Flacăra Iaşului, octombrie 1979 (Anul 35, nr. 10262-10287)
1979-10-02 / nr. 10262
PAGÍNA All-A-------- la prolutrarea Congresului al XH-lea al I.C.R. adunări de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid Calitatea activităţii politice nu se vădeşte in numărul şedinţelor ■Secţia I a întreprinderii de prelucrare a lemnului din Iaşi, ca dealtfel întreaga unitate, traversează o perioadă dificilă în realizarea sarcinilor economice revenite prin planul de stat. Producţia marfă obţinută în primele 6 luni ale anului reprezintă numai 80,3 la sută din plan, iar indicatorul de productivitate a muncii a fost îndeplinit, în proporţie de 33,5 la sută. De asemenea, se înregistrează restanţe mari în onorarea sarcinilor de export, precum şi depăşiri la cheltuielile de producţie Această situaţie necorespunzătoare n-a determinat însă biroul organizaţiei de bază să analizeze temeinic, cu exigenţă, cauzele neîmplinirilor, pentru a veni în faţa comuniştilor cu o imagine clară a acestora, astfel ca adunarea să poatăhotărî asupra acţiunilor ce se cer întreprinse pentru recuperarea restanţelor. Darea de seamă, supeficiar întocmită, a vorbit doar de „cauze obiective“, aducând elogii activităţii politice desfăşurate de organizaţie şi biroul acesteia, iar proiectul planului de măsuri, realizat în aceeaşi manieră, n-a reuşit să contureze cit decît modul de intervenţie, cerut de realitatea secţiei, pentru schimbarea situaţiei necorespunzătoare privindîndeplinirea sarcinilor de producţie, întrebăm : cum de a permis comitetul de partid pe întreprindere să se vinăîn faţa comuniştilor cu asemenea materiale ambigue, derutante ? Dealtfel, comuniştii au reacţionat prompt, desolidarizindu-se practic de acest mod de abordare a problemelor secţiei, simţind nevoia unei analize lucide, exigente, în spirit critic şi autocritic. Primul vorbitor chiar, maistrul principal Gh. Nastasiu, amintind sublinierea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 5—7 septembrie a.c., că munca politică trebuie apreciată prin prisma rezultatelor economice, releva faptul că multe cauze ale restanţelor la producţia de mobilă se află în munca secţiei, în activitatea organizaţiei de partid. El s-a referit la irosirea timpului de muncă, slaba pregătire profesională a multor lucrători, lipsa de preocupare pentru reducerea fluctuaţiei forţei de muncă. „E drept, conchidea vorbitorul, ne-au lipsit şi unele materiale, au existat şi alte cauze. Dacă eram preocupaţi mai mult de problemele noastre interne, rezultatele ar fi cusiguranţă altele“. Reluînd ideea, comunistul Ion Dobîrceanu sublinia că organizaţia de partid nu-şi manifestă în suficientă măsură rolul conducător în secţie, nu se angajează metodic în soluţionarea efectivă a problemelor producţiei („n-a analizat activitatea tocmai în sectoarele unde se impunea mai mult“), cerînd să se acorde mai multă atenţie întăririi calitative a organizaţiei, creşterii şi educării noilor comunişti. Referindu-se pe larg la o seamă de neajunsuri din activitatea secţiei — neritmicitate în producţie, neglijenţa în exploatarea şi reparaţia utilajelor care conduce la dese scoateri din funcţiune ale acestora etc. — ing. Const. Sapariuc aprecia, la rinduri, că organizaţia de partid nu şi-a îndeplinit corespunzător principala sarcină : mobilizarea comuniştilor, a celorlalţi lucrători la îndeplinirea sarcinilor de producţie. Similar au vorbit şi alţi comunişti. Aşadar, două imagini aproape total