Flacăra Iaşului, iunie 1980 (Anul 36, nr. 10469-10493)
1980-06-01 / nr. 10469
FUCĂRA IASUIUT La Palatul culturii Expoziţie Intuita numeroaselor şi bogatelor manifestări prilejuite de împlinirea a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent, se înscrie ca o acţiune deosebită valoroasa expoziţie arheologică omagială, vernisată ieri la Palatul culturii şi dedicată aceluiaşi important eveniment istoric din viaţa poporului nostru. La vernisaj au participat tovarăşul Alecu Floareş, secretar al Comitetului judeţean al P.C.R., vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, reprezentanţi ai Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni de cultură şi artă, un numeros public. Cuvântul de deschidere a fost rostit de prof. Ion Arhip, directorul Complexului muzeistic Iaşi. Expoziţia a fost prezentată de muzeografii principali Maria Voica Puşcaşu şi Nicolae Puşcaşu. Publicul s-a oprit îndelung în faţa vitrinelor care cuprind un număr de 2050 omagială de exponate (obiecte din ceramică, monede, bijuterii, podoabe vestimentare, piese decorative din marmură şi piatră sculptată, unelte ş.a., reprezentative ca mărturii materiale ale trecutului istoric al patriei, pentru o perioadă cuprinsă între mileniul III î.e.n şi sfîrşitul epocii medievale. Piesele sunt selectate din fondul mărturiilor arheologice recoltate pe teritoriile municipiului şi judeţului Iaşi, cu prilejul efectuării săpăturilor de cercetare şi intervenţiilor de salvare şi recuperare a patrimoniului arheologic, desfăşurate sub auspiciile Complexului muzeistic Iaşi, în anii 1974—1980, cu concursul muncii patriotice a numeroşi utecişti. Obiectele au fost restaurate de specialişti de la Laboratorul zonal Iaşi de conservare — restaurare. Expoziţia, organizată de Oficiul judeţean al patrimoniului cultural naţional şi Muzeul de istorie al Moldovei, sub egida Complexului muzeistic Iaşi, va fi deschisă timp de două luni. e • ------------------ Filmele săptămînii viitoare PREMIERE REPUBLICA : „Castele pe gheață“ Este povestea unei tinere patinatoare care, suferind un accident grav, va fi abandonată de antrenoarea ce-i făcuse pînă atunci o largă publicitate. Suportul moral pe care-l prezintă tatăl acestei sportive și prietena ei o va ajuta să depăşească criza psihică prin care trece şi să se restabilească. Aşadar, acest film american pune o problemă de umanitate, confirmînd vechiul dicton potrivit căruia ..prietenul la nevoie se cunoaşte". Regia : Donald Wrye. TINERETULUI : „Ştrengarii" (5—8 iunie) O comedie vioaie pentru şi despre tineri este această peliculă realizată de cinematografia iugoslavă (autor Jerse Bevc), cu o acţiune din care nu lipsesc dragostea, probleme privind calificarea profesională, dar şi momentele de exuberanţă juvenilă CASA DE CULTURA A SINDICATELOR: „Un frate formidabil“. Stanislav Strnad, regizorul acestui film cehoslovac, ce continuă cunoscuta comedie „Fratele meu are un frate formidabil", mărturiseşte undeva că şi-a propus să facă un spectacol pur contemporan despre probleme aparent mărunte în spatele cărora se ascund relaţiile cu societatea, cu viaţa. Este exact ceea ce realizează prezentîndu-ne modul în care un tînăr îşi hotărăşte destinul, opunîndu-se prejudecăţilor celor mai vîrstnici. RELUĂRI Victoria : „Blestemul pămintului, blestemul iubirii“. Tineretului : „Zîzania" (2—4 iunie) ; Clubul Panificației : „Studentul, computerul şi cartofii“ ; Copou: „Naufragiul". fr ill.jy . Intre evenimentele politice ale lunii expirate un loc deosebit de important îl ocupă acţiunea de preschimbare a carnetelor de partid, înmînarea documentului roşu constituind o apreciere a activităţii depuse de fiecare comunist pentru