Flacăra Iaşului, iulie 1980 (Anul 36, nr. 10494-10520)

1980-07-22 / nr. 10512

Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXVI — Nr. 10 512 Marţi, 22 iulie 1980 4 pagini — 30 bani s ­ \­­ ­ss \­­ \s \s ­ ­sss ­ ­ss ­sss Cu toate forţele la îndeplinirea planului pe semestrul al doilea ! Am păşit în al doilea semestru al anului şi, tot­odată, în ultima etapă, decisivă pentru îndeplini­rea planului cincinal 1976 — 1960.. Industria ieşeană, care a acumulat o bogată experienţă, se prezintă la startul celui, de al doilea semestru cu realizări care îi permit să devanseze în­deplinirea cincinalului, să contribuie mai din plin la dezvoltarea economiei na­ţionale. Sunt exemplu, in această privinţă, Combina­tul de fibre sintetice, în­treprinderea de antibioti­ce, „Ţesătura“, „Moldova“, I.T.P. şi I.M.M.R. Paşcani şi altele. Experienţa acu­mulată de aceste între­prinderi evidenţiază, fap­tul că îndeplinirea planu­lui in bune condiţii de­pinde de răspunderea cu care sunt privite proble­mele de aprovizionare teh­­nico-materială, de coope­rare, de organizare şi dis­ciplină. Dar cu un spor de pro­ducţie de numai 71,8 mi­lioane de lei faţă de sar­cinile semestrului întîi, industria judeţului nostru n-are motive să se decla­re mulţumită acum, la începutul celui de al doi­lea semestru, mai ales că tocmai luna iunie a în­semnat pentru unele în­treprinderi pierderea a­­vansului cîştigat în lunile precedente, aşa cum este cazul întreprinderii meta­lurgice sau întreprinderii „Tehnoton“ şi unde nici în prima decadă din luna iulie nu s-au înregistrat rezultate mulţumitoare. Efortul principal în a­ceasta parte a doua a a­­nului trebuie îndreptat în­că din prima lună (iulie), spre recuperarea restanţe­lor la producţia fizică, cu prioritatea cuvenită ex­portul­ui, menţinerii unui ritm constant de producţie care­­ să asigure îndeplini­rea integrală a planului pe anul in curs. Comite­tele de partid şi birourile organizaţiilor de bază tre­buie, să-şi asume răspun­deri mai mari în acţiunea de control şi îndrumare, să participe mai activ, îm­preună cu consiliile oame­nilor muncii la urmărirea îndeplinirii sarcinilor de producţie. Ţinînd seama de importanţa etapei în care ne aflăm, este nece­sar ca urmărirea îndepli­nirii producţiei programa­te să se facă zilnic, cu toată răspunderea, pînă la cele mai mici formaţii de lucru. Totodată, trebuie să se aibă în vedere şi îndeplinirea angajamente­lor asumate în întrecerea socialistă. Paralel cu urmărirea realizării producţiei pla­nificate şi recuperarea restanţelor, organizaţiile de partid şi constiiire oa­menilor muncii au dato­ria să se ocupe îndeaproa­pe de punerea în funcţiu­ne a noilor capacităţi de producţie de care depinde îndeplinirea planului, atît pe acest an, cît şi pe a­nul viitor. Sînt mari ră­­mîneri în urmă în această privinţă la Combinatul de utilaj greu, la întreprin­derea metalurgică, la în­treprinderea „Ţesătura“, unde şi constructorii (Trustul de construcţii in­dustriale, T.I.M.), trebuie să-şi aducă o contribuţie mai consistentă. La acest început de se­mestru au rămas încă ne­rezolvate o seamă de pro­bleme de aprovizionare şi cooperare pentru care în­treprinderile şi centralele industriale de resort tre­buie să depună mai multă stăruinţă. Avem în vede­re dificultăţile în aprovi­zionare ale întreprinderii „Tehnoton“, întreprinderii de traduc­toare Paşcani, întreprinderii metalurgice şi ale altora. Ne