Flacăra Iaşului, septembrie 1979 (Anul 35, nr. 10236-10261)

1979-09-15 / nr. 10248

fl^oiNU­tkA--------------------------------------------------------------—.-------------------------------------------------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI • In noul,an de învă­ţămînt a crescut numă­rul unităţilor preşcolare ,din judeţul nostru de la 480 — cite erau în anul şcolar trecut, la 502, ce­ea ce a permis Cuprin­derea mai largă a copii­lor în grădiniţe.­­ Este vorba de o sporire de la 32 000 de preşcolari la 35 000. „­in învăţăm­întul pri­­mar şi gimnazial, au fost cuprinşi, în anul şcolar 1978-41 970, 122.800 de e­­levi, iar acum sunt incluşi 127 790 de e­­levi. Va intra pentru prima dată în şcoli un eşalon de 16 000 de copii ; la licee, numai, cursurile de zi vor fi frecventate de 32 830 de tineri. In ju­deţul nostru, la circa 3 locuitori, unul este stu­­­­dent sau elev. ______| „Este necesar ca atît cadrele didactice, cît şi elevii şi studenţii să depună eforturi susţinute­­ pentru a asigura ducerea pînă la capăt a măsurilor stabilite cu privire la organizarea pe baze­­ noi, revoluţionare, a învăţămîntului nostru". ^ înalt simţ de responsabilitate în noul an şcolar! Noul an şcolar care începe astăzi se va desfăşura sub semnul unui important eveniment istoric din viaţa poporu­lui nostru, Congresul al XlI-lea al partidului, ce va mar­ca o etapă superioară în toate domeniile de activitate şi, desigur, şi în importantul sector al învăţămîntului, al pregătirii ca­drelor necesare economiei naţionale, tuturor ramurilor de activitate. Existenţa în proiectul de Directive a unui în­treg capitol cu privire la învăţămînt, ,au forţa de muncă şi ridicarea gradului de calificare­­ al celor ce muncesc, demonstrează din plin gr­ija pe care partidul nostru o acordă tuturor compartimentelor de activitate. Cum este şi firesc, o atenţie specială se acordă conţinutului proce­sului instructiv-educativ, subliniindu-se faptul că va tre­bui să fie continuată, într-un ritm tot mai intens, dez­voltarea şi modernizarea învăţămîntului de toate gradele, imperativ care ne obligă pe noi, slujitorii şcolii, sa dăm dovadă, în noul an şcolar, de un înalt spirit de respon­sabilitate. In judeţul nostru există o reţea de învăţămînt şi o bază materială care permit obţinerea unor rezultate din ce în ce mai bune în pregătirea multilaterală a tine­rei generaţii, în raport cu cerinţele economiei naţionale şi cu obiectivele economice, ale zonei noastre. Avem, spre exemplu, 34 de licee cu 21 de profile, iar pentru dotarea tuturor şcolilor cu noi mijloace de învăţămînt — utilaj şi aparatură pentru ateliere şi cabinete, mobilier, material didactic, material sportiv etc. — s-au alocat 7 000 000 de Iei în anul şcolar 1978—1979, faţă de 5 500 000 de lei cît a fost investit în anul anterior. Există deci toate condiţiile pen­tru ca invăţămîntul ieşean să înregistreze rezultate cali­tativ superioare, în deplină concordanţă cu cerinţele mereu crescânde ale dezvoltării economico-sociale. Iată de ce, se cuvine ca, în noul an şcolar, să facem totul pentru a com­bate şi înlătura mediocritatea în rindul elevilor şi a ridica nivelul calitativ al­­muncii cadrelor didactice prin utili­zarea cu eficienţă sporită a bazei materiale, in vederea unei pregătiri teoretice şi practice a elevilor, menită să-i ajute pe aceştia ca, la absolvire, să se poată integra ope­rativ în procesul de producţie. Grija partidului pentru continua perfecţionare a conţinutului predării cunoştin­ţelor şi muncii educative se manifestă şi în faptul că va avea loc, în curînd, primul Congres al educaţiei şi învă­­ţămintului, în alt forum în