Flacăra Iaşului, august 1980 (Anul 36, nr. 10521-10547)

1980-08-01 / nr. 10521

M­ m­ii lini­i** *3 intimii Producţie suplimentară de medicamente Colectivul de oameni ai muncii de la între­prinderea de antibiotice din Iaşi reeditează lu­nă de lună succesele în producţie, confirmîndu-şi şi în acest mod titlul de evidenţiat în întrecerea socialistă pe anul 1979. Bilanţul pe cele şapte luni care au trecut din acest an şi care cuprinde depăşirea valorii produc­ţiei globale cu 250 de milioane de lei, a pro­ducţiei nete cu 24,7 mili­oane de lei şi a producţiei marfă cu 36 de milioane de lei, este ilustrativ pen­tru hotărîrea colectivului de aici de a-şi onora și în continuare acest litlu de cinste. ÎN ÎNTÎMPINAREA MARII SĂRBĂTORI Materiale secundare reintroduse in circuitul economic In spiritul indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu date la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.G.R. din 29—30 mai a.c. şi la Şedin­ţa plenară lărgită a Con­siliului Naţional al Oame­nilor Muncii din iunie a.c., valorificarea superioară a produselor secundare se înscrie ca o coordonată e­­senţială a preocupărilor colectivului de muncă al întreprinderii de prelucra­re a maselor plastice Iaşi, constituind­ o importantă sursă de sporire a produc­ţiei nete şi, implicit, de creştere a retribuţiilor per­sonalului muncitor. Ca ur­mare a punerii la punct a unor tehnologii specifice de prelucrare, anual aici se reintroduc în circuitul ma­teriei prime circa 200 de tone de saci uzaţi, prove­niţi de la ambalarea polie­tilenei, pe seama cărora u­­ni­tatea ieșeană adaugă in contul veniturilor suma de aproximativ 2 milioane de li. Cu bune rezultate se acţionează şi în direcţia recuperării produselor au­xiliare provenite din pro­cesul de fabricaţie al plă­cilor a.b.s., considerate pî­nă nu demult ca nefolosi­­bile. Peste 80 de tone de astfel de materiale reintră, în decursul unui an, în circuitul industrial, din care se realizează confec­ţii pentru industria electro­tehnică în valoare de 1,3 milioane lei. In stadiu de definitivare se află o altă soluţie, pe baza căreia vor putea fi prelucrate mate­riale secundare rigide din p.i.c., în vederea obţinerii de plăci decorative pentru construcţia de locuinţe. De asemenea, specialiştii întreprinderii ieşene lu­crează în momentul de faţă la finalizarea unui studiu care vizează refolosirea fo­liilor degradate de la sa­­lariile unităţilor agricole. Se estimează că prin apli­carea acestei tehnologii vor putea fi recuperate, anual, pesta 10 000 de tone da astfel de folii, care vor constitui o excelentă ma­terie primi pentru o va­riată gamă de repere din masa plastica necesară pe şantierele de construcţii. AUREL, IORDACHESCU Marea in fruntea în­trecerii socialiste, iată deviza tinerei muncitoare Ecaterina Căpraru­, de la linia 11 B a întreprin­derii de stofe tricotate şi confectii din Iaşi. Foto : S. Leonid Retrospectivă ! De curind, l-am văzut­­ pe acad. Cristofor Simi­­onescu, în aula I.Pr., prezentînd, la împlini­ ţ­rea a 60 ele ani de via­­­­ţă, în faţa unei întregi pleiade de colaboratori­­ şi elevi o prelegere de un fel deosebit, care în­seamnă o mărturisire de­­ credinţă, expresia noi-­­­­ lor relaţii dintre magis-­­ tru şi discipoli, expune­ţi rea sinceră şi vibrantă \­­ a idealului unei exis-­­­­ tenţe dedicate cu devo- ’ ” lament şi pasiune învă- \ I ţămîntului şi ştiinţei.