurile muzicii uşoare ; 15,10 In- n văţămînt — educaţie ; 15,35 Agen-­­ da cultural-artistică Tv. ; 16,05 i*i­­ţ bia — ţara în care înfloresc nisi- i purile ; 16,30 Stadion ; 17,43 Clubul­­ tineretului... la Timişoara ; 18,30­­ August 1979 ; 18,50 1001­­de seri­­­i 19 Telejurnal ; 19,20 Teleenciclope­­­­dia ; 20,05 Film serial : Dallas — 1 Compania petrolieră Ewing; îT~ l Varietăți... de simbătă seara ! ; ’ 21,40 Telejurnal: 1 CINEMATOGRAFE. Vic­toria, o-­­­rele 9­, 11; 14,15; 16,15; 18,1­5;­­ 20,15; „In ritmul muzicii". Repu­­■ bliea, orele 9; 11,15; 14; 16,15;­­ 18,30 ; 20,45 ; „Misiunea Capricorn ^ unu“ (două serii) ; Tineretului, o­­­­rele 8,45 ; 11,20 ; 14,30 ; 17,15 , 20 ; * „Făcală“. Grădina de vară „Palat“,­­ ora 20,45 : „Ulzana, căpetenia apa­­^ şilor". ţ LA TEATRUL NAŢIONAL, astăzi,­­ la ora 19,30, Opera Română pre­­ţ zintă spectacolul cu opereta .Mj ^ Fair Lady“. 1 LOTO. Rezultatele tragerii din : 31 august 1979. 1 Extragerea I : 70 64 42 41 54 19­­ 29 77 43 . 1 Extragerea a 11-a : 33 68 14 60­­ 87 86 76 20 31. 1 Fond de cîștiguri, Iei 707 681. 1 TIMPUL PROBABIL. Vremea se­­ menține răcoroasă, cu ceru­­teni­­i polar noros. Vîntul va sufla mii­­­­derat, cu intensificări din sectorul­­ nordic. Temperatura aerului : vscr­­p­torile minime vor fi cuprinse intre­­ 9 și 11 grade, iar cele maxime în­­t­­re 18 și 20 grade. Un îndemn şi pentru restul podgorenilor Ora culesului este aproape şi pentru podgoreni, dacă ne gindim că, în mustul strugu­rilor, concentraţia zahărului a ajuns deja la 120 — 130 g la litru, adică la limita minimă pentru recoltare, în multe plantaţii viticole, însă, culegă­torii au şi apărut înainte de a se fi dat semnalul de declan­şare a vinificaţiei. Este vorba de viile în care ploile din ul­tima perioadă au favorizat a­­varierea strugurilor şi apari­ţia atacului de mucegai. Ca de obicei în asemenea situa­ţii, s-a indicat ca, pentru pre­­întîmpinarea oricărei pierderi de recoltă, să se culeagă ime­diat strugurii afectaţi şi să se livreze la preţurile în vigoa­re. Sigur că bunii gospodari n-au aşteptat ca pagubele să ia proporţii, ei au trecut i­­mediat la acţiune. Inginerul Ştefan Petcovici, directorul întreprinderii viei şi vinului, a ţinut să evidenţieze preocu­parea deosebită a podgoreni­lor de la C.A.P. Hîrlău, De­leni, Cotnari, Strunga, care au izbutit, practic, să salveze producţia din porţiunile a­­fectate. Sunt exemple de ope-­­­rativitate care trebuie urma­te peste tot acolo unde mu­cegaiul a încep­ut­ să-şi facă apariţia. Asemenea interven­ţii sunt necesare mai cu sea­mă în zonele Răducăneni şi Şipote în care s-a venit foar­te timid în ajutorul rodului atins.

Next