înfăptuirea politicii partidului şi a prevederilor Statutului, a contribuţiei aduse la înflorirea economico-socială a patriei, în conformitate cu Programul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Temeinic pregătită din lunile anterioare, acţiunea a început prin solemnitatea cu profundă semnificaţie care a avut loc la sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, în cadrul căreia au fost înmînate noile carnete de partid tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, celorlalţi tovarăşi membri ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Aşa cum este firesc, spre bucuria noastră, a tuturor, carnetul de partid care poartă numărul 1 a fost înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, primul bărbat al ţării comunistul de omenie care se află în fruntea parti-’ dului, de numele căruia sunt legate organic profundele transformări revoluţionare petrecute în ţara noastră, măreţele, realizări obţinute de poporul nostru pe calea socialismului şi comunismului şi în mod deosebit cele înregistrate în ultimul deceniu şi jumătate. După cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la această solemnitate, pentru fiecare comunist înmînarea carnetului de partid constituie un eveniment important, dar şi prilejul unui angajament de viitor. Avînd ca exemplu angajamentul secretarului general al partidului, pilda sa de dăruire pentru cauza socialismului şi comunismului, să facem totul pentru înfăptuirea Programului partidului, pentru continua dezvoltare şi înflorire a patriei, pentru întărirea necontenită a independenţei şi suveranităţii sale, pentru triumful cauzei păcii în lume şi colaborării între popoare. Cu prilejul luminării noilor carnete de partid, comuniştii se angajează, în acelaşi timp, să facă totul pentru a întări necontenit forţa şi unitatea de granit a partidului, pentru a asigura întărirea disciplinei, creşterea gradului de răspundere, ridicarea nivelului politic şi ideologic al fiecăruia, în vederea înfăptuiri neabătute a sarcinilor încredinţate, în cadrul preocupărilor permanente ale conducerii de partid şi de stat pentru realizarea întocmai a sarcinilor din actualul cincinal, o deosebită însemnătate o interne are Şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv al C. C. al P.C.R., Consiliului de Stat şi Guvernului ţării, care a dezbătut şi stabilit noi linii directoare de acţiune în diferite domenii pentru perfecţionarea activităţii economice şi creşterea eficienţei sale. In spiritul hotărîrilor adoptate, trebuie să se acţioneze energic pentru îmbunătăţirea activităţii în domeniul investiţiilor, pentru concentrarea tuturor forţelor în vederea realizării obiectivelor care au toate condiţiile de a fi puse în funcţiune în acest an sau în anul viitor. Măsurile stabilite vizează, de asemenea, reducerea în continuare a consumurilor materiale, energetice şi de combustibil, îmbunătăţirea activităţii de export, recuperarea materialelor refolosibile pentru reducerea importurilor, îndeplinirea programului construcţiei de locuinţe, sporirea producţiei agricole, vegetale şi animale, prin buna desfăşurare a întreţinerii culturilor, extinderea terenurilor cultivabile de la oraşe şi sate etc. In spiritul aceloraşi hotărîri, a indicaţiilor şi orientărilor secretarului general al partidului, s-au desfăşurat şi lucrările Ceauşescu la Consfătuirii de lucru cu primii-secretari şi secretarii cu problemele economice şi agrare ai comitetelor judeţene de partid, care a avut loc la C.C. al P.C.R. în zilele de 29 şi 30 mai. In cadrul Consfătuirii au fost analizate unele probleme ale activităţii economice şi ale creşterii rolului organelor de partid şi de stat în