Flacăra Iaşului, iulie 1980 (Anul 36, nr. 10494-10520)
1980-07-22 / nr. 10512
Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXVI — Nr. 10 512 Marţi, 22 iulie 1980 4 pagini — 30 bani s \ ss \ \s \s sss ss sss Cu toate forţele la îndeplinirea planului pe semestrul al doilea ! Am păşit în al doilea semestru al anului şi, totodată, în ultima etapă, decisivă pentru îndeplinirea planului cincinal 1976 — 1960.. Industria ieşeană, care a acumulat o bogată experienţă, se prezintă la startul celui, de al doilea semestru cu realizări care îi permit să devanseze îndeplinirea cincinalului, să contribuie mai din plin la dezvoltarea economiei naţionale. Sunt exemplu, in această privinţă, Combinatul de fibre sintetice, întreprinderea de antibiotice, „Ţesătura“, „Moldova“, I.T.P. şi I.M.M.R. Paşcani şi altele. Experienţa acumulată de aceste întreprinderi evidenţiază, faptul că îndeplinirea planului in bune condiţii depinde de răspunderea cu care sunt privite problemele de aprovizionare tehnico-materială, de cooperare, de organizare şi disciplină. Dar cu un spor de producţie de numai 71,8 milioane de lei faţă de sarcinile semestrului întîi, industria judeţului nostru n-are motive să se declare mulţumită acum, la începutul celui de al doilea semestru, mai ales că tocmai luna iunie a însemnat pentru unele întreprinderi pierderea avansului cîştigat în lunile precedente, aşa cum este cazul întreprinderii metalurgice sau întreprinderii „Tehnoton“ şi unde nici în prima decadă din luna iulie nu s-au înregistrat rezultate mulţumitoare. Efortul principal în aceasta parte a doua a anului trebuie îndreptat încă din prima lună (iulie), spre recuperarea restanţelor la producţia fizică, cu prioritatea cuvenită exportului, menţinerii unui ritm constant de producţie care să asigure îndeplinirea integrală a planului pe anul in curs. Comitetele de partid şi birourile organizaţiilor de bază trebuie, să-şi asume răspunderi mai mari în acţiunea de control şi îndrumare, să participe mai activ, împreună cu consiliile oamenilor muncii la urmărirea îndeplinirii sarcinilor de producţie. Ţinînd seama de importanţa etapei în care ne aflăm, este necesar ca urmărirea îndeplinirii producţiei programate să se facă zilnic, cu toată răspunderea, pînă la cele mai mici formaţii de lucru. Totodată, trebuie să se aibă în vedere şi îndeplinirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Paralel cu urmărirea realizării producţiei planificate şi recuperarea restanţelor, organizaţiile de partid şi constiiire oamenilor muncii au datoria să se ocupe îndeaproape de punerea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie de care depinde îndeplinirea planului, atît pe acest an, cît şi pe anul viitor. Sînt mari rămîneri în urmă în această privinţă la Combinatul de utilaj greu, la întreprinderea metalurgică, la întreprinderea „Ţesătura“, unde şi constructorii (Trustul de construcţii industriale, T.I.M.), trebuie să-şi aducă o contribuţie mai consistentă. La acest început de semestru au rămas încă nerezolvate o seamă de probleme de aprovizionare şi cooperare pentru care întreprinderile şi centralele industriale de resort trebuie să depună mai multă stăruinţă. Avem în vedere dificultăţile în aprovizionare ale întreprinderii „Tehnoton“, întreprinderii de traductoare Paşcani, întreprinderii metalurgice şi ale altora. Ne mai confruntăm încă cu greutăţi în îndeplinirea planului de investiţii, mai ales în realizarea la termen a unor obiective economice, chiar dacă valoric prevederile sunt realizate. Avem un mare stoc de utilaje, îndeosebi la C.U.G., şi tre(continuuare în pag. a 3-a) • în centrul atenţiei — producţia fizicii • Prioritate exportului Noi blocuri de locuințe se execută și la cartierul Galats I. • • O formaţie fruntaşă In cadrul secţieimecanoenergetice aîntreprinderii mecanice „Nicotină“ se detaşează, prin rezultatele obţinute, formaţia condusă de Ionel Frunză. Printre altele, această echipă a realizat, cu forţele proprii, un nou sector de producţie (în spaţiul rămas disponibil în fosta centrală termică a întreprinderii) dotat cu vestiar, sală de mese, magazii etc. De asemenea, membrii echipei au contribuit la rezolvarea unor probleme ale bazei de agrement Ciric, precum şi ale şcolilor patronate de întreprindere. De la începutul anului şi pînă în prezent, colectivul de aici a realizat lucrări cu caracter gospodăresc în valoare de peste 100 000 lei. C. Petroviei maistru ss \ SSss s tTA Fruntaşa în muncă Tatiana Herdea, ţesătoare la întreprinderea integrata de ţesături de in din Paşcani. Foto : r. Todică ------------------------- e - ------------------------- 15 ani de la Congresul al IX-lea al P. C. R., perioadă de ample împliniri socialiste şi în judeţul Iaşi Puternic impuls în cercetarea ştiinţifică fundamentală şi aplicată Academician CRISTOFOR SIMIONESCU Sintem contemporani, unor fapte fără precedent în istoria ţării, într-un deceniu şi jumătate, s-au pus în valoare bogăţiile materiale şi tăria de spirit a întregului popor, s-a schimbat