cadrul căruia se vor dezbate toate aceste probleme şi de unde vom veni cu forţe şi indicaţii noi ce vor constitui un sprijin preţios în mun­ca de zi cu zi, folosind toate aceste mijloace, ce ne sunt puse la dis­poziţie prin grija conducerii de partid şi de stat, a tova­răşului Nicolae Ceauşescu personal, va trebui să depu­nem cu toţii, în noul an de învăţămînt, eforturi sporite pentru creşterea rolului procesului instructiv-educativ din şcoală şi a contribuţiei acestuia la cultivarea, în rîndul elevilor, a trăsăturilor morale ale omului nou, capabil să contribuie activ la edificarea societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate. l Prof. GRIGORE BRUNE inspector general adjunct al Inspectoratului şcolar judeţean Iaşi NICOLAE CEAUŞESCU * _____­ Anul d© învăţămînt 1979-1980 Sub semnul modernizării continue î • Valoarea manualelor­­ şcolare care vor fi dis-­­­tribuite gratuit elevilor ţ din judeţ în acest an de­­ învăţămînt este de­­ 6 800 000 lei, faţă de ^ 5 200 000 lei în anul şco­­­lar trecut. î • Numărul sălilor de ţ clasă care vor fi date în­­ folosinţă în localităţi ale judeţului în acest an­­ ţ şcolar este de 49. ^ 1­ In acest an univer-­­­­ sitar, studenţii ieşeni­­ vor beneficia de noi spa­­­­ţii pentru învăţămînt,­­ cercetare şi producţie.­­ 9 Pe platforma Insti-i tutului politehnic, a fost ridicată o hală pentru­­ construcţii ,şi mecanica (j construcţiilor. 1 • Studenţii Institutu-l lui agronomic vor avea­­ la dispoziţie o seră di­­­­dactică de legume şi flori, pe o suprafaţă de­­ 4 000 m­p. De asemenea,­­ s-a înfiinţat un atelier didactic de prelucrare a subproduselor hortiviti­­cole. • Două hale de creş­tere a păsărilor, cu o capacitate totală de 200 000 de păsări, dintre­­ care 60 000 de găini ouă-­­ toare, completează, din acest an de învăţămînt, zestrea productivă a In- - stitutului agronomic „Ion Ionescu de la Brad“. • Din totalul de aproape 30 000 de studenţi aflaţi­­ la cursurile de zi, serale şi fără frecvenţă, în cele 5­­ institute de învăţămînt superior ieşene, peste 5 600 pă­ 1 şese pentru prima dată în viaţa universitară.­­ • In Centrul universitar Iaşi sunt 40 de cămine, cu­­ peste 15 000 de locuri, şi 9 cantine studenţeşti.­­ • La Institutul politehnic „Gh. Asach­i“ se află în­­ construcţie un nou cămin, cu o capacitate de 600 de­­ locuri, care va fi dat în folosinţă pînă la sfîrşitul a­­­cestui an calendaristic. Modernul atelier de ma­şini unelte, industrial nr. 1 din Iaşi, unul dintre cele patru existente la Liceul Spiritul gospodăresc şi-a spus cuvîntul Un tur de orizont efectuat prin satele comunei Costu­­leni ne-a dezvăluit un as­pect îmbucurător, acela că la activităţile de muncă pa­triotică din această vară au participat în număr mare atît elevi din­ comună, cit­­ţi Cei de la alte şcoli, ve­niţi în vacanţă. La Şcoala generală din Cozia s-au fă­cut lucrări de reparaţii la fundaţia clădirii, lucrări la care au contribuit din plin şi elevii Mihai Mîndru, Că­tălin Dinu, Alexandru Cob­­zaru, Const. Ignat, Alexan­dru Mironaş şi mulţi alţii. Lucrări mai substanţiale s-au executat la şcoala din satul Covasna. Aici, in vara aceasta, s-au construit o în­căpere pentru atelierul şco­lii şi alta pentru microcen­­trala care va asigura încăl­zirea şcolii şi a cochetului local de grădiniţă,­­aflat, în stadiu de finisaj, de peste drump­ . Aceeaşi atmosferă însufle­ţită am intilnit şi la şcoala din satul Hiliţa. Cărţile a­­şezate frumos pe bănci, U­­rarea de bun venit şi de succes la învăţătură scrisă pe table atestă faptul că şi în comuna Costuleni cele peste 50 de cadre didactice, împreună cu cei aproape 1 000 de elevi, s-au pregătit