conducerea ştiinţifică a tuturor sectoarelor de activitate, a întregii societăţi. Pornind de la stadiul înfăptuirii planului pe primele 5 luni ale anului 1980 în industrie, agricultură şi, în celelalte sectoare economice, Consfătuirea a stabilit măsuri în vederea realizării integrale a tuturor obiectivelor prevăzute şi aplicarea corespunzătoare a mecanismului economico-financiar. O deosebită însemnătate o are Cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae încheierea consfătuirii de lucru, care jalonează cu precizie sarcinile prioritare ce stau in faţa organelor şi organizaţiilor de partid, a organelor de stat şi a unităţilor economice, a organizaţiilor de masă şi obşteşti pentru îmbunatăţirea activităţii de viitor. Este de datoria comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii de a studia cu atenţie conţinutul acestei importante cuvîntări şi de a lua toate măsurile pentru transpunerea ■ întocmai în viaţă a preţioaselor indicaţii date de secretarul general al partidului. Un important moment de referinţă pentru istoriografia românească şi pentru ştiinţa istorică , în general îl constituie întilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu reprezentanţi ai oamenilor de ştiinţă din acest domeniu. Avînd ca obiectiv pregătirea istoricilor noştri pentru cel de-al XV-lea Congres internaţional de ştiinţe istorice care va avea loc în ţara noastră în luna august, întîlnirea a scos în relief aportul deosebit al secretarului general al partidului la orientarea şi dezvoltarea cercetării istorice, la studierea istoriei în invăţămînt, la punerea în valoare a bogatelor tradiţii progresiste, revoluţionare ale poporului român, ale clasei noaste, muncitoare, a partidului săracomunist. Cuvîntarea rostită cu acest prilej de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărei bogăţie de idei nu poate fi cuprinsă în aceste rinduri, constituie pentru istoricii noştri, pentru ceilalţi oameni ai muncii un document de înaltă valoare ştiinţifică, care oferă noi direcţii orientative, noi orizonturi de cercetare puse in slujba naţiunii noastre, a afirmării României în rîndul statelor lumii, a voinţei poporului nostru de a trăi în libertate, pace, înţelegere şi colaborare cu toate popoarele. Un alt eveniment cu profunde rezonanţe în conştiinţa naţiunii care a avut loc în luna mai îl constituie Congresul al XI-lea al Uniunii Tineretului Comunist, Conferinţa a Xll-a a Iuniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România şi cea de-a IV-a Conferinţă Naţională a Organizaţiei Pionierilor, care au evidenţiat cu pregnanţă rolul important al tinerilor comunişti, al întregului nostru tineret în opera de edificare a societăţii socialiste multilateral ,dezvoltate pe pămîntul României. Avînd loc la puţinăvreme după cel de-al XII-lea Congres al P.C.R., care a adoptat documente de o excepţională însemnătate pentru dezvoltarea economico-socială a patriei în noua etapă, Forumul tinerei generaţii a ţării a demonstrat încă o dată hotărirea tineretului nostru de a transpune în viaţă politica internă şi externă a partidului, de a face totul pentru ridicarea patriei pe culmile civilizaţiei şi progresului. Vibranta cuvîntare rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la înaltul forum a scos din nou în evidenţă grija partidului, a secretarul său general pentru tînăra generaţie a patriei, îndrumările părinteşti care au fost adresate întregului nostru tineret conţinînd preţioase jaloane ale activităţii viitoare a acestuia pentru înfăptuirea sarcinilor complexe care ne stau în faţă, pentru dezvoltarea mai puternică a forţelor de producţie şi perfecţionarea activităţii sociale, pentru trecerea la o