diferite ale activităţii organizaţiei : una prezentată de biroul acesteia, care a găsit de cuviinţă să raporteze numărul de şedinţe ţinute de la vechile alegeri, şi alta de vorbitori, care au solicitat ca organizaţia şi biroul acesteia să se angajeze efectiv în asigurarea bunului mers al producţiei. Şi nu e greu să observăm care este atitudinea comunistă, viabilă, de care secţia are nevoie. Nu formalismul, neangajarea, ci cunoaşterea şi relevarea exigentă a lipsurilor, participarea susţinută a organizaţiei şi a fiecărui comunist la soluţionarea problemelor. Există, aşa cum s-a remarcat, posibilităţi efective de creştere a producţiei şi calităţii acesteia, de recuperare a restanţelor. Se impune însă ca organizaţia de partid să-şi orienteze ferm acţiunile şi activităţile spre producţie, fiindcă mersul acesteia constituie finalitatea şi criteriul de apreciere ale muncii politice şi de educaţie. In această lumină, noul birou ales are datoria să-şi organizeze efortul de intervenţie imediată pentru îmbunătăţirea activităţii productive a secţiei. GH. Viki AI.ACHE N • Aprovizionarea e mai bună! Servirea însă, continuă să înregistreze minusuri organizatorice (urmare din pag.11) activitatea de servire a cumpărătorilor. In piața Nicolina, discutăm cu gestionara Margareta Zaharia, de la unitatea Gostat care, echipată In haine de sărbătoare, se plimba pe la alte magazine. „De ce nu participaţi la vinzare ?“ „Eu sunt... şefă“, ne răspunde, plină de aroganţă, interlocutoarea. Şi dacă e şefă, l-a învoit şi pe soţul ei, iar la servire era doar muncitoarea sezonieră Felicia Isarie. In magazia unităţii găsim şi... 1750 kg de gogonele neexpuse la vinzare. Concepţii asemănătoare are şi gestionarul Năstase Ghiurtu de la unitatea Agrocoop. Nu numai că nu vrea să participe la vinzare, dar îşi protejează vădit soţia, pe care, în acest an, n-am găsit-o la imitate. „Ştiţi, e acasă“, justifică gestionarul. Acasă erau şi soţii Tîrţău de la unitatea Gostat, din piaţa Tătăraşisud. Ni s-a spus că au fost la o nuntă şi... se odihnesc. Pentru servirea cumpărătorilor, l-au angajat pe C-tin Keresnn, persoană cunoscută de organele de miliţie pentru infracţiunile comise în mai multe rînduri. O altă abatere des întîlnită in comerţul cu legume şi fructe din Iaşi este atitudinea necuviincioasă a unor vînzători. Nu ştim de ce conducerea I.J.L.F. nu ia măsurile cuvenite cu vînzătoarea Mariana Sîrbu, din piaţa Halei. Făcîndu-i observaţia că a vîndut unui cetăţean peste 160 kg struguri, pentru vinificare, în loc de a satisface mai multe cereri normale, a început să izbească cîntărul, să arunce mărfurile, să ne insulte. Comportare necuviincioasă faţă de organele de control au avut şi C-tin Frunză, de la unitatea Agrocoop (piaţa Tătăraşi-nord) şi Maria Turcan, de la magazinul alimentar (piaţa Nicolina) şi Aneta Sîrbu, de la chioşcul I.J.L.F. (piaţa Independenţei). Ce caută în comerţ aceşti vînzători, care nu lucrează cu bun simţ şi cu răspundere pentru meseria aleasă ? Mai multă atenţie trebuie acordată şi celorlalte unităţi din pieţe. In piaţa Tătăraşi-sud, de pildă, chioşcul C.V.A. era închis, cu toate că trebuia să funcţioneze conform programului afişat. Tot aici, la unitatea alimentară nu mai erau lapte şi iaurt, după două ore de la deschidere. La fel, la magazinul alimentar din piaţa Nicolina. Apoi, centrele de pîine nu sunt aprovizionate decit cu 3—4 sortimente. Sub orice critică se prezintă şi unitatea „Piscicola“ din piaţa