fizionomia oraşelor şi s-au introdus preceptele ştiinţei în opera de edificare a României moderne. Iaşul a beneficiat din plin de acest proces, cunoscind o ascensiune impresionantă atît în economie, cit şi în învăţămînt, ştiinţă şi cultură. El a devenit cetate a industriei grele, în special a chimiei, puternic centru muncitoresc şi studenţesc şi şi-a completat vestigiile, de glorie ale trecutului prin noi zidiri care-i conferă forţăşi măreţie. Am dat nume de voievozi şi de luptători pentru dreptate socială şi naţională unor cartiere cu bulevarde largi şi blocuri semeţe, am implantat un campus universitar in plină zonă industrială, am topit într-un creuzet unic de frumuseţi ceea ce este vechi cu ceea ce este nou. Muncitorii, ţăranii şi intelectuali constituie un detaşament puternic şi sudat, care în-,deplineşte cu pasiune şi dirzenie, hotărîrile congreselor partidului. Iaşul a rămas o mare citadelă a ştiinţei şi culturii româneşti, încă la Congresul al IX- lea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a remarcat necesitatea unui puternic impuls în cercetarea ştiinţifică fundamentală şi aplicată, a unei mai bune coordonări a eforturilor la planul creaţiei, înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, a institutelor centrale, o mai judicioasă repartiţie pe teritoriu a forţelor şi mijloacelor, orientarea fermă a investigaţiei spre obiective prioritare, iată numai cîteva din măsurile menite să facă din ştiinţă pîrghie de bază a economiei româneşti. In Iaşi, acest program de modernizare a cercetării sa (continuare în pag. a 2-a) Prima grijă a agricultorilor ieşeniSTRÎNGEREA GRABNICĂ A PĂIOASELOR! Secerişul griului a fost declanşat şi în Consiliul unic agroindustrial Ciorteşti. Eliberarea miriştilor — 9 % în lanurile de la Şerbeşti, cu toate combinele • C. Turculo, preşedinte, şi C. Halip, contabil şef, ... vânzători de păsări • Pentru transportarea finului consumau motorină, în loc să folosească atelajele In aceste zile, hotărîtoare pentru strîngerea recoltei, oamenii muncii din agricultura judeţului nostru au datoria de a fi la posturi în orice clipă pentru a declanşa la timp secerişul griului. Conştienţi de acest lucru, mecanizatorii de la S.M.A. Ciorteşti s-au prezentat la lucru şi în cursul zilei de duminică.La marginea lanurilor de griu de la Şerbeşti ale C.A.P. Ciorteşti, unde se aflau toate agregatele de recoltare,, au sosit dis-de-dî«nîneaţa combinerii din secţia condusă ■ de Ioader Voinescu. Împreună cu ei au venit V. Azoiţei, preşedintele Consiliului unic agroindustrial Ciorteşti, V. Simionescu, directorul S.M.A.-ului. Din oră în oră, se recoltau probe de boabe pentru a se stabili momentul optim al secerişului. Ca ora 12, toate combinele au intrat în lan, inaugurindu-se astfel secerişul griului și in acest consiliu. In cîteva ore au fost umplute cu grîu 5 remorci. Mecanizatorii au rămas la datorie în lanuri pînă seara, lucrul fiind reluat cu spor în cursul zilei de ieri. Nu la fel de grijulii s-au dovedit faţă de producţia aflată încă în lanuri tovarăşii C. Turculeţ, preşedintele C.A.P. Ciorteşti, C. Harip, contabilul şef al unităţii. In timp ce la punctul Şertoeşti se făceau pregătiri pentru începerea secerişului, urmînd să se rezolve operativ multe probleme pentru ca recoltarea să se desfăşoare în bune condiţii, tovarăşii amintiţi se aflau în sectorul zootehnic al C.A.P.-ului, unde se o-GH. STEJARU (continuare în pag. a 3-a) cu recoltarea în ritm • Tărăgănarea eliberării terenului ţine în loc arăturile şi semănatul culturilor duble • Cu cele mai mari întirzieri, consiliile unice agroindustriale Paşcani, Movileni, Vlădeni, Scînteia • La strînsul şi căratul paielor trebuie să participe toţi locuitorii satelor S-a încheiat recoltarea orzului, iar în unele puncte ale judeţului combinerii au intrat deja şi în lanurile de grîu. După atîtea zile de la declanşarea secerişului, era normal ca o bună parte a miriştilor să fie de acum arate şi însăminţate cu cea de a doua cultură. Este adevărat că în cooperativele agricole ca cele din Cozmeşti, Ţuţora, Ţigănaşî şi altele, aşa s-a şi procedat, ceea ce explicăfaptul că aici se găsesc şi cele mai importante suprafeţe cu culturi succesive. Din păcate, asemenea pilde de operativitate nu întilnim decit în puţine locuri din judeţ, dovadă că din suprafeţele destinate acestor culturi nu s-a însămînţat nici măcar jumătate, deşi epoca optimă e pe sîîrşite. Cauza principală a acestei situaţii porneşte de la faptul că s-a ignorat indicaţia de a se lucra in flux continuu, astfel ca toate lucrările de după seceriş să poată avansa în rit«» corespunzător. Prima verigă a fluxului neglijat* a fost eliberarea terenului de paie, care a împiedicat, evident, şi acţiunile următoare : aratul, pregătirea patului germinativ şi semănatul culturilor duble. După cum arată şi harta de la pag. a 3-a, stadiul eliberării terenului de pe care s-a strîns recolta de orz este nesatisfăcător în cele mai multe zone din județ, în urma tuturor situîndu-se (continuare in pag. a 3-al