minuţios pentru întâlnirea cu noul an școlar. Bilanţ rodnic pe şantierele muncii patriotice In bogata agendă a va­canţei de vară, care şi-a consumat ieri ultima filă, la loc de cinste au fost înscri­se şi acţiunile de muncă pa­triotică. Pe şantierele con­strucţiilor de locuinţe, la sistematizarea pîrîului Nic­o­­lina, la construcţia unor că­mine şi cantine şcolare, săli de sport sau noi localuri de şcoală de la sate, elevi de la liceele „D. Cantemir“, I.P.A., „Emil Racoviţă“, „da­rabet Ibrăileanu“, economic nr. 1, sanitar, de la Şcoala generală nr. 17 din Iaşi ş.a. au participat cu însufleţire la executarea lucrărilor pro­gramate hărnicia şi sîrgu­­inţa tinerilor brigadieri s-a materializat în efectuarea unor lucrări în valoare de peste 5 milioane lei. In pre­zent, circa 3 000 de elevi din Iaşi şi din alte unităţi şco­lare din judeţ participă la strînsul recoltei. Să nu-i uităm nici pe cei care au reprezentat tinere­tul ieşean pe şantierele na­ţionale de muncă patriotică. Pe şantierele Canalului Du­năre — Marea Neagră, Com­binatului minier „Oltenia“, pe cele de la Galaţi sau Vi­­işoara Nord — Teleorman, circa 400 de tineri de la­ In­stitutul agronomic. Institu­tul politehnic, de la liceele „Nicolina“ şi Răducăneni s-au alăturat miilor de ti­neri din toată ţara, dovedind pasiune şi responsabilitate in îndeplinirea sarcinilor încredinţate. 134 X 33 RADIO IAŞI. Programul de seară (15 septembrie) : 16 Cotidian sonor ; 17,30 Conv­orbiri literare : 18,15 La Izvoarele muzicii ; 18,30 Piese in­strumentale de popularitate : 10 Bu­letin de ştiri ; 19,15 Inscripţii la o stemă de judeţ ; 19,30 Revista melo­­diilor ; 20,30 Program de romanţe ; 21 Evenimentele zilei ; 21,10 — 22 Vă invităm la dans. TELEVIZIUNE : 8,30 Muzică de pro­menadă ; 8,45 Porţile Carpaţilor ; 9,10 Melodii populare ; 9,43 Roma­n-foi­leton : „Poldark“ (reluare); 10,40 Pro­gram cultural-artistic pionieresc ; 16,55 Muzică populară instrumentală ; 15 Stadion. Fotbal : F.C. Baia Mare — Viitorul Scorni­cești (divizia A) ; 37,20 Agenda cultural-artistică Tv. ; 17,50 Clubul tineretului. . . ; 18,35 Săptămî­­na politică internă şi internațională; 18,50 1001 de seri ; 19 Telejurnal­; 13,35 Teleentik­lopedia ; " 20720 Film serial : „Dallas — Compania petrolie­­ră Ewing“ ; 21,10 Varietăţi muzical­­distractive ; 21,35 Telejurnal. CINEMATOGRAFE. Victoria, orele 9 , 11 ; 14,15 ; 16,15 ; 18,12 ; 20,13 . ..ul­tima frontieră a morţii“. Republica, orele 9 , 11 ; 14,30 16,30 ; 18,30 ; 20,30 : „Olga şi poetul“. Tineretului, orele 9 ; 11,15 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21 : „E­­lefantul alb“. Grădina de vară „Pa­lat“, ora 20 : „Porţile albastre ale o­­raşului“, în judeţ. PAŞCANI, casa de cultură : „Hercule cucereşte Atlan­tida“. Clubul G.F.R. : „Severino“. TG. FRUMOS : „Principiul dominoului“. HÎRLAU : „Dansul tobelor“. PODU ILOAIF.“ : „Expresul de „Buftea“. HA­­LAUCEȘTI : „Zbor mortal“. RABU­­CANFM : „Vlad Ţepeş“. LA TEATRUL NAȚIONAL, astăzi, la ora 19,30, Opera Română deschide stagiunea 1979 — 1980, cu spectacolul „Primăvara“ LOTO. Rezultatele tragerii din data de 14 septembrie 1979. Extragerea I : 74 32 1 70 56 49 33 11 82. Extragerea a II-a : 26 67 59 17 35 34 84 8 16. Fond de cîștiguri: 668 445 lei. TIMPUL PROBABIL. Vremea va fi în general frumoasă, cu cerul varia­bil, mai mult senin. Vintul va sufla slab pînă la moderat din sectorul vest-nord-vestic. Temperatura aerului, uşor variabilă ; valorile minime vor fi cuprinse intre 10 şi 15 grade, iar cele maxime intre 23 şi 26 grade. întorşi de pe cărările­­ vacanţei­­ • In perioada vacanţei de va­­­­ră, peste 30 000 de elevi ieşeni­­ au plecat in tabere de odihnă­­ la mare (Năvodari, Costineşti),­­ sau la munte (Izvoarele, Urea­­l­za, Albac, Horea, Măgura, Buc-­­ şoaia etc.). • Circa 8 000 de­­ şcolari au fost beneficiarii ex-­­­cursiilor interjudeţene. • Nu- i mărul celor care au participat­­ la diferite acţiuni turistice şi­­ de drumeţii depăşeşte la 000.