Flacăra Iaşului, iunie 1980 (Anul 36, nr. 10469-10493)

1980-06-01 / nr. 10469

­ FUCĂRA IASUIUT La Palatul culturii Expoziţie In­tuita numeroaselor şi bogatelor manifestări prile­juite de împlinirea a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi inde­pendent, se înscrie ca o ac­ţiune deosebită valoroasa expoziţie arheologică omagi­ală, vernisată ieri la Pala­tul culturii şi dedicată a­­celuiaşi important eveniment istoric din viaţa poporului nostru. La vernisaj au participat tovarăşul Alecu Floareş, se­cretar al Comitetului jude­ţean al P.C.R., vicepreşedin­te al Comitetului executiv al Consiliului popular jude­ţean, reprezentanţi ai Comi­tetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, ai or­ganizaţiilor de masă şi ob­şteşti, oameni de cultură şi artă, un numeros public. Cuvântul de deschidere a fost rostit de prof. Ion Ar­hip, directorul Complexului muzeistic Iaşi. Expoziţia a fost prezentată de muzeogra­fii principali Maria Voica Puşcaşu şi Nicolae Puşcaşu. Publicul s-a oprit înde­lung în faţa vitrinelor care cuprind un număr de 2050 omagială de exponate (obiecte din ce­ramică, monede, bijuterii, podoabe vestimentare, piese decorative din marmură şi piatră sculptată, unelte ş.a.­, reprezentative ca mărturii materiale ale trecutului is­toric al patriei, pentru o pe­rioadă cuprinsă între mile­niul III î.e.n şi sfîrşitul e­­pocii medievale. Piesele sunt selectate din fondul măr­turiilor arheologice recolta­te pe teritoriile municipiu­lui şi judeţului Iaşi, cu pri­lejul efectuării săpăturilor de cercetare şi intervenţii­lor de salvare şi recuperare a patrimoniului arheologic, desfăşurate sub auspiciile Complexului muzeistic Iaşi, în anii 1974—1980, cu con­cursul muncii patriotice a numeroşi utecişti. Obiectele au fost restaurate de specia­lişti de la Laboratorul zonal Iaşi de conservare — restau­rare. Expoziţia, organizată de Oficiul judeţean al patri­moniului cultural naţional şi Muzeul de istorie al Moldo­vei, sub egida Complexului muzeistic Iaşi, va fi deschi­să timp de două luni. e • ------------------­ Filmele săptămînii viitoare PREMIERE REPUBLICA : „Castele pe gheață“ Este povestea unei tinere patinatoare care, suferind un accident grav, va fi a­­bandonată de antrenoarea ce-i făcuse pînă atunci o largă publicitate. Suportul moral pe care-l prezintă ta­tăl acestei sportive și prie­tena ei o va ajuta să depă­şească criza psihică prin ca­re trece şi să se restabileas­că. Aşadar, acest film ame­rican pune o problemă de u­­manitate, confirmînd vechiul dicton potrivit căruia ..prie­tenul la nevoie se cunoaşte". Regia : Donald Wrye. TINERETULUI : „Ştrenga­rii" (5—8 iunie) O comedie vioaie pentru şi despre tineri este această peliculă realizată de cine­matografia iugoslavă (autor Jerse Bevc), cu o acţiune din care nu lipsesc dragostea, probleme privind calificarea profesională, dar şi momen­tele de exuberanţă juveni­lă CASA DE CULTURA A SINDICATELOR: „Un frate formidabil“. Stanislav Strnad, regizorul acestui film cehoslovac, ce continuă cunoscuta comedie „Fratele meu are un frate formidabil", mărturiseşte un­deva că şi-a propus să facă un spectacol pur contemporan despre probleme aparent mă­runte în spatele cărora se ascund relaţiile cu societa­tea, cu viaţa. Este exact ceea ce realizează prezentîndu-ne modul în care un tînăr îşi hotărăşte destinul, opunîn­­du-se prejudecăţilor celor mai vîrstnici. RELUĂRI Victoria : „Blestemul pă­­mintului, blestemul iubirii“. Tineretului : „Zîzania" (2—4 iunie) ; Clubul Panificației : „Studentul, computerul şi cartofii“ ; Copou: „Naufra­giul". fr ill.jy . Intre evenimentele politi­ce ale lunii expirate un loc deosebit de important îl o­­cupă acţiunea de preschim­bare a carnetelor de partid, înmînarea documentului roşu constituind o