Flacăra Iaşului, octombrie 1979 (Anul 35, nr. 10262-10287)

1979-10-02 / nr. 10262

PAGÍNA A­ll-A--------­ la prolutrarea Congresului al XH-lea al I­.C.R. adunări de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid Calitatea activităţii politice nu se vădeşte in numărul şedinţelor ■Secţia I a întreprinderii de prelucrare a lemnului din Iaşi, ca dealtfel întrea­ga unitate, traversează o pe­rioadă dificilă în realizarea sarcinilor economice reveni­te prin planul de stat. Pro­ducţia marfă obţinută­ în pri­mele 6 luni­ ale anului re­prezintă numai 80,3 la sută din plan, iar indicatorul de productivitate a muncii a fost îndeplinit, în proporţie de 33,­5 la sută. De aseme­nea, se înregistrează restan­ţe mari în onorarea sarci­nilor de export, precum şi depăşiri la cheltuielile de producţie Această situaţie necorespunzătoare n-a deter­minat însă biroul organiza­ţiei de bază să analizeze te­meinic, cu exigenţă, cauze­le neîmplinirilor, pentru a veni în faţa comuniştilor cu o imagine clară a acestora, astfel ca adunarea să poată­­hotărî asupra acţiunilor ce se cer întreprinse pentru re­cuperarea restanţelor. Darea de seamă, supe­ficiar întoc­mită, a vorbit doar de „cau­ze obiective“, aducând elogii activităţii politice desfăşura­te de organizaţie şi biroul acesteia, iar proiectul planu­lui de măsuri, realizat în aceeaşi manieră, n-a reuşit să contureze cit de­cît mo­dul de intervenţie, cerut de realitatea secţiei, pentru schimbarea situaţiei necores­­punzătoare privind­­îndepli­­nirea sarcinilor de produc­ţie, întrebăm : cum de a permis comitetul de partid pe întreprindere să se vi­nă­­în faţa comuniştilor cu asemenea materiale ambigue, derutante ? Dealtfel, comuniştii au re­acţionat prompt, desolidari­­zindu-se practic de acest mod de abordare a proble­melor secţiei, simţind ne­voia unei analize lucide, e­­xi­gente, în spirit critic şi autocritic. Primul vorbitor chiar, maistrul principal Gh. Nastasiu, amintind sublinie­rea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 5—7 septembrie a.c., că munca politică trebuie a­­p­rec­iată prin prisma rezul­tatelor economice, releva faptul că multe cauze ale restanţelor la producţia de mobilă se află în munca sec­ţiei, în activitatea organiza­ţiei de partid. El s-a re­ferit la irosirea timpului de muncă, slaba pregătire pro­fesională a multor lucrători, lipsa de preocupare pentru reducerea fluctuaţiei forţei de muncă. „E drept, conchi­dea vorbitorul, ne-au lipsit şi unele materiale, au exis­tat şi alte cauze. Dacă eram preocupaţi mai mult de pro­blemele noastre interne, re­zultatele ar fi cu­­siguranţă altele“. Reluînd ideea, co­munistul Ion Dobîrceanu sublinia că organizaţia de partid nu-şi manifestă în su­ficientă măsură rolul condu­cător în secţie, nu se anga­jează metodic în soluţiona­rea efectivă a problemelor producţiei („n-a analizat ac­tivitatea tocmai în sectoare­le unde se impunea mai mult“), cerînd să se acorde mai multă atenţie întăririi calitative a organizaţiei, creşterii şi educării noilor comunişti. Referind­u-se pe larg la o seamă de neajun­suri din activitatea secţiei — neritmicitate în produc­ţie, neglijenţa în exploata­rea şi reparaţia utilajelor care conduce la dese scoa­teri din funcţiune ale aces­tora etc. — ing. Const. Sa­­pariuc aprecia, la rinduri, că organizaţia de partid nu şi-a îndeplinit corespunzător principala sarcină : mobili­zarea comuniştilor, a celor­lalţi lucrători la îndeplini­rea sarcinilor de producţie. Similar au vorbit şi alţi co­munişti. Aşadar, două imagini a­­proape