Flacăra Iaşului, septembrie 1980 (Anul 36, nr. 10548-10572)

1980-09-02 / nr. 10548

Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Gorj Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a făcut în cursul zilei de luni o vizită de lucru în importantele bazine carbonifere Rovinari şi Motru din judeţul Gorj. In această vizită, conducătorul partidului şi statului nostru a fost însoţit de tovarăşii Hie Verdeţ, Emil Bobu şi Virgil Trofin. La plecarea din Capitală, secretarul general al parti­dului, preşedintele Republicii, a fost salutat de membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., de secretari ai C.C. al P.C.R. Desfăşurată în climatul­­de puternică angajare a tu­turor oamenilor muncii, a întregului popor pentru în­făptuirea exemplară a ac­tualului cincinal şi pregăti­re­a condiţiilor pentru re­alizarea directivelor trasa­te de cel de-al XII-lea Con­gres al partidului pentru viitorul cincinal, vizita s-a constituit, prin întreaga sa desfăşurare, intr-o­ mani­festare puternică a unităţii întregului popor în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, omul care şi-a închinat şi îşi în­chină întreaga sa muncă şi viaţă fericirii şi propăşirii patriei, prosperităţii naţiunii noastre socialiste, libere şi suverane. Primindu-l pe secretarul general al partidului, pre­şedintele Republicii, cu cele mai alese sentimente de sti­mă şi dragoste, minerii Gor­­jului, toţi oamenii muncii de pe aceste străbune me­leaguri româneşti şi-au ma­nifestat deplina încredere în politica partidului, politică ce-şi găseşte o expresie e­­locventă în dezvoltarea ar­monioasă a forţelor de pro­ducţie pe întreg teritoriul ţării, ceea ce determină ri­dicarea la o viaţă nouă, în­floritoare a tuturor­­judeţe­lor şi localităţilor, asigurînd totodată creşterea nivelului de trai şi civilizaţie al ma­selor populare. Noua vizită a secretarului general al partidului in ba­zinul carbonifer al Olteniei — cel mai mare din ţara noastră — a fost consacra­tă examinării unor proble­me de o deosebită impor­tanţă — sporirea producţiei de cărbune, utilizarea mai eficientă a resurselor car­bonifere în vederea asigu­rării şi întăririi independen­ţei noastre energetice. In dialogul purtat cu con­ducerea ministerului de re­sort, cu mineri şi specia­lişti, cu organele locale de partid şi de stat au fost analizate măsurile între­prinse In scopul sporirii producţiei de lignit din a­­cest mare bazin, care par­ticipă cu aproape 70 pro­cente la producţia totală de cărbune a ţării, precum şi posibilităţile de sporire în continuare a productivităţii muncii, de extindere a me­canizării, de ridicare a in­dicilor de folosire a utila­jelor si instalaţiilor moder­ne din unităţile miniere şi marile termocentrale ale Gorjului. O atenţie deose­­bita a fost acordată îmbună­tăţirii condiţiilor de muncă şi de viaţa ale oamenilor muncii gorjeni, ale mineri­lor şi familiilor acestora expresie elocventă a pre­ocupării permanente a con­ducerii partidului şi statu­lui nostru, personal a tova­răşului Nicolae Ceauşescu pentru creşterea neîntre­ruptă a bunăstării materiale şi spirituale a întregu­­lui nostru popor. Ora 8,30. Aeronava a ate­rizat pe aeroportul din Cra­iova. Din piepturile miilor d de oameni ai muncii ve­niţi să-l întimpine pe secre­tarul general al partidului au izbucnit puternice urale şi ovaţii, expresie a dragos­tei pe care întregul nostru popor o nutreşte pentru to­varăşul Nicolae Ceauşescu, a bucuriei de a-l avea din nou in mijlocul lor. Fâcîndu-se ecou­i acestor alese sentimente, primul se­cretar al Comitetului jude­ţean de partid Dolj,­­ tovarăşul Miu Dobrescu, a urat secre­tarului general al partidului, un cald bun sosit. Cei pre­zenţi au ovaţionat îndelung pentru partid, pentru secre­tarul său general. S-a scan­dat „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şi­­poporul!