nouă calitate în toate domeniile. A.DELE ANII CRONICA LUMII MAI Cînd nu toţi prăşitorii răspund cum se cuvine la chemarea lanurilor (urmare din pag. I) se potrivesc tuturor unităţilor din zonă, concluzie la care am ajuns şi după ce am vizitat C.A.P. din Focuri şi Coarnele Caprei. E drept că şi aceste unităţi au înregistrat unele rezultate bune la întreţinerea culturilor. Aşa, bunăoară, în ambele „ cooperative agricole s-a încheiat prima praşilă manuală la sfecla de zahăr, această lucrare intrînd in faza finală şi la mac. Dar, realizările obţinute nu sunt pe măsura posibilităţilor. La C.A.P. Focuri, de exemplu, în ziua vizitei noastre două cultivatoare au intrat în cîmp după ora 8. După ora 8 s-au prezentat în lanuri şi cei mai mulţi dintre cooperatori. Pe tovarăşii Vasile Panţiru şi Virgil Leonte, preşedintele, şi, respectiv, inginerul şef al unităţii, în loc să-i întîlnim acolo unde se hotărăşte soarta recoltei, i-am găsit între constructorii complexului de vaci. Aşa stînd lucrurile, se înţelege de ce prima praşilă mecanică nu s-a executat nici pe jumătate din suprafaţa ocupată cu floareasoarelui, iar cea manuală doar pe 75 de hectare din cele 350 de hectare cultivate cu această cultură. De asemenea, la porumb aceste lucrări sunt executate doar pe circa o zecime din suprafaţă. Discutînd cu tov. Vasile Panţiru despre cele constatate, interlocutorul nu împărtăşea părerile noastre despre modul cum irosesc mecanizatorii şi cooperatorii timpul. La C.A.P. Coarnele Caprei putem evidenţia activitatea desfăşurată pînă acum de mecanizatorii Vasile Chiriac, Dumitru Botezatu, Vasile Munteanu, Mircea Vătămanu, D-tru Ciubotaru şi Gh. Onofrei. Ei sînt acei care se află în cîmp din zori şi pînă în noapte la întreţinerea culturilor. Am fi vrut să-l găsim în cîmp alături de ei şi pe Toader Ţibu, şeful secţiei de mecanizare. Contrar aşteptărilor însă, l-am întîlnit, îmbrăcat în haine de sărbătoare, pe uliţele satului. Lipseau de la datorie şi mulţi dintre ţăranii cooperatori. Dealtfel, unii dintre ei nici măcar n-au pus încă pînă acum mina pe sapă. Aşa se explică de ce la cultura macului mai sunt încă porţiuni neprăşite .Poposim în tarlaua „Loturi“ ocupată cu floarea-soarelui din ferma condusă de ing. Dan Parfeni. Mecanizatorii dădeau zor cu încheierea praşilei mecanice. „De ce nu sunt prezenţi la lucru şi cooperatorii ?“ îi întrebăm pe tehniciană Elena Gorghie şi pe economistul Gheorghe Vătafu. Ni se răspunde că abia acum cele 130 de hectare sunt repartizate pe echipe. Supunem deficienţele constatate atenţiei biroului executiv al Consiliului unic agroindustrial pentru a se lua măsurile care se impun. Unii string de zor furajele (urmare din pag. n puţind pleca la alte ferme. De la tov. Şt. Beniuc, inginerul mecanic al S.M.A. Tîrgu Frumos, aflasem că altă formaţie fusese repartizată la Complexul , de vaci intercooperatist de la Tg. Frumos. In speranţa că vom putea consemna şi de aici tot fapte de muncă demne de laudă, ne-am deplasat direct la lucerniera unde trebuia s-o găsim. Am rămas total dezamăgiţi, însă, găsind cultura intactă, iar, ceva mai tîrziu, văzînd toate maşinile de recoltare a furajelor aliniate la sediul secţiei de mecanizare. Inginerul I. Grumăzescu, şeful fermei de producere a furajelor, de la care aşteptau mecanizatorii semnalul de declanşare a recoltărilor, senin şi calm în faţa obiecţiilor noastre, încerca să găsească o justificare : „Ştiţi, eu doream să mai treacă vreo cîteva zile pentru ca să mai crească lucerna“. Nu recepţionase nici indicaţia transmisă de la judeţ, nu văzuse nici că vecinii strîngeau de zor furajele, nu auzise nici pronosticurile puţin îmbucurătoare ale meteorologilor despre