Flacăra Iaşului, septembrie 1980 (Anul 36, nr. 10548-10572)
1980-09-02 / nr. 10548
Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Gorj Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a făcut în cursul zilei de luni o vizită de lucru în importantele bazine carbonifere Rovinari şi Motru din judeţul Gorj. In această vizită, conducătorul partidului şi statului nostru a fost însoţit de tovarăşii Hie Verdeţ, Emil Bobu şi Virgil Trofin. La plecarea din Capitală, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, a fost salutat de membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., de secretari ai C.C. al P.C.R. Desfăşurată în climatulde puternică angajare a tuturor oamenilor muncii, a întregului popor pentru înfăptuirea exemplară a actualului cincinal şi pregătirea condiţiilor pentru realizarea directivelor trasate de cel de-al XII-lea Congres al partidului pentru viitorul cincinal, vizita s-a constituit, prin întreaga sa desfăşurare, intr-o manifestare puternică a unităţii întregului popor în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, omul care şi-a închinat şi îşi închină întreaga sa muncă şi viaţă fericirii şi propăşirii patriei, prosperităţii naţiunii noastre socialiste, libere şi suverane. Primindu-l pe secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, cu cele mai alese sentimente de stimă şi dragoste, minerii Gorjului, toţi oamenii muncii de pe aceste străbune meleaguri româneşti şi-au manifestat deplina încredere în politica partidului, politică ce-şi găseşte o expresie elocventă în dezvoltarea armonioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, ceea ce determină ridicarea la o viaţă nouă, înfloritoare a tuturorjudeţelor şi localităţilor, asigurînd totodată creşterea nivelului de trai şi civilizaţie al maselor populare. Noua vizită a secretarului general al partidului in bazinul carbonifer al Olteniei — cel mai mare din ţara noastră — a fost consacrată examinării unor probleme de o deosebită importanţă — sporirea producţiei de cărbune, utilizarea mai eficientă a resurselor carbonifere în vederea asigurării şi întăririi independenţei noastre energetice. In dialogul purtat cu conducerea ministerului de resort, cu mineri şi specialişti, cu organele locale de partid şi de stat au fost analizate măsurile întreprinse In scopul sporirii producţiei de lignit din acest mare bazin, care participă cu aproape 70 procente la producţia totală de cărbune a ţării, precum şi posibilităţile de sporire în continuare a productivităţii muncii, de extindere a mecanizării, de ridicare a indicilor de folosire a utilajelor si instalaţiilor moderne din unităţile miniere şi marile termocentrale ale Gorjului. O atenţie deosebita a fost acordată îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de viaţa ale oamenilor muncii gorjeni, ale minerilor şi familiilor acestora expresie elocventă a preocupării permanente a conducerii partidului şi statului nostru, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru creşterea neîntreruptă a bunăstării materiale şi spirituale a întregului nostru popor. Ora 8,30. Aeronava a aterizat pe aeroportul din Craiova. Din piepturile miilor d de oameni ai muncii veniţi să-l întimpine pe secretarul general al partidului au izbucnit puternice urale şi ovaţii, expresie a dragostei pe care întregul nostru popor o nutreşte pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a bucuriei de a-l avea din nou in mijlocul lor. Fâcîndu-se ecoui acestor alese sentimente, primul secretar al Comitetului judeţean de partid Dolj, tovarăşul Miu Dobrescu, a urat secretarului general al partidului, un cald bun sosit. Cei prezenţi au ovaţionat îndelung pentru partid, pentru secretarul său general. S-a scandat „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şipoporul!“ într-o manifestare entuziastă ce demonstrează, odată în plus, unitatea indestructibilă a întregului nostru popor în jurul Partidului Comunist Român, al secretarului său general. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat cu căldură mulţimea entuziastă şi s-a îndreptat apoi spre elicopter, în oraşele şi ovaţiile miilor de oameni prezenţi pe aeroport, elicopterul prezidenţial a decolat, îndreptîndu-se spre Rovinari, prima etapă a vizitei de lucru a preşedintelui României în judeţul Gorj. La Rovinari, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au fost salutaţi cu deosebită stimă de tovarăşul Nicolae Gavrilescu, primsecretar al Comitetului judeţean Gorj al P.C.R., de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, de numeroşi cetăţeni. Mii de locuitori din centrul minier Rovinari, aflat in plină dezvoltare, din alte aşezări ale Gorjului, prezenţi la sosire, au aclamat îndelung, cu înflăcărare pentru partid şi secretarul său general, dind expresie sentimentelor alese de sinceră stimă, profundă recunoştinţă pentru tot ceea ce conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut şi face pentru continua înflorire a judeţului lor, a întregii ţari, pentru grija statornică ce o poartă vieţii, bunăstării oamenilor muncii, minerilor şi familiilor lor. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în bazinul carbonifer al Gorjului a avut ca prim obiectiv cariera de extracţie la suprafaţă Girla, unitate situată in imediata apropiere a oraşului minier şi termocentralei cu acelaşi nume — Rovinari. Dialogul de lucru, care începe imediat, se axează asupra modului cum au fost îndeplinite sarcinile şi indicaţiile transmise în urmă cu un an de secretarul general al partidului. Prezentînd rezultatele şi felul cum se desfăşoară producţia pe ansamblul bazinului, gazdele arată că, în luna august a anului trecut se extrăgeau zilnic , circa 10 098 tone de cărbune . in prezent, produc ,ţia zilnică a ajuns la circa 30 0O0 tone, existînd condiţii ca, încă din trimestrul IV al acestui an, să se realizeze o producţie de peste 100 000 tone cărbune pe zi. In continuare, se menţionează că indicaţiile date de secretarul general , al partidului de a se lua noi măsuri pentru sporirea producţiei de cărbune au fost îndeplinite integral. Altfel spus, minerii şi-au respectat cuvîntul dat. Cîteva din datele prezentate sunt deosebit de elocvente. Se subliniază că, în prezent, cariera are fluxul tehnologic definitivat, obiectiv care, potrivit termenului iniţial, urma să fie atins In anul 1983. Totodată, prin lucrările efectuate se asigură o creştere substanţială a producţiei de cărbune In comparaţie cu capacitatea proiectată iniţial. Experienţa acestei cariere a fost extinsă şi la alte puncte de lucru. De pildă, la carierele Tismana-1 şi Rovinari au început să se monteze două noi linii tehnologice, care vor fi puse în funcţiune în prima parte a anului 1981. Primind raportul comandantului Şantierului naţional al tineretului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că cei peste 2 500 de brigadieri, care lucrează aici, şi-au îndeplinit şi depăşit cu mult sarcinile care revin. Adresîndu-se tinerilor, secretarul general al partidului a spus : „Vă felicit pentru activitatea desfăşurată, pentru realizarea programului de extragere a unei cantităţi mai mari de cărbune. Aduceţi o contribuţie importantă la înfăptuirea directivelor Congresului al XII-lea, asigurînd cantităţi sporite de cărbune pentru dezvoltarea în ritm susţinut a economiei naţionale“. Se vizitează apoi frontul de lucru al excavatorului î 400 din cariera Gîrla. In drumul pînă la excavator, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte şi se interesează îndeaproape de calitatea cărbunelui, da măsurile luate pentru sporirea puterii lui calorice. Abordînd problemele esenţiale privind uşurarea condiţiilor de lucru şi sporirea calităţii cărbunelui, secretarul general a! partidului indică să se asimileze în ţară maşini de săpat canale cu tăiere mai lentă pentru evacuarea apei, precizind că asemenea maşini pot fi montate chiar pe tractoarele de fabricaţie românească. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ii felicită pe minerii de la cariera Girla pentru rezultatele bune obţinute până acum, urîndu-le să acţioneze şi în continuare cu toată energia şi priceperea lor pentru sporirea producţiei de cărbune. Platforma de montaj Tismana, locul unde se asamblează excavatoarele de mare capacitate cu rotor şi cupe, maşinile de haldat, celelalte utilaje destinate dotării exploatărilor carbonifere la suprafaţă din zonă, este o adevărată întreprindere ale cărei secţii şi ateliere sunt aflate, în totalitate, sub cerul liber. Prezentînd tovarăşului Nicolae Ceauşescu realizările obţinute de colectivul de oameni ai muncii din cadrul unităţii, gazdele au (continuare în pag. a 2-a) întreprinderea „Ţesătura“ A îndeplinit planul cincinal întreprinderea „Ţesătura“, una din cele mai vechi unităţi economice din Iaşi, (anul acesta împlineşte 70 de ani) a îndeplinit planul cincinal la producţia globală. Este un succes remarcabil, pentru care întregul colectiv, sub conducerea comitetului de partid, a depus o muncă stăruitoare şi bine organizată, sporind an de an productivitatea muncii şi valoarea produselor. Până la sfîrşitul anului, întreprinderea se angajează să realizeze o producţie suplimentară, faţă de prevederirile cincinalului, de aproape 300 milioane de lei. Printre fruntaşii în muncă, de la întreprinderea de mătase „Victoria“ din Iaşi se numără şi tînăra ţesătoare Silvia Alexa. Fot© . R. Dumitru * la înttimpinarea Congnului consiliilor populare Hotarîre fermă de a îndeplini obiectivele de dezvoltare a aşezărilor ieşene Conferinţa judeţeană Iaşi a deputaţilor în consiliile populare, desfăşurată la sfîrşitul săptămînii trecute, în întîmpinarea Congresului consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare, convocat pentru ziua de 10 septembrie 1980, a constituit un moment deosebit de important în viaţa localităţilor ieşene. For colectiv, larg reprezentativ, de conducere şi dezbatere aprofundată a activităţii organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, lucrările Conferinţei au afirmat din nou, cu putere, democratismul profund al societăţii noastre. Au fost