Nicolina. Pe lingă mizeria care tronează aici, gestionara, Alexandrina Emilă, în loc să participe la vînzare, îşi prepară mereu cafeluţe, în timp ce cumpărătorii sunt serviţi de minorul C-tin Zamfir (13 ani). Iată deci că organizatorii comerţului ieşean trebuie să acţioneze, în continuare, cu şi mai multă perseverenţă, pentru curmarea tuturor neregulilor existente în acest important sector de servire publică. Margareta Zaharia avea cîntar, avea mărfuri pentru buna servire a cumpărătorilor. Nu avea, în schimb, chef să contribuie la servirea a 30 de cetăţeni care aşteptau. -----«-——-FLACĂRA IAȘULUI VIAŢA CULTURALĂ Sărbătoare» «de la Moşna O vibrantă manifestare patriotică Căminul cultural din comisia Moşna a găzduit duminică tradiţionala sărbătorire a cetăţii dacice, manifestare înscrisă în ciclul „Permanenţe ale istoriei poporului român“. Ajunsă la cea de a Xll-a ediţie, întîlnirea de la Moşna a stat, de această dată, sub semnul întimpinării celui de al Xll-lea Congres al partidului şi sărbătoririi a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Dealtfel, aceasta a fost şi tema simpozionului in cadrul căruia au vorbit conf. univ. dr. Marin Dinu şi conf. univ. dr. Ion Agrigoroaie de la Facultatea de istorie-filozofie a Universităţii ieşene şi cercetătorii ştiinţifici Leonid Boicu şi Leon Şimanschi de la Institutul de istorie şi arheologie „A. D. Xenopol“. Dezbaterile au pus în evidenţă resursele de educaţie patriotică ale acestor manifestări, de cunoaştere a trecutului glorios de luptă al poporului nostru, ca şi împlinirea idealurilor de libertate şi independenţă, de progres şi civilizaţie din România socialistă. .S-au reliefat, de asemenea, înfăptuirile obţinute in anii socialismului, realizările din actualul cincinal, cu care întregul nostru popor intimpină apropiatul Congres al partidului. In aceeaşi atmosferă de puternică rezonanţă patriotică, s-a desfăşurat şi spectacolul cultural-artistic care a avut ca generic „Sîntem aici, de 2 000 de ani“. Cunoscutul ansamblu coral al căminului cultural Moşna, dirijat de AlexandruSănduţă şi tineri recitatori au realizat un frumos montaj de cîntece şi versuri închinate patriei şi partidului. Grupul vocal al Cooperativei meşteşugăreşti „Igiena“, taraful, solistele vocale Adriana Dorohoi şi Aurora Grigoraş de la căminul Cultural din Podu Iloaiei, ca şi formaţia de armonici din comuna Costuleni ,au prezentat în faţa unui numeros public frumoase melodii din folclorul moldovenesc, cîntece de viaţă nouă. C. LUPU Colocviul teatrelor populare din Moldova HÎRLĂU (de iii. sub redacţia ziarului „Flacăra Iaşului")" Timp de două zile, sîmbătă şi duminică, în oraşul Hîrlâu s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a Colocviului teatrelor populare din Moldova, organizat de către Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi Consiliul orăşenesc Ciîrlău al educaţiei politice şi culturii socialiste. In prima zi, după festivitatea de deschidere şi vizitarea expoziţiei de afişe, fotografii şi programe de sală ale unor teatre populare moldovene, participanţii la colocviu au urmărit spectacolul „Fană, dragostea mea“ de Dan Tărchilă, prezentat de Teatrul popular din Cîmpulung Moldovenesc. La secţia de confecţii a întreprinderii de tricotaje „Moldova“, Teatrul popular „Petru Rareş“ din Hirlău a prezentat spectacolul-dezbatere „Rătăcirea“ de Paul Iancu. Seara, în incinta Casei orăşeneşti de cultură şi la ruinele Curţii domneşti din Hîrlâu