total diferite ale ac­tivităţii organizaţiei : una prezentată de biroul acesteia, care a găsit de cuviinţă să raporteze numărul de şedin­ţe ţinute de la vechile ale­geri, şi alta de vorbitori, ca­re au solicitat ca organiza­ţia şi biroul acesteia să se angajeze efectiv în asigura­rea bunului mers al produc­ţiei. Şi nu e greu să obser­văm care este atitudinea co­munistă, viabilă, de care secţia are nevoie. Nu for­malismul, neangajarea, ci cu­noaşterea şi relevarea exi­gentă a lipsurilor, participa­rea susţinută a organizaţiei şi a fiecărui comunist la so­luţionarea problemelor. E­­xistă, aşa cum s-a remarcat, posibilităţi efective de creş­tere a producţiei şi calităţii acesteia, de recuperare a restanţelor. Se impune însă ca organizaţia de partid să-şi orienteze ferm acţiunile şi activităţile spre producţie, fiindcă mersul acesteia con­stituie finalitatea şi criteriul de apreciere ale muncii po­litice­ şi de educaţie. In a­­ceastă lumină, noul birou ales are datoria să-şi orga­nizeze efortul de interven­ţie imediată pentru îmbună­tăţirea activităţii productive a secţiei. GH. Vik­i AI.ACHE­ N • Aprovizionarea e mai bună! Servirea însă, continuă să înregistreze minusuri organizatorice (urmare din pag.1­1) activitatea de servire a cum­părătorilor. In piața Nicoli­­na, discutăm cu gestionara Margareta Zaharia, de la unitatea Gostat care, echi­pată In haine de sărbătoa­re, se plimba pe la alte ma­gazine. „De ce nu partici­paţi la vinzare ?“ „Eu sunt... şefă“, ne răspunde, plină de aroganţă, interlocutoarea. Şi dacă e şefă, l-a învoit şi pe soţul ei, iar­ la servire era doar muncitoarea sezonieră Felicia Isarie. In magazia unităţii găsim şi... 1750 kg de gogonele neexpuse la vinzare. Concepţii asemănă­toare are şi gestionarul Năs­­tase Ghiurtu de la unitatea Agrocoop. Nu numai că nu vrea să participe la vinzare, dar îşi protejează vădit so­ţia, pe care, în acest an, n-am găsit-o la imitate. „Ştiţi, e acasă“, justifică gestionarul. Acasă erau şi soţii Tîrţău de la unitatea Gostat, din piaţa Tătăraşi­­sud. Ni s-a spus că au fost la o nuntă şi... se odihnesc. Pentru servirea cumpărăto­rilor, l-au angajat pe C-tin Keresnn, persoană cunoscută de organele de miliţie pen­tru infracţiunile comise în mai multe rînduri. O altă abatere des întîlni­­tă in comerţul cu legume şi fructe din Iaşi este atitudi­nea necuviincioasă a unor vînzători. Nu ştim de ce conducerea I.J.L.F. nu ia mă­surile cuvenite cu vînzătoa­rea Mariana Sîrbu, din pia­ţa Halei. Făcîndu-i observa­ţia că a vîndut unui cetăţean peste 160 kg struguri, pentru vinificare, în loc de a sa­tisface mai multe cereri nor­male, a început să izbească cîntărul, să arunce mărfuri­le, să ne insulte. Comporta­re necuviincioasă faţă de organele de control au avut şi C-tin Frunză, de la unitatea Agrocoop (pia­ţa Tătăraşi-nord) şi Ma­ria Turcan, de la maga­zinul alimentar (piaţa Nico­­lina) şi Aneta Sîrbu, de la chioşcul I.J.L.F. (piaţa In­dependenţei). Ce caută în comerţ aceşti vînzători, care nu lucrează cu bun simţ şi cu răspundere pentru mese­ria aleasă ? Mai multă atenţie trebuie acordată şi celorlalte uni­tăţi din pieţe. In piaţa Tă­­tăraşi-sud, de pildă, chioşcul C.V.A. era închis, cu toate că trebuia să funcţioneze conform programului afişat. Tot aici, la unitatea alimen­tară nu mai erau lapte şi iaurt, după două ore de la deschidere. La fel, la maga­zinul alimentar din piaţa Nicolina. Apoi, centrele de pîine nu sunt aprovizionate decit cu 3—4 sortimente. Sub orice critică se prezintă şi unitatea „Piscicola“ din