mai con­fruntăm încă cu greutăţi în îndeplinirea planului de investiţii, mai ales în rea­lizarea la termen a unor obiective economice, chiar dacă valoric prevederile sunt realizate. Avem un mare stoc de utilaje, în­deosebi la C.U.G., şi tre­(continuuare în pag. a 3-a) • în centrul atenţiei — producţia fizicii • Prioritate exportului Noi blocuri de locuințe se execută și la cartierul Galats I. • • O formaţie fruntaşă In cadrul secţiei­­mecano­­energetice a­­întreprinderii mecanice „Nicotină“ se de­taşează, prin rezultatele ob­ţinute, formaţia condusă de Ionel Frunză. Printre alte­le, această echipă a reali­zat, cu forţele proprii, un nou sector de producţie (în spaţiul rămas disponibil în fosta centrală termică a în­treprinderii) dotat cu ves­tiar, sală de mese, magazii etc. De asemenea, membrii echipei au contribuit la re­zolvarea unor probleme ale bazei de agrement Ciric, precum şi ale şcolilor pa­tronate de întreprindere. De la începutul anului şi pînă în prezent, colectivul de aici a realizat lucrări cu caracter gospodăresc în va­loare de peste 100 000 lei. C. Petro­viei maistru ­ s­s \­­ ­SSss ­s ­ t­T­A Fruntaşa în muncă Tatiana Herdea, ţesătoare la în­treprinderea integrata de ţesături de in din Paşcani. Foto : r. Todică ------------------------- e - ------------------------- 15 ani de la Congresul al IX-lea al P. C. R., perioadă de ample împliniri socialiste şi în judeţul Iaşi Puternic impuls în cercetarea ştiinţifică fundamentală şi aplicată Academician C­RISTOFOR SIMIONESCU Sintem­ contemporani, u­­nor fapte fără precedent în istoria ţării, într-un dece­niu şi jumătate, s-au pus în valoare bogăţiile materiale şi tăria de spirit a întregu­lui popor, s-a schimbat fi­zionomia oraşelor şi s-au introdus preceptele ştiinţei în opera de edificare a României moderne. Iaşul a beneficiat din plin de­ acest proces, cunoscind o ascen­siune impresionantă atît în economie, cit şi în învăţă­­mînt, ştiinţă şi cultură. El a devenit cetate a indus­triei grele, în special a chi­miei, puternic centru mun­citoresc şi studenţesc şi şi-a completat vestigiile, de glo­rie ale trecutului prin noi zidiri care-i conferă forţă­­şi măreţie. Am dat nume de voievozi şi de luptători pen­tru dreptate socială şi na­ţională unor cartiere cu bu­levarde largi şi blocuri se­meţe, am implantat un cam­pus universitar in plină zo­nă industrială, am topit în­tr-un creuzet unic de fru­museţi ceea ce este vechi cu ceea ce este nou. Munci­torii, ţăranii şi intelectuali constituie un detaşament puternic şi sudat, care în-,­deplineşte cu pasiune şi dir­­zenie, hotărîrile congreselor partidului. Iaşul a rămas o mare citadelă a ştiinţei şi culturii româneşti, încă la Congresul al IX- lea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al partidului, a remar­cat necesitatea unui puter­nic impuls în cercetarea ştiinţifică fundamentală şi aplicată, a unei mai bune coordonări a eforturilor la planul creaţiei, înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, a in­stitutelor centrale, o mai ju­dicioasă repartiţie pe teri­toriu a forţelor şi mijloace­lor, orientarea fermă a in­vestigaţiei spre obiective prioritare, iată numai cîteva din măsurile menite să fa­că din ştiinţă pîrghie de ba­ză a economiei româneşti. In Iaşi, acest program de modernizare a cercetării s­a (continuare în pag. a 2-a) Prima grijă a agricultorilor ieşeni­­­STRÎNGEREA GRABNICĂ A PĂIOASELOR! Secerişul griului