­­ • Din rîndul purtătorilor era­ t vatelor roşii cu tricolor, câteva­­ zeci de echipaje au străbătut­­ în această vară cărările pairi­ , ei, cunoscând direct pitorești , locuri din țară, obiective social-­­ economice. S-AU ASIGURAT CONDIŢII PENTRU O TEMEINICĂ PREGĂTIRE TEORETICĂ ŞI PRACTICĂ A STUDENŢILOR Interviu cu conf.univ. Dumitru Rusu, secretarul comitetului de partid pe Centrul universitar Iaşi . Institutele de invăţămînt superior din Iaşi sînt pregătite pentru un nou an de studiu, de muncă intensă. Apropiatul Congres al XlI-lea al partidului constituie un eveniment de ma­re importanţă şi pentru invăţămîntul nostru academic, debutul anului universitar aflîn­­du-se sub incidenţa acestui eveniment.­­ Proiectele de documente ale Congresu­lui al Xll-Iea vin cu sarcini sporite şi pen­tru învăţămînt, sector care are menirea de a asigura cadre economiei naţionale, tuturor domeniilor vieţii sociale. Pe linia adîncirii procesului de integrare a invăţămintului cu cercetarea şi producţia, şi pentru noi rămin cerinţe esenţiale noua calitate, pregătirea multilaterală în strînsa concordanţă cu nece­sităţile prezente şi viitoare. Adunările repre­zentanţilor cadrelor didactice din facultăţile şi institutele noastre, desfăşurate într-un spi­rit critic şi autocritic pronunţat, au adoptat planuri concrete de acţiune, menite să asi­gure o bază temeinică, o clară optică acti­vităţii din acest­ frou an universitar. — In ce măsură vor beneficia studenţii de rezultatele acestor preocupări? — O sarcină trasată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acum doi ani, cînd a participat la Iaşi la des­chiderea noului an de învăţămînt, aceea de a se asigura cursuri, manuale, caiete de lu­crări pentru toate disciplinele, sarcină care a constituit o constantă a preocupării organiza­ţiilor de partid, cadrelor didactice, este în­ mare măsură îndeplinită , la ora actuală, dis­ciplinele care se predau sînt acoperite In pro­porţie de 90 la sută cu manuale, cursuri şi alte materiale redactate pe plan local. Jude­cind însă această acoperire după materialele pe care studentul intrat acum In facultate le găseşte, trebuie spus că acest procent nu este real. Multe dintre cursuri şi manuale sunt epuizate în librării, iar bibliotecile n-au re­ţinut un număr suficient de exemplare. — Cum se va acţiona pentru înlăturarea neajunsului ? — Acest aspect trebuie să stea în mod deosebit în atenţia cadrelor didactice, a con­ducerilor facultăţilor şi institutelor noastre. Va trebui să avem în vedere asigurarea­ unor tiraje mai mari, utilizarea la nivel superior a posibilităţilor de multiplicare pe plan local, reţinerea in biblioteci a unui număr cores­punzător de exemplare, îmbunătăţirea pro­gramelor analitice. — Exceptind această neimplinire, conside­raţi că pregătirile pentru noul an de învăţă­mînt sunt încheiate? — In general, da. Cei aproape 30 000 de studenţi (cursuri de zi, serale şi fără frecven­ţă) vor beneficia de condiţii optime, superi­oare anilor trecuţi, de studiu şi activitate de cercetare şi productivă. Baza materială spo­rită, modernă (laboratoare, spaţii de produc­ţie ş.a.) va determina o creştere a exigenţei in procesul de pregătire, teoretică şi practică, de educare temeinică a tineretului nostru stu­dios. Rubrică realizată de : ELENA PIETRA­RU, C. S. Leonid, GH. MATEI, LUPU. Foto :

Next