apreciere a activităţii depuse de fiecare comunist pentru înfăptuirea politicii partidului şi a pre­vederilor Statutului, a con­tribuţiei aduse la înflorirea economico-socială a patriei, în conformitate cu Progra­mul de făurire a societăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintare a Româ­niei spre comunism. Te­meinic pregătită din luni­le anterioare, acţiunea a în­ceput prin solemnitatea cu profundă semnificaţie care a avut loc la sediul Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, în cadrul căreia au fost înmînate noile carnete de partid tovarăşu­lui NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidu­lui, celorlalţi tovarăşi mem­bri ai Comitetului Politic E­­xecutiv al C.C. al P.C.R. Aşa cum este firesc, spre bucuria noastră, a tuturor, carnetul de partid care poar­tă numărul 1 a fost înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, primul bărbat al ţării comunistul de omenie care se află în fruntea parti-’ dului, de numele căruia sunt legate organic profundele transformări revoluţionare petrecute în ţara noastră, măreţele, realizări obţinute de poporul nostru pe calea socialismului şi comunismu­lui şi în mod deosebit cele înregistrate în ultimul de­ceniu şi jumătate. După cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la această solem­nitate, pentru fiecare comu­nist înmînarea carnetului de partid constituie un eveni­ment important, dar şi pri­lejul unui angajament de vi­itor. Avînd ca exemplu an­gajamentul secretarului ge­neral al partidului, pilda sa de dăruire pentru cauza so­cialismului şi comunismului, să facem totul pentru înfăp­tuirea Programului partidu­lui, pentru continua dezvol­tare şi înflorire a patriei, pentru întărirea necontenită a independenţei şi suverani­tăţii sale, pentru triumful cauzei păcii în lume şi co­laborării între popoare. Cu prilejul luminării noilor car­nete de partid, comuniştii se angajează, în acelaşi timp, să facă totul pentru a întări necontenit forţa şi unitatea de granit a partidului, pen­tru a asigura întărirea dis­ciplinei, creşterea gradului de răspundere, ridicarea ni­velului politic şi ideologic al fiecăruia, în vederea înfăp­tuiri neabătute a sarcinilor încredinţate, în cadrul preocupărilor permanente ale conducerii de partid şi de stat pentru realizarea întocmai a sarci­nilor din actualul cincinal, o deosebită însemnătate o interne are Şedinţa comună a Comi­tetului Politic Executiv al C. C. al P.C.R., Consiliului de Stat şi Guvernului ţării, care a dezbătut şi stabilit noi linii directoare de acţi­une în diferite domenii pen­tru perfecţionarea activităţii economice şi creşterea efi­cienţei sale. In­ spiritul ho­­tărîrilor adoptate, trebuie să se acţioneze energic pentru îmbunătăţirea activităţii în domeniul investiţiilor, pen­tru concentrarea tuturor for­ţelor în vederea realizării obiectivelor care au toate condiţiile de a fi puse în funcţiune în acest an sau în anul viitor. Măsurile stabi­lite vizează, de asemenea, reducerea în continuare a consumurilor materiale, e­­nergetice şi de combustibil, îmbunătăţirea activităţii de export, recuperarea materia­lelor refolosibile pentru re­ducerea importurilor, înde­plinirea programului con­strucţiei de locuinţe, spori­rea producţiei agricole, ve­getale şi animale, prin bu­na desfăşurare a întreţinerii culturilor, extinderea tere­nurilor cultivabile de la o­­raşe şi sate etc. In spiritul aceloraşi hotărîri, a indica­ţiilor şi orientărilor secre­tarului general al partidului, s-au desfăşurat şi lucrările Ceauşescu la Consfătuirii de lucru cu pri­­mii-secretari şi secretarii cu problemele economice şi a­­grare ai comitetelor judeţe­ne de partid, care a avut loc la C.C. al P.C.R. în zi­lele de 29 şi 30 mai. In ca­drul Consfătuirii au fost a­­nalizate unele probleme