a fost declanşat şi în Consiliul unic agroindustrial Ciorteşti. Eliberarea miriştilor — 9 % în lanurile de la Şerbeşti, cu toate combinele • C. Tur­culo­, preşedinte, şi C. Halip, contabil şef, ... vânzători de păsări • Pentru transportarea finului consumau motorină, în loc să folosească atelajele In aceste zile, hotărîtoa­­re pentru strîngerea recol­tei, oamenii muncii din a­­gricultura judeţului nostru au datoria de a fi la pos­turi în orice clipă pentru a declanşa la timp seceri­şul griului. Conştienţi de acest lucru, mecanizatorii de la S.M.A. Ciorteşti s-au prezentat la lucru şi în cursul zilei de duminică.­­La marginea lanurilor de griu de la Şerbeşti ale C.A.P. Ciorteşti, unde se a­­flau toate agregatele de re­coltare,, au sosit dis-de-dî­­«nîneaţa combiner­ii din sec­ţia condusă ■ de I­oader Voinescu. Împreună cu ei au venit V. Azoiţei, pre­şedintele Consiliului u­­nic agroindustrial Ciorteşti, V. Simionescu, directorul S.M.A.-ului. Din oră în oră, se recoltau probe de boabe pentru a se stabili momen­tul optim al secerişului. Ca ora 12, toate combinele au intrat în lan, inaugurin­­du-se astfel secerişul griu­lui și in acest consiliu. In cîteva ore au fost umplute cu grîu 5 remorci. Meca­nizatorii au rămas la da­torie în lanuri pînă seara, lucrul fiind reluat cu spor în cursul zilei de ieri. Nu la fel de grijulii s-au do­vedit faţă de producţia a­­flată încă în lanuri tovară­şii C. Turculeţ, preşedintele C.A.P. Ciorteşti, C. Harip, contabilul şef al unităţii. In timp ce la punctul Şer­­toeşti se făceau pregătiri pentru începerea secerişu­lui, urmînd să se rezolve operativ multe probleme pentru ca recoltarea să se desfăşoare în bune condi­ţii, tovarăşii amintiţi se aflau în sectorul zootehnic al C.A.P.-ului, unde se o-GH. STEJARU (continuare în pag. a 3-a) cu recoltarea în ritm • Tărăgănarea eliberării terenului ţine în loc arăturile şi semănatul culturilor duble • Cu cele mai mari întirzieri, consiliile unice agroindustriale Paşcani, Movileni, Vlădeni, Scînteia • La strînsul şi căratul paielor trebuie să participe toţi locuitorii satelor S-a încheiat recoltarea orzului, iar în unele puncte ale judeţului combinerii au intrat deja şi în lanurile de grîu. După atîtea zile de la declanşarea secerişu­lui, era normal ca o bună parte a miriştilor să fie de acum arate şi însăminţate cu cea de a doua cultură. Este adevărat că în coope­rativele agricole ca cele din Cozmeşti, Ţuţora, Ţi­­gănaşî şi altele, aşa s-a şi procedat, ceea ce explică­­faptul că aici se găsesc şi cele mai importante supra­feţe cu culturi succesive. Din păcate, asemenea pilde de operativitate nu întil­­nim decit în puţine locuri din judeţ, dovadă că din suprafeţele destinate aces­tor culturi nu s-a însămîn­­ţat nici măcar jumătate, deşi epoca optimă e pe sîîrşite. Cauza principală a acestei situaţii porneşte de la faptul că s-a ignorat in­dicaţia de a se lucra in flux continuu, astfel ca toate lucrările de după se­ceriş să poată avansa în rit«» corespunzător. Prima verigă a fluxului neglijat* a fost eliberarea terenului de paie, care a împiedicat, evident, şi acţiunile urmă­toare : aratul, pregătirea patului germinativ şi se­mănatul culturilor duble. După cum arată şi harta de la pag. a 3-a, stadiul eliberă­rii terenului de pe care s-a strîns recolta de orz este nesatisfăcător în cele mai multe zone din județ, în urma tuturor situîndu-s­e (continuare in pag. a 3-al

Next