piaţa Nicolina. Pe lingă mizeria care tronează aici, gestiona­ra, Alexandrina Em­ilă, în loc să participe la vînzare, îşi prepară mereu cafeluţe, în timp ce cumpărătorii sunt serviţi de minorul C-tin Zamfir (13 ani). Iată deci că organizatorii comerţului ieşean trebuie să acţioneze, în continuare, cu şi mai multă perseverenţă, pentru curmarea tuturor ne­regulilor existente în acest important sector de servire publică. Margareta Zaharia avea cîntar, avea mărfuri pentru buna servire a cumpărătorilor. Nu avea, în schimb, chef să contribuie la servirea a 30 de cetăţeni care aşteptau. -----«-——-FLACĂRA IAȘULUI VIAŢA CULTURALĂ Sărbătoare» «de la Moşna O vibrantă manifestare patriotică Căminul cultural din co­­misia Moşna a găzduit du­minică tradiţionala sărbăto­rire a cetăţii dacice, mani­festare înscrisă în ciclul „Permanenţe ale istoriei po­porului român“. Ajunsă la cea de a Xll-a ediţie, întîl­­nirea de la Moşna a stat, de această dată, sub semnul întimpinării celui de al Xll-lea Congres al partidu­lui şi sărbătoririi a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi inde­pendent. Dealtfel, aceasta a fost şi tema simpozionului in cadrul căruia au vorbit conf. univ. dr. Marin Dinu şi conf. univ. dr. Ion Agri­­goroaie de la Facultatea de istorie-filozofie a Universită­ţii ieşene şi cercetătorii şti­inţifici Leonid Boicu şi Leon Şimanschi de la Institutul de istorie şi arheologie „A. D. Xenopol“. Dezbaterile au pus în evi­denţă resursele de educaţie patriotică ale acestor mani­festări, de cunoaştere a tre­cutului glorios de luptă al poporului nostru, ca şi îm­plinirea idealurilor de liber­tate şi independenţă, de progres şi civilizaţie din România socialistă. .S-au re­liefat, de asemenea, înfăp­tuirile obţinute in anii so­cialismului, realizările din actualul cincinal, cu care întregul nostru popor intim­­pină apropiatul Congres al partidului. In aceeaşi atmosferă de puternică rezonanţă patrio­tică, s-a desfăşurat şi spec­tacolul cultural-artistic care a avut ca generic „Sîntem aici, de 2 000 de ani“. Cunos­cutul ansamblu coral al că­minului cultural Moşna, di­rijat de Alexandru­­Sănduţă şi tineri recitatori au rea­lizat un frumos montaj de cîntece şi versuri închinate patriei şi partidului. Grupul vocal al Cooperativei meşte­şugăreşti „Igiena“, taraful, solistele vocale Adriana Do­­rohoi şi Aurora Gri­goraş de la căminul Cultural din Podu Iloaiei, ca şi formaţia de armonici din comuna Costu­­leni ,au prezentat în faţa unui numeros public frumoa­se melodii din folclorul mol­dovenesc, cîntece de viaţă nouă.­ ­ C. LUPU Colocviul teatrelor populare din Moldova HÎRLĂU (de iii. sub redac­­ţia ziarului „Flacăra Iaşu­lui")" Timp de două zile, sîmbă­­tă şi duminică, în oraşul Hîrlâu s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a Colocviu­lui teatrelor populare din Moldova, organizat de către Comitetul judeţean de cul­tură şi educaţie socialistă şi Consiliul orăşenesc Ciîrlău al educaţiei politice şi cul­turii socialiste. In prima zi, după festivitatea de deschi­dere şi vizitarea expoziţiei de afişe, fotografii şi pro­grame de sală ale unor tea­tre populare moldovene, par­ticipanţii la colocviu au ur­mărit spectacolul „Fană, dragostea mea“ de Dan Tăr­­chilă, prezentat de Teatrul popular din Cîmpulung Mol­dovenesc. La secţia de con­fecţii a întreprinderii de tri­cotaje „Moldova“,­ Teatrul popular „Petru Rareş“ din Hirlău a prezentat spectaco­­lul-dezbatere „Rătăcirea“ de Paul Iancu. Seara, în incin­ta Casei orăşeneşti de cul­tură şi la ruinele Curţii