s-au prezentat spectacole de cîntece şi versuri patriotice sub genericul „Permanenţe istorice ale existenţei noastre“, realizate de către interpreţi ai teatrului popular hîrlăuan în regia lui Eugen Traian Borduşanu, de la Teatrul de stat din Botoşani. In cea de-a doua zi, programul colocviului a cuprins simpozionul cu tema „Contribuţii creatoare în realizarea actului teatral“ şi dezbaterea „Dramaturg, critic de artă ■dramatică, regizor la teatrul de amatori“, la care au participat artistul emerit Constantin Morman, criticul Nicolae Barbu, dramaturgul Andi Andrieş, reprezentanţi ai teatrelor populare din Cîmpulung Moldovenesc, Vatra Bornei, Suceava, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Slănic- Moldova, Focşani şi Hîrlau. Au fost abordate probleme privind teatrul de amatori şi publicul, regizorul profesionist şi teatrul de amatori, rolul scenografiei în realizarea spectacolului de teatru şi altele. Toate acestea s-au constituit ca un fructuos schimb de experienţă pentru îmbogăţirea activităţii teatrelor populare moldovene în cea de a IlI-a ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României“ şi în special a activităţii Teatrului popular ,,Petru Rareş“ din Hîrlau, iniţiatorul colocviului a-amintit. PAUL IANCU „Decada cărţii româneşti“ Ieri au început la Iaşi manifestările cultural-educative înscrise în cadrul celei de-a VII-a ediţii a acţiunii republicane „Decada cărţii româneşti“. In acest context, la Casa cărţii s-a descins tradiţionalul Salon ieşean al cărţii, la care au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, un numeros public. Prima zi din cadrul „Decadei cărţii româneşti“ a fost dedicată evocării personalităţii şi operei lui Mihai Eminescu. In acest context, a vorbit criticul literar Mihai Drăgan, coordonatorul colecţiei „Eminesciana“ a Editurii „Junimea“. A fost lansată lucrarea „Avatarii faraonului Tia“ de George ■ Călinescu. Astăzi, de la ora 18, la Casa cărţii, va avea loc lansarea volumului „Suvenire şi impresii de călătorie“, de Dimitrie Ralet, tipărită la Editura „Minerva“. Prezintă criticul Const. Ciopraga. RADIO IAŞI. Programul deseara (2 octombrie) : 16 Cotidian sonor ; 17,38 O oră cu... tinereţea ; 18,311 Miniaturi instrumentare : 19 Buletin de ştirt; 19,15 Codul etic în viaţa noastră ; ÎS,30 Melodii, melodii ; 20 Teatru scurt : „Golful rechinilor“ de James Aldrige ; 20,13 Interpreţi români de operă ; 21 Evenimentele zilei; 21,15 Gintă Sergio Endsigo ; 21,23 Versuri de Ovidiu Ceparu ; 21,30__22 Ja/rx-magazin. TELEVIZIUNE. 9 Teleşcoala ; lîl Ulm serial : „Dallas — Comisaria petrolieră Ewing" ; 16 Telex ; 16,05 Teleşcoală ; 16,35 Curs de limbă engleză : 17 Almanah pionieresc ; 17,20 Din ţările socialiste : 17,53 Itinerare turistice ; 18,10 Album coral.; 18,20 Revista social-politică Tvr; 18,50 1001 de seri ; 19 Tele jurnal ; 19,20 îndeplinim programul partidului. In permanentă și adîncă legătură cu masele : 1 19,45 Melodii vwtstilare ; 20 Sea. Oră de teatru . ..Cărătașul Henschel“. Premieră Tv. ; 21,35 Tele - jurnal. I CINEMATOGRAFE. Victoria. orele 9, 11; 14,30; 10,30 ; 18,31; 20,31 : „Capcană pentru rață". I Republica. orele 9 ; 11,05 ; 14,15 ; 16,20 ; 18,25 ; 20,30 : „Omul pă-i ian.ien“. Copou. orele 9 , 11; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20.30 : „Ro. Ideo“.. Tineretului, orele 9: 11; 14,43 ; 16,45 ; 18,45; 20,15 : „Aleargă după mine ca să te prind". Casa de cultură a sin. dicatelor, orele 9 ; 11 ; 14; 16; 18 , 20 : „Vacanţă tracică", în judeţ. PAȘCANI, Casa de cultură : „Pe umel documentului \ 99"- Clubul C.F.R. : „De ce să-l împuşcăm pe profesor?