luate în dezbatere aspectele esenţiale ale vieţii econormico-sociale din localităţile ieşene, s-au adoptat hotărîri menite să pună mai bine în valoare resursele fiecărei aşezări — de la municipiu, pînă la ultimul cătun —, să orienteze eforturile noastre spre obiectivele majore ale dezvoltării, să unească mai eficient forţele din fiecare localitate, astfel ca sarcinile ce revin judeţului Iaşi din documentele Congresului al XII-lea al partidului, din indicaţiile şi îndemnurile tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU să se îndeplinească neabătut. Scoţînd în evidenţă succesele,,mari ,pe care consiliile populare şi cetăţenii judeţului le-au obţinut, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, în perioada scursă de la precedenta Conferinţă judeţeană, participanţii la forumul deputaţilor ieşeni au exprimat, din nou, deplina adeziune la întreaga politică internă şi externă a partidului, hotărîre® lor şi a cetăţenilor pe care îi reprezintă de a o urma neabătut. A fost subliniat faptul că perioada de referinţă se înscrie în deceniul şi jumătate de istorie nouă a patriei, de înfăptuiri fără precedent şi pe plaiurile ieşene, ani în care destinele României socialiste au fost conduse strălucit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Avînd un accentuat caracter de lucru, lucrările Conferinţei au abordat problematica complexă a activităţii economico-sociale din judeţ un spirit critic şi autocritic, scoţînd în evidenţă neajunsurile, cauzele acestora, stabilind soluţii şi măsuri pentru înlăturarea lor. S-a acordat o atenţie deosebită încheierii cu rezultate cît mai bune a actualului cincinal şi a asigurării condiţiilor optime pentru înfăptuirea, din 1981, a obiectivelor viitorului cincinal. în industrie, accentul principal trebuie pus pe realizarea în fiecare unitate a producţiei fizice planificate, a producţiei de export, pe onorarea tuturor contractelor economice în agricultură, se impune ca, paralel cu pregătirile pentru campania recoltărilor de toamnă, să fie asigurate, la nivel superior, condiţiile agrotehnice pentru producţia de grîu şi orz a anului viitor. Mai bine organizat trebuie să se lucreze în investiţii, pentru recuperarea restanţelor. La cote superioare se cer soluţionate problemele comple(continuare în pas. a -4-a) - --------------------------- -------------- * - ---------------------------------------- Reuşita campaniei agricole de toamnă se asigură de pe acum! ieşi se apropie însămînţările, mulţi agricultori nu şi-au pregătit seminţele ieşeni încă Am intrat de acum în luna septembrie, care în calendarul agricultorilor figurează, după cum se ştie, şi ca lună a însămînţărilor de toamnă. Cum e şi firesc, pe măsură ce se apropie noua campanie agricolă, lucrătorii de pe ogoare trebuie să definitiveze şi pregătirile necesare, în aşa fel ca, încă de la declararea epocii optime, semănătorii să-şi poată desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii. Sigur că în acest context condiţionarea seminţelor şi verificarea calităţilor lor figurează printre obiectivele prioritare ale actualei perioade. Merită relevat din capul locului faptul că organele de resort judeţene au demonstrat în acest an un plus de preocupare pentru a asigura un material semincer cît mai corespunzător. E destul să arătăm, de exemplu, că pentru prima oară în judeţ tot orzul de sămînţă destinat apropiatei campanii a fost preluat de la unităţi de către IV C. în ideea de a fi pregătit în mod exemplar. Procedîndu-se astfel, se va putea executa mai bine şi tratarea seminţelor împotriva tăciunelui, existînd deci certitudinea că s-a făcut totul pentru ca această boală păgubitoare • EXEMPLUL C.A.P.URILOR DIN STOLNICENI-PlUAJESCU SI CRISTESTI MERITA URMAT DE TOATE UNITAŢILE , puţin GRIU CONDIŢIONAT, PUŢINE PROBE TRIMISE LA ANALIZĂ • SA SE VEGHEZE MAI ATENT LA MODUL DE PĂSTRARE A SEMINŢELOR să nu mai dijmuiască din recoltă. Ing. P. Tărnăuceanu, inspectorul şef al Inspectoratului pentru controlul calităţii seminţelor, ne informa că toate cele 3 200 tone de orz au fost condiţionate din vreme, fiind primite şi probe pentru întreaga cantitate. Dealtfel, majoritatea lor au şi fost analizate, ajungîndu-se la concluzia că seminţele respective întrunesc însuşirile necesare. Din păcate, nu la fel de bine se stă şi cu pregătirea griului pentru sămînţă. Constatăm astfel că sectorul agricol cooperatist n-a expediat probe nici pentru o treime din cele 10 000 de tone de seminţe asigurate din producţie proprie, ceea ce este, evident, extrem de puţin. De ce numai atît ? înainte de toate, pentru că unităţile n-au ce expedia, fiind întîrziate cu condiţionarea. Majoritatea celor intimaţi încearcă să pună această situaţie pe seama recoltării mai tîrzii. Argumentul nu este, însă, fondat, odată ce cooperative agricole ca cele din Stolniceni-Prăjescu sau Cristeşti, deci din zona nordică, au condiţionat deja tot griul de sămînţă, avînd şi probele trimise la laborator. Se înţelege că acum lucrul cel mai important C. GREGORIAN (continuare la pag. a 4-a)