“ în­­tr-o manifestare entuziastă ce demonstrează, odată în plus, unitatea indestructibi­lă a întregului nostru popor în jurul Partidului Comu­nist Român, al secreta­rului său general. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a­­ salutat cu căldură mulţimea entu­ziastă şi s-a îndreptat apoi spre elicopter, în oraşele şi ovaţiile miilor de oameni prezenţi pe aeroport, elicop­terul prezidenţial a decolat, îndreptîndu-se spre Rovi­­nari, prima etapă a vizitei de lucru a preşedintelui României în judeţul Gorj. La Rovinari, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au fost salutaţi cu deosebi­tă stimă de tovarăşul Nicolae Gavrilescu, prim­­secretar al Comitetului ju­deţean Gorj al P.C.R., de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, de numeroşi cetăţeni. Mii de locuitori din cen­trul minier Rovinari, aflat in plină dezvoltare, din alte aşezări ale Gorjului, pre­zenţi la sosire, au aclamat îndelung, cu înflăcărare pentru partid şi secretarul său general, dind expresie sentimentelor alese de sin­ceră stimă, profundă recu­noştinţă pentru tot ceea ce conducătorul partidului­­ şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut şi face pentru continua în­florire a judeţului lor, a întregii ţari,­­ pentru­­ grija statornică ce o poartă vie­ţii, bunăstării oamenilor muncii, minerilor şi fami­liilor lor. Vizita de lucru a tovară­şului Nicolae Ceauşescu în bazinul carbonifer al Gor­jului a avut ca prim obiec­tiv cariera de extracţie la suprafaţă Girla, unitate si­tuată in imediata apropiere a oraşului minier şi termo­centralei cu acelaşi nume — Rovinari. Dialogul de lucru, care în­cepe imediat, se axează a­­supra modului cum au fost îndeplinite sarcinile şi in­dicaţiile transmise în urmă cu un an de secretarul ge­neral al partidului. Prezen­­tînd rezultatele şi felul cum se desfăşoară producţia pe ansamblul bazinului, gazdele arată că, în luna august a anului trecut se extrăgeau zilnic , circa 10 098 tone de cărbune . in prezent, produc­ ,­ţia zilnică a ajuns la circa 30 0O0 tone, existînd condi­ţii ca, încă din trimestrul IV al acestui an, să se re­alizeze o producţie de peste 100 000 tone cărbune pe zi. In continuare, se menţi­onează că indicaţiile date de secretarul general , al partidului de a se lua noi măsuri pentru sporirea pro­ducţiei de cărbune au fost îndeplinite integral. Altfel spus, minerii şi-au respec­tat cuvîntul dat. Cîteva din datele prezentate sunt de­osebit de elocvente. Se subliniază că, în pre­zent, cariera are fluxul teh­nologic definitivat, obiectiv care, potrivit termenului iniţial,­ urma să fie atins In anul 1983. Totodată, prin lucrările efectuate se asigu­ră o creştere substanţială a producţiei de cărbune In comparaţie cu capacitatea proiectată iniţial. Experien­ţa acestei cariere a fost ex­tinsă şi la alte puncte de lucru. De pildă, la carie­rele Tismana-1 şi Rovinari au început să se monteze două noi linii tehnologice, care vor fi puse în funcţi­une în prima parte a anu­lui 1981. Primind raportul coman­dantului Şantierului naţio­nal al tineretului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este in­format că cei peste 2 500 de brigadieri, care lucrează aici, şi-au îndeplinit şi de­păşit cu mult sarcinile ca­re revin. Adresîndu-se tinerilor, se­cretarul general al partidu­lui a spus : „Vă felicit pen­tru activitatea desfăşurată, pentru realizarea programu­lui de extragere a unei can­tităţi mai mari de cărbune. Aduceţi o contribuţie im­portantă la înfăptuirea di­rectivelor Congresului al XII-lea, asigurînd cantităţi sporite de cărbune pentru dezvoltarea în ritm susţinut a economiei naţionale“. Se vizitează apoi frontul de lucru al excavatorului î 400 din cariera Gîrla. In drumul pînă la excavator, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte şi se interesează îndeaproape de calitatea cărbunelui, da măsurile