“. TG. FRUMOS : „Vestul sălbatic“. HÎRLAU : „Şoimul". PODU ILOAIEI : „Sub luna răsturnată". HALATICESTI : „Colonel în rezervă". II ADUC A NENI : „Star". TEATRU 1. NAŢIONAL prezintă, astăzi, la ora 19,30, spectacolul cu piesa „ Act veniţian" de Famiil Petrescu. ŞEDINŢA CENACLULUI DE SATIRA şi UMOR. Astăzi, la ora 18, la Casa Presei din Iaşi (str. Vasile Alecsandri nr. 8), va avea loc prima şedinţă din noul an de activitate a cenaclului de satiră şi umor al ziarului „Flacăra luxului". Sunt invitaţi să participe membrii activi şi simpatizanţii. TIMPUL PROBABIL. Vremea se menţine rece, cu cerul variabil şi vînt slab la moderat din sectorul sud-estic. Temperatura aerului va fi în uşoară scădere : minimele vor oscila între 2 şi 5 grade, iar maximele vor fi cuprinse între 12 şi 15 grade. Răspundem scrisorilor trimise redacţiei • V. Strat, Şoseaua Naţională, nr. 48 A, blocul C .V. Defecţiunile ce apar în funcţionarea ascensorului sunt, în majoritate, o urmare a utilizării necorespunzătoare de către locatari. Conducerea G.I.G.C.L. Iaşi a stabilit ca electromecanicul de serviciu să supravegheze mai atent modul cum se exploatează liftul de către beneficiarii blocului C 6. • Gh. Strugariu, str. Grădinari nr. 12, blocul E 22, etajul 1, apart. 4, In legătură cu construirea unei pasarele pietonale peste conductele de termoficare ce traversează aleea de legătură dintre cartier și str. Ciurchi. Consiliul popular municipal Iași a făcut cunoscut Uzinei electrice propunerea dv. De asemenea, s-a trimis adresă la I.R.E. în vederea finalizării lucrărilor pentru iluminatul public. S-a luat legătura și cu conducerea I.G.C.C. pentru terminarea lucrărilor din str. Splai Stîng Bahlui, Const. Olaru, str. Atelierului nr. X, blocul A 9 colț, scara C, etajul II, apart. 3. Direcţia judeţeană a muncii precizează : • stabilirea retribuției, în cazul transferului unei persoane în interes de serviciu, se face în conformitate cu prevederile art. 17 (4) din Legea nr. 57/1974. Retribuția tarifară de încadrare stabilită pe trepte de retribuire constituie un drept cîştigat, atît timp cît personalul este încadrat în aceeaşi categorie sau funcţie, ori în funcţii echivalente in aceeaşi unitate, sau prin transfer in interesul serviciului, în altă unitate unde, pentru meseria sau funcţia respectivă, se aplică acelaşi nivel de retribuire. Dacă transferul în interes de serviciu se face la o unitate unde se aplică alte nivele de retribuire, retribuţia tarifară anterioară nu mai este un drept câştigat, aceasta urmînd a se stabili în condiţiile reglementate prin Decretul nr. 100/1979. Gh. Manea, str. Cuza Vodă nr. 10. Pentru sensul de circulaţie Tg. Cucului— Piaţa Unirii nu este necesară instalarea unor semne de restricţie a vitezei pentru tramvaie, deoarece la intersecţia străzilor Cuza Vodă cu Dobrogeana Gherea sunt instalate semafoare. în aceste condiţii, vatmanii sunt obligaţi să reducă viteza pentru a opri în staţie. Pentru sensul de circulaţie Piaţa Unirii — Tg. Cucului, propunerea dv. a fost binevenită. Inspectoratul judeţean al Ministerului de Interne Iaşi, împreună cu organele în drept, au luat măsura instalării unui indicator rutier de reducere a vitezei. Supravegherea respectării acestuia se va face de către lucrătorii de miliţie, folosindu-se şi aparatura din dotare. MINA LITEANU