­­ Au fost clipe în care de ’ la profesor spre audito-­­ riu se transmiteau nu numai cunoştinţe, ei convingeri şi patos, cu modestia specifică sa­­k vântului şi recunoştinţă ’ fierbinte faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae­­ Ceauşescu, care au făcut­­ din vechea capitală a ’ Moldovei o mare cetate­­ a chimiei moderne. Cit­­i­to­rii de seamă ca însu­- ELENA PIETRARI» ? (continuare în pag. a 3-a) Expoziţie de carte In holul Bibliotecii centra­le universitare „M. Emines­­cu“ din Iaşi a fost deschi­să­­ o expoziţie cu tema: „Cărţi vechi privind istoria românilor“. In centrul aten­ţiei se află cartea veche ro­mânească prin momentele ei istoriografice de însemnătate deosebită. Semnalăm din rîndul acestora manu­scrisul puţin cunoscut al operei lui Ioan Ne­­mişescu, „Istoria politiceas­câ a Daciei şi a poporului românesc“. în succesiune cronologică, expoziţia prezin­tă şi alte lucrări reprezen­tativa de sinteză privind is­toria românilor începînd cu ediţiile­ lui A. D. Xenopol şi Nicolae Iorga, şi terminînd cu operele realizate în zi­lele noastre. Sunt înfăţişate şi lucrări de sinteză referi­toare la istoria românilor datorate unor specialişti străini. ■---—- • • ---'—5 • • S Noi unităţi sanitare în cartierul Dacia din Iaşi au fost date în folosinţă două unităţi sanitare. Este­­ vorba despre un dispensar comasat, pentru adulţi şi copii, şi un dispensar policlinic de sto­matologie cu un laborator de tehnică dentară. Ambele unităţi sunt dotate cu aparatură modernă şi au un personal medico-sanitar în măsura să asigure în condiţii bune asistenţa popu­laţiei din acest cartier. Emil Petrişor I­I­V. * * * * * \ * în pagina a 2-a Secerişul griului în Consiliul unic agroindustrial Popricani­­ vne» pînă acum, dar se pare si mai bine Pînă in seara zilei de 31 iulie a. c. au fost : 9 RECOLTATE : 855 de hectare cu grîu în I C.A.P., adică 27 la sută din suprafața tul- 4 tivată a 9 ELIBERATE : 640 hectare 1 9 ARATE : 610 hectare i • însaminţate cu a doua CULTURA­­ (după orz şi grîu): 560 de hectare­­ în prezent, pe ogoarele consiliului unic­­ lucrează:­­ 9 40 de combine ale S.M.A. Popricani şi 20­­ sosite din sudul ţării 1 9 10 agregate pentru strîngerea paielor 1 9 180 de tractoare la eliberarea terenului şi la­­ efectuarea arăturilor 1­9 Forţei mecanic® i s-au alăturat zeci şi zeci­­ de cooperatori Iaşi. Peisaj nou li« cartierul de locuinţe Calat« Fot® , L. Stratului • » ■Se realizează cu consecvenţă politica partidului de creştere a nivelului de trai De astăzi se trece la a doua etapă de majorare a retribuţiei în industria alimentară Răspuns unanim: creşterea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii Incepând de astăzi, un alt ■detaşament numeros de oa­meni ai muncii, cei din in­dustria alimentară, benefi­ciază de a doua etapă de ma­jorare a retribuţiei în acest cincinal. Creşterea este în medie de 12,3 la sută. In raport cu importanţa econo­mică a diferitelor grupe de întreprinderi s-au instituit, pentru industria alimentară, trei reţele de retribuţie­­ A, B, C, iar în unele cazuri s-a trecut la asimilarea­­ cu reţele de retribuţie din ra­mura chimiei. In majoritatea unităţilor de industrie alimentară din judeţul nostru se aplică re­ţeaua de retribuţie B. Prin­tre acestea este şi Întreprin­derea de industrializare a laptelui, de unde vom da cî­­teva exemple. Un preparator de produse lactate, încadrat­­la categoria a If£~a bază, va primi o retribuţie lunară de 1887 da lei faţă de 1 *42 lei cit a primit pînă acum . La categoria a V-a bază va pri­mi 2142 lei faţă de 1­83* Iei. Odată ci trecerea la a doua etapă de majorare a retribu­ţiei se introduce şi categoria a Vl-a de încadrare, căreia îi corespunde o retribuţie lu­nară de bază de 2­315 lei. Inginera Maria Novac, şe­fa secţiei îngheţată, ne decla­ră: »Colectivul secţiei noastre este deosebit de satisfăcut de această majorare a retri­buţiei şi aduce cele mai calde mulţumiri conducerii partidului şi statului, tova­răşului Nicolae Ceauşescu pentru consecvenţa cu care aplică politica de creştere a nivelului de trai. Noi suntera o secţie fruntaşă, am depăşit planul cu 29 la sută şi aum adus întreprinderii un im­portant beneficiu“. Dspre satisfacţia de a pri­mi o retribuţie majorată ne vorbeşte şi muncitoarea Eu­genia Ivan din secţia produse dietetice. Ea este încadrată la categoria a IV-a şi va primi o retribuţie lunară de 1 999 lei faţă de 1 724 lei. La Întreprinderea de­­lei „Unirea“ se aplică reţeaua de retribuţii chimie B pen­tru personalul de exploatare — operatori şi maiştri Pen­tru personalul tehnic, admi­nistrativ şi de conducere f se aplică reţeaua de retribuţie A din industria alimentară IH. PETRESCU (continuare în pag. a 3-a) An de an, Delenii obţin rezultate deosebite în ac­tivitatea economico-socia­­lă, în domeniul gospodări­rii şi înfrumuseţării, înscri­­indu-se constant printre comunele fruntaşe pe ju­deţ. In 1978, comuna De­­leni a ocupat locul I pe ţară în întrecerea socia­listă, fiind distinsă cu „Or­dinul Muncii“ clasa I. A­­ceasta n-a creat o stare de automulţumire şi sufi­cienţa, ci, dimpotrivă, i-a impulsionat şi mai mult pe cetăţeni în munca pentru mai frumos şi mai bine. Gospodarii Delenilor, mo­bilizaţi de organizaţia de partid, şi-au redimensionat forţele, şi-au stabilit noile direcţii de acţiune şi au pornit la treabă. Rind pe rînd, pe harta înfăptuiri­lor comunei apar noi o­­biective economice şi so­ciale, care prefigurează de pe acum încheierea cu succes a actualului cinci­nal. Planul în profil te­ritorial de dezvoltare so­­cial-economică a comunei în perioada 1976—1980 a cuprins, printre altele, şi investiţii în valoare de a­­proape 190 de milioane lei. Multe din obiectivele de investiţii fiind realizate în primii patru ani ai cinci­nalului, în acest an au mai rămas de­terminat con­strucţiile complexului de vaci cu lapte, două grădi­niţe, una la Slobozia şi al­ta la Poiana, o şcoală la Maxut şi altele. Acestea se vor adăuga bilanţului rodnic din perioadele an­terioare cînd s-au con­struit in întreaga comună 35 săli de clasă, puncte sanitare în toate satele, cînd s-a asfaltat drumul comunal ce trece prin Ma­xut, Delenî şi Poiana, s-a amenajat o tabără pentru pionieri, şi şcolari ca să nu mai vorbim de con­strucţiile agrozootehnice, modernizarea unor planta­ţii, dezvoltarea bazei ma­teriale din unităţile econo­mice etc. Semnele înnoiri­lor şi prefacerilor sunt e­­vidente la tot pasul. Casa meşterului olar Teodor Mi­ca din Poiana era cu 100 de ani în urmă, după spu­sele soţiei sale, cea mai frumoasă din sat Acum, în faţa caselor cu etaj, construite în ultimul timp, pare mică şi sărăcăcioasă. Şi oamenii merg în pas cu istoria nouă, cu civilizaţia socialistă. „Mai tot cu a­­gricultura, cu creşterea a­­nimalelor, cu pomicultura şi meşteşugurile casnice ne C. LUPU IORGU BURGHELEA (cotatiawara la pag.1­3-a) Brigada redacţiei—la drum OELENI:Comuna este fruntaşă pentru că oamenii sunt harnici şi gospodari

Next