probabila evoluţie a vremii în perioada următoare. Iar în timp ce maşinile stăteau în aşteptare, alte unităţi vecine le duceau dorul. La C.A.P. Balş, de exemplu, singura cositoare din dotarea secţiei S.M.A. intrase de două zile la recoltarea lucernei, însă zootehniştii tare şi-ar fi dorit şi alte întăriri. Şi mai complicată era situaţia de la Complexul intercooperatist de îngrăşare a ovinelor de la Bălţaţi, care încă nu primise nici măcar un utilaj, inginerul Toma Ailuţoaiei, directorul unităţii, umbla de trei zile pe la S.M.A. Tg. Frumos pentru a obţine măcar vreun agregat, dar toate intervenţiile nu avuseseră nici un succes. Răspunsul era invariabil : „Aveţi răbdare să vă vină formaţia de la C.A.P. Bălţaţi, după ce termină cele 60 de hectare de acolo“. Oricum ar sta lucrurile, cert este că acţiunea de strîngere a furajelor a demarat cam şchiopătînd în raza Consiliului unic agroindustrial Tg. Frumos. Faţă de unele dintre neajunsurile semnalate, tovărăşii de la Direcţia agricolă judeţeană au şi luat din mers o serie de măsuri pentru îndreptarea lucrurilor pe făgaşul normal. Nu rămîne decit ca toţi cei în cauză şi în primul rînd conducerea S.M.A. Tg. Frumos (director ing. I. Roman) să vegheze ca treburile să nu se abată iarăși din cursul bun pe care au fost orientate. La dispoziţia cititorilor A intrat în vigoare noul mers al trenurilor şi autobuzelor Incepînd de astăzi . Intrat în vigoare noul mers al trenurilor şi autobuzelor I.T.A. Plecările şi sosirile trenurilor, din şi spre Iaşi, au fost publicate în ziarul nostru de ieri. La agenţiile de voiaj C.F.R. găsiţi noua carte cu mersul trenurilor. Trenul accelerat Iaşi — Mangalia va circula, pînă la data de 16 iunie, după vechiul mers, adică în zilele de sîmbătă, duminică şi luni, cu plecarea din Iaşi la ora 6 dimineaţa. Incepînd cu data de 16 iunie, acest accelerat va circula zilnic. In ziarul de marţi, 3 iunie se va publica mersul autobuzelor din Autogara Iaşi; în ziarul de miercuri va apare mersul autobuzelor din Autogara Paşcani . Joi, 5 iunie, se va publica mersul autobuzelor din autogările Hirlău şi Tg. Frumos. De la Policlinica judeţeană Pentru cetăţenii din oraşele şi comunele judeţului, cărora li s-a expirat termenul de valabilitate a buletinului de identitate. Policlinica judeţeană face următoarele precizări în legătură cu trecerea grupei sanguine: cei în cauză se vor prezenta cu buletinele de identitate vechi la centrele unde li s-a stabilit prima dată grupa sanguină pentru a fi luaţi in evidenţă. După obţinerea noului act de idenntitate, se vor prezenta din nou la acelaşi centru unde Ii se va transcrie grupa sanguină. , în atenţia posesorilor de receptoare radio şi televiziune Deţinerea receptoarelor dar radio de orice fel, precum şi a televizoarelor fără abonamente legale personale, constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit legii cu despăgubiri civile egale cu costul abonamentelor pe un an, precum şi cu amendă. Abonamentele sunt personale şi netransmisibile, dînd dreptul la folosirea receptoarelor numai celor înscrişi ca abonaţi în evidenţa P.T.T.R. Pentru receptoarele radio montate pe autoturisme se fac abonamente cu menţiunea „abonamente radio-auto". Receptoarele de radio de orice fel sau televizoarele pentru care posesorii lor au anulat abonamentul, indiferent din ce motive, pot fi deţinute numai împachetate şi sigilate. Important! • Astăzi vor circula autoturismele al căror număr de înmatriculare este fără soţ. • Pentru deranjamente electrice adresaţi-vă la telefoanele 42660 sau 42420, interior 183, între orele 6—15, iar la telefoanele 12020 și 14199, la orice oră din zi sau noapte. Rubrică realizată de MINA LITEANU