ale activităţii economice şi ale creşterii rolului organelor de partid şi de stat în conduce­rea ştiinţifică a tuturor sec­toarelor de activitate, a în­tregii societăţi. Pornind de la stadiul înfăptuirii planu­lui pe primele 5 luni ale a­­nului­ 1980 în industrie, agri­cultură şi, în celelalte sec­toare economice, Consfătui­rea a stabilit măsuri în ve­derea realizării integrale a tuturor obiectivelor prevăzu­te şi aplicarea corespunză­toare a mecanismului econo­­mico-financiar. O deosebită însemnă­­tate o are Cuvîn­­tarea rostită de tovarăşul Nicolae în­cheierea consfătui­rii de lucru, care jalonează cu precizie sarcinile prioritare ce stau in faţa organelor şi organi­zaţiilor de partid, a organe­lor de stat şi a unităţilor e­­conomice, a organizaţiilor de masă şi obşteşti pentru îm­­bunatăţirea activităţii de viitor. Este de datoria co­muniştilor, a tuturor oame­nilor muncii de a studia cu atenţie conţinutul acestei importante cuvîntări şi de a lua toate măsurile pentru transpunerea ■ întocmai în viaţă a preţioaselor indicaţii date de secretarul general al partidului. Un important moment de referinţă pentru istoriografia românească şi pentru ştiinţa istorică , în general îl con­stituie întilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu repre­zentanţi ai oamenilor de şti­inţă din acest domeniu. A­­vînd ca obiectiv pregătirea istoricilor noştri pentru cel de-al XV-lea Congres inter­naţional de ştiinţe istorice care va avea loc în ţara noastră în luna august, întîl­­nirea a scos în relief apor­tul deosebit al secretarului general al partidului la o­­rientarea şi dezvoltarea cer­cetării istorice, la studierea istoriei în invăţămînt, la punerea în valoare a boga­telor tradiţii progresiste, re­voluţionare ale poporului ro­mân, ale clasei noaste, muncitoare, a partidului săra­comunist. Cuvîntarea rosti­tă cu acest prilej de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, a că­rei bogăţie de idei nu poa­te fi cuprinsă în aceste rin­­duri, constituie pentru is­toricii noştri, pentru ceilalţi oameni ai muncii un docu­ment de înaltă valoare şti­inţifică, care­ oferă noi di­recţii orientative, noi orizon­turi de cercetare puse in slujba naţiunii noastre, a a­­firmării României în rîndul statelor lumii, a voinţei po­porului nostru de a trăi în libertate, pace, înţelegere şi colaborare cu toate popoa­rele. Un alt eveniment cu pro­funde rezonanţe în conştiin­ţa naţiunii care a avut loc în luna mai îl constituie Congresul al XI-lea al U­­niunii Tineretului Comunist, Conferinţa a Xll-a a Iuni­unii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România şi cea de-a IV-a Conferinţă Naţională a Organizaţiei Pi­onierilor, care au evidenţiat cu pregnanţă rolul important al tinerilor comunişti, al întregului nostru tineret în opera de edificare a socie­tăţii socialiste multilateral ,dezvoltate pe pămîntul României. Avînd loc la pu­ţină­­vreme după cel de-al XII-lea Congres al P.C.R., care a adoptat documente de o excepţională însemnă­tate pentru dezvoltarea eco­­nomico-socială a patriei în noua etapă, Forumul tinerei generaţii a ţării a demon­strat încă o dată hotărirea tineretului nostru de a trans­pune în viaţă politica inter­nă şi externă a partidului, de a face totul pentru ri­dicarea patriei pe culmile civilizaţiei şi progresului. Vi­branta cuvîntare rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la înaltul forum a scos din nou în evidenţă grija parti­dului, a secretarul său ge­neral pentru tînăra genera­ţie a patriei, îndrumările părinteşti care au fost adre­sate întregului nostru tine­ret conţinînd preţioase ja­­loane ale activităţii viitoare a acestuia pentru înfăptui­rea sarcinilor complexe care ne stau în faţă, pentru dez­voltarea mai puternică a forţelor de producţie şi per­fecţionarea activităţii socia­le, pentru trecerea la o nouă calitate în toate dome­niile. A.