domneşti din Hîrlâu s-au prezentat spectacole de cîn­tece şi versuri patriotice sub genericul „Permanenţe isto­rice ale existenţei noastre“, realizate de către interpreţi ai teatrului popular hîrlă­­uan în regia lui Eugen Tra­­ian Borduşanu, de la Tea­trul de stat din Botoşani. In cea de-a doua zi, pro­gramul colocviului a cuprins simpozionul cu tem­a „Contri­buţii creatoare în realizarea actului teatral“ şi dezbaterea „Dramaturg, critic de artă ■dramatică, regizor la teatrul de amatori“, la care au par­ticipat artistul emerit Con­stantin Morman, criticul Nicolae Barbu, dramaturgul Andi Andrieş, reprezentanţi ai teatrelor populare din Cîmpulung Moldovenesc, Va­tra Bornei, Suceava, Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, Slănic- Moldova, Focşani şi Hîrlau. Au fost abordate probleme privind teatrul de amatori şi publicul, regizorul profe­sionist şi teatrul de amatori, rolul scenografiei în reali­zarea spectacolului de tea­tru şi altele. Toate acestea s-au consti­tuit ca un fructuos schimb de experienţă pentru îmbo­găţirea activităţii teatrelor populare moldovene în cea de a IlI-a ediţie a Festiva­lului naţional „Cintarea României“ şi în special a activităţii Teatrului popular ,,Pet­ru Rareş“ din Hîrlau, iniţiatorul colocviului a-a­mint­it. PAUL IANCU „Decada cărţii româneşti“ Ieri au început la Iaşi ma­nifestările cultural-educative înscrise în cadrul celei de-a VII-a ediţii a acţiunii repu­blicane „Decada cărţii româ­neşti“. In acest context, la Casa cărţii s-a descins tradiţiona­­lul Salon ieşean al cărţii, la care au participat repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, un nu­meros public. Prima zi din cadrul „De­cadei cărţii româneşti“ a fost dedicată evocării perso­nalităţii şi operei lui Mi­hai Eminescu.­ In acest context, a vorbit criticul literar Mi­­hai Drăgan, coordonatorul colecţiei „Eminesciana“ a E­­diturii „Junimea“. A fost lansată lucrarea „Avatarii faraonului Tia“ de George ■ Călinescu. Astăzi, de la ora 18, la Casa cărţii, va avea loc lansarea volumului „Suvenire şi impresii de că­lătorie“, de Dimitrie Ralet, tipărită la Editura „Minerva“. Prezintă criticul Const. Cio­­praga. RADIO IAŞI. Programul de­­seara (2 octombrie) : 16 Cotidian sonor ; 17,38 O oră cu... tinere­ţea ; 18,311 Miniaturi instrumen­tare : 19 Buletin de ştirt; 19,15 Codul etic în viaţa noastră ; ÎS,30 Melodii, melodii ; 20 Tea­tru scurt : „Golful rechinilor“ de James Aldrige ; 20,13 Inter­preţi români de operă ; 21 Eve­nimentele zilei; 21,15 Gintă Sergio Endsigo ; 21,23 Versuri de Ovi­di­u Ceparu ; 21,30__22 Ja/rx-magazin. TELEVIZIUNE. 9 Teleşcoala ; lîl Ulm serial : „Dallas — Com­­isaria petrolieră Ewing" ; 16 Telex ; 16,05 Teleşcoală ; 16,35 Curs de limbă engleză : 17 Al­manah pionieresc ; 17,20 Din ţă­rile socialiste : 17,53 Itinerare turistice ; 18,10 Album coral.; 18,20 Revista social-politică Tvr; 18,50 1001 de seri ; 19 Tele jur­nal ; 19,20 îndeplinim progra­mul partidului. In permanentă și adîncă legătură cu masele : 1 19,45 Melodii vw­tstilare ; 20 Sea. O­ră de teatru . ..Cărătașul Hens­­­­chel“. Premieră Tv. ; 21,35 Tele - jurnal. I CINEMATOGRAFE. Victoria.­­ orele 9, 11; 14,30; 10,30 ; 18,3­1;­­ 20,3­1 : „Capcană pentru rață". I Republica. orele 9 ; 11,05 ; 14,15 ;­­ 16,20 ; 18,25 ; 20,30 : „Omul pă-­i ian.ien“. Copou. orele 9 , 11;­­ 14,30 ; 16,30 ; 18,­30­ ; 20.30 : „Ro. I­deo“.. Tineretului, orele 9: 11;­­ 14,43 ; 16,45 ; 18,45; 20,15 : „A­­leargă după mine ca să te­­ prind". Casa de cultură a sin.