lu­ate pentru sporirea puterii lui calorice. Abordînd pro­blemele esenţiale privind uşurarea condiţiilor de lu­cru şi sporirea calităţii căr­bunelui, secretarul general a! partidului indică să se asimileze în ţară maşini de săpat canale cu tăiere mai lentă pentru evacuarea apei, precizind că asemenea ma­şini pot fi montate chiar pe tractoarele de fabricaţie ro­mânească. In încheierea vizitei, tova­răşul Nicolae Ceauşescu ii felicită pe minerii de la cariera Girla pentru rezul­tatele bune obţinute până acum, urîndu-le să acţio­neze şi în continuare cu toată energia şi priceperea lor pentru sporirea produc­ţiei de cărbune. Platforma de montaj Tis­­mana, locul unde se asam­blează excavatoarele de mare capacitate cu rotor şi cupe, maşinile de haldat, celelalte utilaje destinate dotării exploatărilor carbo­nifere la suprafaţă din zonă, este o adevărată întreprin­dere ale cărei secţii şi ate­liere sunt aflate, în totali­tate, sub cerul liber. Prezentînd tovară­şului Nicolae Ceauşescu re­alizările obţinute de colecti­vul de oameni ai muncii din cadrul unităţii, gazdele au (continuare în pag. a 2-a) întreprinderea „Ţesătura“ A îndeplinit planul cincinal întreprinderea „Ţesătura“, una din cele mai vechi u­­nităţi economice din Iaşi, (anul acesta împlineşte 70 de ani) a îndeplinit­ planul cincinal la producţia glo­bală. Este un succes remar­cabil, pentru care întregul colectiv, sub conducerea co­mitetului de partid, a de­pus o muncă stăruitoare şi bine organizată, sporind an de an productivitatea mun­cii şi valoarea produselor. Până la sfîrşitul anului, în­treprinderea se angajează să realizeze o producţie supli­mentară, faţă de prevederi­­rile cincinalului, de aproape 300 milioane de lei. Printre fruntaşii în mun­că, de la întreprinderea de mătase „Victoria“ din Iaşi se numără şi tînăra ţesă­toare Silvia Alexa. Fot© . R. Dumitru * la înttimpinarea Congn­u­lui consiliilor popu­lare Hotarîre fermă de a îndeplini obiectivele de dezvoltare a aşezărilor ieşene Conferinţa judeţeană Iaşi a deputaţilor în con­siliile populare, desfăşura­tă la sfîrşitul săptămînii trecute, în întîmpinarea Congresului consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare, convocat pentru ziua de 10 septembrie 1980, a constituit un moment deosebit de important în viaţa localităţilor ieşene. For colectiv, larg repre­zentativ, de conducere şi dezbatere aprofundată a ac­tivităţii organelor locale a­­le puterii şi administraţiei de stat, lucrările Conferin­ţei au afirmat din nou, cu putere, democratismul profund al societăţii noas­tre. Au fost luate în dez­batere aspectele esenţiale ale vieţii econormico-sociale din localităţile ieşene, s-au adoptat hotărîri menite să pună mai bine în valoare resursele fiecărei aşezări — de la municipiu, pînă la ul­timul cătun —, să orienteze eforturile noastre spre o­­biectivele majore ale dez­voltării, să unească mai e­­ficient forţele din fiecare localitate, astfel ca sarcinile ce revin judeţului Iaşi din documentele Congresului al XII-lea al partidului, din indicaţiile şi îndemnurile tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU să se îndepli­nească neabătut. Scoţînd în­ evidenţă suc­­cesele,,mari ,pe care consi­liile populare şi cetăţenii judeţului le-au obţinut, sub conducerea organelor şi or­ganizaţiilor de partid, în perioada scursă de la pre­cedenta Conferinţă jude­ţeană, participanţii la foru­mul deputaţilor ieşeni au exprimat, din nou, deplina adeziune la întreaga politi­că internă şi externă a partidului, hotărîre® lor şi a cetăţenilor pe care îi re­prezintă de a o urma neabă­tut. A fost subliniat faptul că perioada de referinţă se înscrie în deceniul şi jumătate de istorie nouă a patriei, de înfăptuiri fără precedent şi pe plaiurile ieşene, ani în care destinele României socialiste au fost conduse strălucit de tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Avînd un accentuat ca­racter de lucru, lucrările Conferinţei au abordat pro­blematica complexă a ac­tivităţii economico-sociale din judeţ un spirit critic şi autocritic, scoţînd în evi­denţă neajunsurile, cauzele acestora, stabilind soluţii şi măsuri pentru înlătura­rea lor. S-a acordat o a­­­tenţie deosebită încheierii cu rezultate cît mai bune a actualului cincinal şi a asigurării condiţiilor opti­me pentru înfăptuirea, din 1981, a obiectivelor viitoru­lui cincinal. în industrie, accentul principal trebuie pus pe realizarea în fiecare unitate a producţiei fizice planificate, a producţiei de export, pe onorarea tuturor contractelor economice­ în agricultură, se impune ca, paralel cu pregătirile pen­tru campania recoltărilor de toamnă, să fie asigura­te, la nivel superior, con­diţiile agrotehnice pentru producţia de grîu şi orz a anului viitor. Mai bine or­ganizat trebuie să se lu­creze în investiţii, pentru recuperarea restanţelor. La cote superioare se cer solu­ţionate problemele comple­(continuare în pas. a -4-a) - --------------------------- -------------- * - ----------------------------------------­ Reuşita campaniei agricole de toamnă se asigură de pe acum! ieşi se apropie însămînţările, mulţi agricultori nu şi-au pregătit seminţele ieşeni încă Am intrat de acum în luna septembrie, care în calen­darul agricultorilor figu­rează, după cum se ştie, şi ca lună a însămînţărilor de toamnă. Cum e şi fi­resc, pe măsură ce se a­­propie noua campanie a­­gricolă, lucrătorii de pe o­­goare trebuie să definiti­veze şi pregătirile necesa­re, în aşa fel ca, încă de la declararea epocii optime, semănătorii să-şi poată des­făşura activitatea în cele mai bune condiţii. Sigur că în acest context condi­ţionarea seminţelor şi ve­rificarea calităţilor lor fi­gurează printre obiective­le prioritare ale actualei perioade. Merită relevat din capul locului faptul că organele de resort judeţe­ne au demonstrat în acest an un plus de preocupa­re pentru a asigura un material semincer cît mai corespunzător. E destul să arătăm, de exemplu, că pen­tru prima oară în judeţ tot orzul de sămînţă destinat apropiatei campanii a fost preluat de la unităţi de către IV C. în idee­a de a fi pregătit în mod exem­plar. Procedîndu-se astfel, se va putea executa mai bine şi tratarea seminţelor împotriva tăciunelui, exis­­tînd deci certitudinea că s-a făcut totul pentru ca această boală păgubitoare • EXEMPLUL C.A.P.­­URILOR DIN STOL­­NICENI-PlUAJESCU SI CRISTESTI MERITA URMAT DE TOATE U­­NITAŢ­ILE , puţin GRIU CONDIŢIONAT, PUŢINE PROBE TRI­MISE LA ANALIZĂ • SA SE VEGHEZE MAI ATENT LA MO­DUL DE PĂSTRARE A SEMINŢELOR să nu mai dijmuiască din recoltă. Ing. P. Tărnău­­ceanu, inspectorul şef al Inspectoratului pentru con­trolul calităţii seminţelor, ne informa că toate cele 3 200 tone de orz au fost condiţionate din vreme, fi­ind primite şi probe pentru întreaga cantitate. Dealtfel, majoritatea lor au şi fost analizate, ajungîndu-se la concluzia că seminţele res­pective întrunesc însuşirile necesare. Din păcate, nu la fel de bine se stă şi cu pregătirea griului pentru sămînţă. Constatăm astfel că sectorul agricol coope­ratist n-a expediat probe nici pentru o treime din cele 10 000 de tone de se­minţe asigurate din pro­ducţie proprie, ceea ce es­te, evident, extrem de pu­ţin. De ce numai atît ? înainte de toate, pentru că unităţile n-au ce expedia, fiind întîrziate cu condiţio­narea. Majoritatea celor in­timaţi încearcă să pună această situaţie pe seama recoltării mai tîrzii. Argu­mentul nu este, însă, fon­dat, odată ce cooperative agricole ca cele din Stol­­niceni-Prăjescu sau Cris­­teşti, deci din zona nordi­că, au condiţionat deja tot griul de sămînţă, avînd şi probele trimise la labora­tor. Se înţelege că acum lucrul cel mai important C. GREGORIAN (continuare la pag. a 4-a)

Next