­DELE ANII CRONICA LUMII MAI Cînd nu toţi prăşitorii răspund cum se cuvine la chemarea lanurilor (urmare din pag. I) se potrivesc tuturor unită­ţilor din zonă, concluzie la care am ajuns şi după ce am vizitat C.A.P. din Focuri şi Coarnele Caprei. E drept că şi aceste unităţi au în­registrat unele rezultate bu­ne la întreţinerea culturi­lor. Aşa, bunăoară, în am­bele „ cooperative agricole s-a încheiat prima praşilă manuală la sfecla de za­hăr, această lucrare intrînd in faza finală şi la mac. Dar, realizările obţinute nu sunt pe măsura posibilită­ţilor. La C.A.P. Focuri, de exemplu, în ziua vizitei noastre două cultivatoare au intrat în cîmp după ora 8. După ora 8 s-au pre­zentat în lanuri şi cei mai mulţi dintre cooperatori. Pe tovarăşii Vasile Panţiru şi Virgil Leonte, preşedin­tele, şi, respectiv, inginerul şef al unităţii, în loc să-i întîlnim acolo unde se ho­tărăşte soarta recoltei, i-am găsit între construc­torii complexului de vaci. Aşa stînd lucrurile, se în­ţelege de ce prima praşilă mecanică nu s-a executat nici pe jumătate din supra­faţa­ ocupată cu floarea­­soarelui, iar cea manuală doar pe 75 de hectare din cele 350 de hectare culti­vate cu această cultură. De asemenea, la porumb a­­ceste lucrări sunt executa­te doar pe circa o zecime din suprafaţă. Discutînd cu tov. Vasile Panţiru des­pre cele constatate, inter­locutorul nu împărtăşea pă­rerile noastre despre mo­dul cum irosesc mecaniza­torii şi cooperatorii timpul. La C.A.P. Coarnele Ca­prei putem evidenţia acti­vitatea desfăşurată pînă a­­cum de mecanizatorii Vasi­le Chiriac, Dumitru Bote­­zatu, Vasile Munteanu, Mircea Vătămanu, D-tru Ciubotaru şi Gh. Onofrei. Ei sînt acei care se află în cîmp din zori şi pînă în noapte la întreţinerea culturilor. Am fi vrut să-l găsim în cîmp alături de ei şi pe Toader Ţibu, şeful secţiei de mecanizare. Con­trar aşteptărilor însă, l-am întîlnit, îmbrăcat în haine de sărbătoare, pe uliţele satului. Lipseau de la da­torie şi mulţi dintre ţăra­nii cooperatori. Dealtfel, unii dintre ei nici măcar n-au pus încă pînă acum mina pe sapă. Aşa se ex­plică de ce la cultura ma­cului mai sunt încă porţi­uni neprăşite­ .Poposim în tarlaua „Loturi“ ocupată cu floarea-soarelui din ferma condusă de ing. Dan Par­­feni. Mecanizatorii dădeau zor cu încheierea praşilei mecanice. „De ce nu sunt prezenţi la lucru şi coope­ratorii ?“ îi întrebăm pe tehniciană Elena Gorghie şi pe economistul Gheor­­ghe Vătafu. Ni se răspunde că abia acum cele 130 de hectare sunt repartizate pe echipe. Supunem deficienţele con­statate atenţiei biroului e­­xecutiv al Consiliului unic agroindustrial pentru a se lua măsurile care se impun. Unii string de zor furajele (urmare din pag.­ n puţind pleca la alte­ ferme. De la tov. Şt. Beniuc, in­ginerul mecanic al S.M.A. Tîrgu Frumos, aflasem că altă formaţie fusese repar­tizată la Complexul , de vaci intercooperatist de la Tg. Frumos. In speranţa că vom putea consemna şi de aici tot fapte de muncă demne de laudă, ne-am de­plasat direct la lucerniera unde trebuia s-o găsim. Am rămas total dezamăgiţi, însă, găsind cultura intactă, iar, ceva mai tîrziu, văzînd toate maşinile de recolta­re a furajelor aliniate la sediul secţiei de mecani­zare. Inginerul I. Grumă­­zescu, şeful fermei de pro­ducere a furajelor, de la care aşteptau mecanizatorii semnalul de declanşare a recoltărilor, senin şi calm în faţa obiecţiilor noastre, încerca să găsească o jus­tificare : „Ştiţi, eu doream să mai treacă vreo cîteva zile pentru ca să mai crească lucerna“. Nu re­cepţionase nici indicaţia transmisă de la judeţ, nu văzuse nici că vecinii strîn­­geau de zor furajele, nu auzise nici pronosticurile puţin îmbucurătoare