­­ dicatelor, orele 9 ; 11 ; 14; 16;­­ 18 , 20 : „Vacanţă tracică", în­­ judeţ. PAȘCANI, Casa de cul­­­­tură : „Pe um­el documentului \ 99"- Clubul C.F.R. : „De ce să-l împuşcăm pe profesor?“. TG. FRUMOS : „Vestul sălbatic“. HÎRLAU : „Şoimul". PODU ILOAIEI : „Sub luna răsturna­tă". HALATICESTI : „Colonel în rezervă". II ADUC A N­EN­I : „Star". TEATRU 1. NAŢIONAL pre­zintă, astăzi, la ora 19,30, spec­tacolul cu piesa „ Act veni­ţi­an" de Famii­l Petrescu. ŞEDINŢA CENACLULUI DE SATIRA şi UMOR. Astăzi, la ora 18, la Casa Presei din Iaşi (str. Vasile Alecsandri nr. 8), va avea loc prima şedinţă din noul an de activitate a cenaclu­lui de satiră şi umor al ziaru­lui „Flacăra luxului". Sunt invitaţi să participe membrii activi şi simpatizanţii. TIMPUL PROBABIL. Vremea se menţine rece, cu cerul varia­bil şi vînt slab la moderat din sectorul sud-estic. Tempera­tura aerului va fi în uşoară scădere : minimele vor oscila între 2 şi 5 grade, iar maxime­le vor fi cuprinse între 12 şi 15 grade. Răspundem scrisorilor trimise redacţiei • V. Strat, Şoseaua Naţională, nr. 48 A, blocul C .V. Defec­ţiunile ce apar în funcţiona­rea ascensorului sunt, în ma­joritate, o urmare a utilizării necorespunzătoare de către locatari. Conducerea G.I.G.C.L. Iaşi a stabilit ca electromeca­nicul de serviciu să suprave­gheze mai atent modul cum se exploatează liftul de către beneficiarii blocului C 6. • Gh. Strugariu, str. Grădinari nr. 12, blocul E 22, etajul 1, apart. 4, In legătură cu con­struirea unei pasarele pieto­­nale peste conductele de ter­­moficare ce traversează aleea de legătură dintre cartier și str. Ciurchi. Consiliul popu­lar municipal Iași a făcut cu­noscut Uzinei electrice pro­punerea dv. De asemenea, s-a trimis adresă la I.R.E. în ve­derea finalizării lucrărilor pentru iluminatul public. S-a luat legătura și cu conducerea I.G.C.C. pentru terminarea lucrărilor din str. Splai Stîng Bahlui,­­ Const. Olaru, str. Atelierului nr. X, blocul A 9 colț, scara C, etajul II, apart. 3. Direcţia judeţeană a mun­cii precizează : • stabilirea re­tribuției, în cazul transferului unei persoane în interes de serviciu, se face în conformi­tate cu prevederile art. 17 (4) din Legea nr. 57/1974. Retri­buția tarifară de încadrare stabilită pe trepte de retri­buire constituie un drept cîş­­tigat, atît timp cît personalul este încadrat în aceeaşi cate­gorie sau funcţie, ori în func­ţii echivalente in aceeaşi uni­tate, sau prin transfer in inte­resul serviciului, în altă uni­tate unde, pentru meseria sau funcţia respectivă, se aplică acelaşi nivel de retribuire. Dacă transferul în interes de serviciu se face la o unitate unde se aplică alte nivele de retribuire, retribuţia tarifară anterioară nu mai este un drept câştigat, aceasta urmînd a se stabili în condiţiile re­glementate prin Decretul nr. 100/1979.­­ Gh. Manea, str. Cuza Vodă nr. 10. Pentru sen­sul de circulaţie Tg. Cucului— Piaţa Unirii nu este necesară instalarea unor semne de restricţie a vitezei pentru tramvaie, deoarece la inter­secţia străzilor Cuza Vodă cu Dobrogeana Gherea sunt in­stalate semafoare. în aceste condiţii, vatmanii sunt obligaţi să reducă viteza pentru a opri în staţie. Pentru sensul de circulaţie Piaţa Unirii — Tg. Cucului, propunerea dv. a fost binevenită. Inspectoratul judeţean al Ministerului de Interne Iaşi, împreună cu or­ganele în drept, au luat mă­sura instalării unui indicator rutier de reducere a vitezei. Supravegherea respectării a­­cestuia se va face de către lucrătorii de miliţie, folosin­­du-se şi aparatura din dotare. MINA LITEANU

Next