ale meteorologilor despre pro­babila evoluţie a vremii în perioada următoare. Iar în timp ce maşinile stăteau în aşteptare, alte unităţi vecine le duceau dorul. La C.A.P. Balş, de exemplu, singura cositoare din do­tarea secţiei S.M.A. intrase de două zile la recoltarea lucernei, însă zootehniştii tare şi-ar fi dorit şi alte întăriri. Şi mai complicată era situaţia de la Comple­xul intercooperatist de în­­gră­şare a ovinelor de la Bălţaţi, care­­ încă nu pri­mise nici măcar un utilaj, inginerul Tom­a Ailuţoaiei, directorul unităţii, umbla de trei zile pe la S.M.A. Tg. Frumos pentru a obţi­ne măcar vreun agregat, dar toate intervenţiile nu avuseseră nici un succes. Răspunsul era invariabil : „Aveţi răbdare să vă vină formaţia de la C.A.P. Băl­ţaţi, după ce termină cele 60 de hectare de acolo“. Oricum ar sta lucrurile, cert este că acţiunea de strîngere a furajelor a de­marat cam şchiopătînd în raza Consiliului unic agro­industrial Tg. Frumos. Fa­ţă de unele dintre neajun­surile semnalate, tovărăşii de la Direcţia agricolă ju­deţeană au şi luat din mers o serie de măsuri pentru îndreptarea lucrurilor pe făgaşul normal. Nu rămî­­ne decit ca toţi cei în cau­ză şi în primul rînd con­ducerea S.M.A. Tg. Frumos (director ing. I. Roman) să vegheze ca treburile să nu se abată iarăși din cursul bun pe care au fost orien­tate. La dispoziţia cititorilor A intrat în vigoare noul mers al trenurilor şi autobuzelor Incepînd de astăzi . In­trat în vigoare noul mers al trenurilor şi autobuzelor I.T.A. Plecările şi sosirile trenurilor, din şi spre Iaşi, au fost publicate în ziarul­­ nostru de ieri. La agenţiile de voiaj C.F.R. găsiţi noua carte cu mersul trenurilor. Trenul accelerat Iaşi — Mangalia va circula, pînă la data de 16 iunie, după ve­chiul mers, adică în zilele de sîmbătă, duminică şi luni, cu plecarea din Iaşi la ora 6 dimineaţa. Incepînd cu data de 16 iunie, acest acce­lerat va circula zilnic. In ziarul de marţi, 3 iunie se va publica mersul auto­buzelor din Autogara Iaşi; în ziarul de miercuri va a­­pare mersul autobuzelor din Autogara Paşcani . Joi, 5 iu­nie, se va publica mersul autobuzelor din autogările Hirlău şi Tg. Frumos. De la Policlinica judeţeană Pentru cetăţenii din ora­şele şi comunele judeţului, cărora li s-a expirat terme­nul de valabilitate a buleti­nului de identitate. Policli­nica judeţeană face urmă­toarele precizări în legătură cu trecerea grupei sanguine: cei în cauză se vor prezen­ta cu buletinele de identi­tate vechi la centrele unde li s-a stabilit prima dată grupa sanguină pentru a fi luaţi in evidenţă. După ob­ţinerea noului act de idenn­titate, se vor prezenta din nou la acelaşi centru unde Ii se va transcrie grupa san­guină. , în atenţia posesorilor de receptoare radio şi televiziune Deţinerea receptoarelor dar radio de orice fel, precum şi a televizoarelor fără abo­namente legale personale, constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit legii cu despăgubiri civile egale cu costul abonamentelor pe un an, precum şi cu amen­dă. Abonamentele sunt per­sonale şi netransmisibile, dînd dreptul la folosirea re­ceptoarelor numai celor în­scrişi ca abonaţi în eviden­ţa P.T.T.R. Pentru receptoa­rele radio montate pe auto­turisme se fac abonamente cu menţiunea „abonamente radio-auto". Receptoarele de radio de orice fel sau tele­vizoarele pentru care pose­sorii lor au anulat abona­mentul, indiferent din ce motive, pot fi deţinute nu­mai împachetate şi sigilate. Important! • Astăzi vor circula auto­turismele al căror număr de înmatriculare este fără soţ. • Pentru deranjamente e­­lectrice adresaţi-vă la tele­foanele 42660 sau 42420, inte­rior 183, între orele 6—15, iar la telefoanele 12020 și 14199, la orice oră din zi sau noapte. Rubrică realizată de MINA LITEANU

Next