Flacăra Iaşului, noiembrie 1980 (Anul 36, nr. 10600-10625)

1980-11-01 / nr. 10600

titom de lucru LA C.C. AL P.C.R. CU ACTIVUL DIN DOMENIUL GEOLOGIEI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socialiste România, a parti­cipat, vineri dimineaţa, la şedinţa de închidere a Con­sfătuirii de lucru cu activul din domeniul geologiei, ale cărei lucrări s-au desfăşurat la C.C. al P.C.R. în zilele de 9 şi 31 octombrie. Organizată din iniţiativa to­varăşului Nicolae Ceau­şescuf", consfătuirea se înscrie pe linia analizelor şi măsurilor stabilite pentru principalele sectoare de activitate în a­­ceastă perioadă de încheiere a unui cincinal şi începere a altuia, exprimă grija şi a­­tenţia deosebite pe care con­ducerea partidului şi statu­lui, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le acordă acestui sector de mare în­semnătate a economiei noas­tre naţionale. S-au exami­nat stadiul realizării planu­lui de cercetare geologică pe acest an şi măsurile ce se impun pentru îndeplinirea exemplară a prevederilor planului pe anul 1981, ale cincinalului 1681—1685 şi, în perspectivă, pînă în anul 1000, înaintea şedinţei de în­chidere a lucrărilor, tova­răşului Nicolae Ceauşescu i-au fost prezentate, în ca­drul unei expoziţii cuprin­zînd numeroase grafice şi exponate — ilustrative pen­tru stadiul atins de cerceta­rea geologică şi punerea in valoare de surse de hidro­carburi şi minereuri utile —, proiectul programului de cercetare geologică pe anii 1981—1985, precum şi progra­mul privind creşterea pro­ducţiei de cărbune cocsifi­­cabil în cincinalul viitor. Se­cretarul general al partidu­lui a făcut o serie de ob­servaţii şi a indicat­­ ca în­treaga activitate de cerce­tare geologică să fie subor­donată înfăptuirii sarcinii fundamentale pusă de Con­gresul al XII-lea al partidu­lui privind dezvoltarea mai rapidă a bazei materiale şi, în primul rind, a celei e­­nergetice, care să asigure României, pînă la sfirşitul deceniului următor, indepen­denţa din punct de vedere al energiei şi combustibilu­lui. Ministrul minelor, petrolu­lui şi geologiei, tovarăşul Virgil Trofin, a prezentat în faţa secretarului general al partidului, a celorlalţi tova­răşi din conducerea de partid şi de stat, o sinteză a prin­cipalelor probleme rezultate din dezbaterile desfăşurate în prima zi a consfătuirii. In cadrul dezbaterilor — în plen şi pe secţiuni — au luat cuvântul în cele două zile ale consfătuirii 69 ca­dre de conducere, cercetă­tori, ingineri, maiştri şi alţi lucrători din unităţi de cer­cetare geologică şi exploata­re petrolieră şi minieră. Vorbitorii au adresat con­ducerii partidului şi statutul, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cele mai viu mulţumiri pentru preocu­parea statornică faţă de dez­voltarea şi modernizarea a­­cestui deosebit de important sector al economiei naţionale, de condiţiile lor de muncă şi viaţă. F.­ au subliniat că acti­vitatea de cercetare geologi­că se va încheia anul acesta cu un bilanţ pozitiv, realizîn­­du-se prevederile de plan la principalii indicatori tehnico­­economici. F.videnţiind suc­cesele obţinute în industria extractivă, ca şi în domeniul cercetării geologice, ei au arătat, totodată, îfi spirit critic şi autocritic, că rezul­tatele de pînă acar, nu se ridică la nivelul sarcinilor trasate ele conducerea parti­dului, al cerinţelor comple­xe şi mereu în creştere ale economiei naţionale. Cei ce au luat cuvîntul au făcut numeroase propuneri pentru înlăturarea lipsurilor şi de­ficienţelor existente în a­­cest domeniu, astfel fact să se asigure condiţiile necesare pentru îndeplinirea integra­(continuata în pag. a 4-a) -------------------- - *-----------------_ I Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET privind unele măsuri pentru stimularea personalului muncitor din industria extractivă care depăşeşte producţia de ţiţei, cărbune şi Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Art. 1. — Personalul muncitor din indus­tria extractivă care depăşeşte producţia fi­zică planificată la extracţia de ţiţei, cărbu­ne, minereuri neferoase şi alte materii prime, contribuind, pe această cale, la asi­gurarea nevoilor de materii prime ale eco­nomiei naţionale şi la reducerea importu­rilor, beneficiază dle premii speciale pentru fiecare tonă sau, după caz, altă unitate fi­zică de produs, obţinut peste plan. Art. 2. — Produsele și cuantumul pre­miilor speciale pe unitate de produs se sta­bilesc anual prin Planul național unic de dezvoltare economico-socială, în limita unei cote de pînă la 15 la sută din valoarea produselor obţinute peste plan. Art. 3. — Premiile cuvenite, potrivit pre­planificată la extracţia alte materii prime vederilor prezentului decret, se acordă, a­­nual, peste celelalte drepturi prevăzute de lege, muncitorilor, maiştrilor, inginerilor şi tehnicienilor, celuilalt personal muncitor din unităţile de producţie care contribuie e­­fectiv la depăşirea sarcinilor de plan la producţia fizică. Art. 4. — Sumele necesare pentru plata premiilor speciale pe unitate de produs se suportă din rezultatele financiare ale în­treprinderii, iar plata acestora se face peste fondul de retribuire planificat. Art. 5. — Prevederile prezentului­ decret se aplică incepînd cu activitatea anului 1981. Cotele stabilite pentru produsele obținute peste plan ce se aplică pentru activitatea a­­nului 1981 sunt prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezentul decret. NICOLAE CEAUŞESCU PREȘEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ____________________, în pagina a 4-a________________ A­n­e * re COTELE pentru produsele obţinute peste plan ce se aplică pentru activitatea anului 1981 V Doina Cîu­icea, o destoi­nică ţesătoare de la între­prinderea integrată de in din Paşcani. Fete ! S. Leonid Sesiune de referate şi comunicări Ieri, la Iaşi, s-au des­chis lucrările sesiunii şti­inţifice cu tema „Cunoaş­tere, creativitate, comu­nicare“, organizată de Centrul de ştiinţe sociale al Universităţii „AL I. Cuza“. La festivitatea de deschi­dere au fost prezenţi re­prezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, cadre didactice, cercetători din centrele universitare ale ţării, studenţi, alţi in­vitaţi. Cele peste 130 de refera­te şi comunicări sunt sus­ţinute în plen şi-n secţiu­nile : filozofie, ştiinţe po­litice , logică, matematică , limbă, literatură, artă , psi­hologie, sociologie, pedago­gie. Lucrările sesiunii se în­cheie astăzi. _________In paginile 2—3 ! • VIATA CULTURALA | CENTENARUL NASTERII LUI MIHAITI­­ SADOVEANU ) • DE ASTAZI, SE TRECE LA A DOUA ETAPA­­ DE MAJORARE A RETRIBUŢIEI­­ IN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ, INGINERIA­­ TEHNOLOGICA, PRECUM ŞI ÎN INDUSTRIA » MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII ^ • AVANCRONICA SPORTIVA ­________ Ieri au început la Iaşi „ZILELE MIHAIL SADOVEANU“ Ieri, în sala de festivităţi a Palatului Culturii din Iaşi, au început manifestările cu­prinse în cadrul „Zilelor Mi­hail Sadoveanu“, ediţie ju­biliară consacrată sărbători­rii a 100 de ani de la naş­terea marelui scriitor român, organizată de Comitetul ju­deţean de cultură şi edu­caţie socialistă în colaborare cu Asociaţia scriitorilor din Iaşi. La festivitatea inaugurală a participat tovarăşul Al. Floareş, secretar al Comite­tului judeţean de partid, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean. Au fost prezenţi, de asemenea, per­sonalităţi ale vieţii cultura­le şi ştiinţifice ieşene, scri­itori, istorici şi critici lite­rari, cercetători ştiinţifici, cadre didactice, studenţi, e­­levi. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de către scriitorul Andi Andrieş, preşedintele Comitetului de cultură şi e­ducaţie socialistă al judeţu­lui Iaşi. A luat apoi cuvîntul tova­răşul Al. Floareş, care a subliniat semnificaţia sărbă­toririi centenarului naşterii marelui nostru prozator, pre­cum şi locul şi rolul pe care-l ocupă opera sadove­­niană în literatura şi cultu­ra naţională, preţuirea de care se bucură creaţia lui Mihail Sadoveanu. Cei prezenţi au urmărit a­­poi comunicările : „Mihail Sadoveanu — un scriitor pentru eternitate“ (prof. u­­niv. dr. docent Const. Cio­­praga), „Conceptul de civili­zaţie la Mihail Sadoveanu“ (conf. univ. dr. AL Husar) şi „Sadoveanu în conştiinţa lu­mii* (prof. univ. dr. docent Ion Zamfirescu, Bucureşti) din cadrul unei sesiuni de comunicări omagiale. Lucrările sesiunii au con­tinuat şi după-amiază, cînd (continuare în pag. a 2-a) ---------------------e -----------------------­ Simpozion tehnico-ştiinţific Ieri, în aula Institutului politehnic „Gheorghe Asachi“­­din Iaşi, în cadrul Festiva­lului naţional „Cintarea României“, au început lu­crările simpozionului tehni­­co-ştiinţific pe tema „Pro­iectarea, fază importantă în introducerea tehnologiilor moderne, reducerea consu­murilor energetice şi de materiale in instalaţiile in­dustriei chimice", manifes­tare organizată de Filiala Iaşi a Institutului de ingi­nerie tehnologică şi proiec­tare pentru industria chi­mică. Au luat parte tovarăşii Ioan Creţu, secretar al Comite­tului judeţean de partid, vicepreşedinte al Consiliului popular­ judeţean, Maria Io­­nescu, director general al Institutului central de chi­mie (ICECHIM) Bucureşti, Aurel Teodoru, director teh­nic al Institutului de ingi­nerie tehnologică şi proiec­tare pentru industria chimi­că Bucureşti. Participă, de asemenea, re­prezentanţi ai Ministerului Industriei Chimice, Institu­tului de inginerie tehnolo­gică şi proiectare pentru in­dustria chimică Bucureşti şi ai filialelor acestuia din ţa­ră (Sibiu, Cluj-Napoca, Brăi­la, Timişoara), instituţiilor de învăţ­ământ superior din Iaşi şi din ţară, ai benefi­ciarilor, constructorilor de utilaje şi instalaţii chimice, precum şi ai executanţilor (Trustul de construcţii indus­triale Iaşi, Trustul de instala­­ţii-montaje Iaşi, T.I.L.I.B., T.L.S.B. ş.a.). Lucrările simpozionului, care vor dura două zile, se desfăşoară în 4 secţiuni : instalaţii tehnologice, utila­je pentru industria chimi­că, construcţii, instalaţii ge­nerale. Se vor prezenta pes­te 90 de comunicări ştiinţi­fice, vizînd cu prioritate în­făptuirea dezideratului inte­grării învăţămînt-cercetare­­proiectare-execuţie. Participanţii la simpozion vor efectua vizite de lucru şi schimburi de experienţă în unele unităţi economice ieşene. în unităţile Consiliului unic agroindustrial Leţcani Ritmuri inegale la siriusul roadelor toamnei • VOINEŞTI: Oamenii muncii din instituţiile comunale, prezenţi la culesul porumbului • DUME­ŞTI : Cu toate forţele, din zori şi pînă în noapte • LEŢCANI : Din birou, secretarul consiliului popular nu putea să vadă că ferma de care răs­punde este rămasă în urmă • HORLEȘTI : Unii cooperatori au uitat că pînă la în­cheierea campaniei locul lor este în cîmp în plină activitate pentru stringerea la timp și­­fără pierderi a recoltei acestui an i-am găsit și pe lucră­torii ogoarelor din unită­ţile Consiliului unic agro­industrial Leţcani. După cum aprecia tov. Ion Rusu, activist al Comitetului ju­deţean de partid, marea majoritate a forţelor, că­rora li s-au alăturat şi oa­menii muncii din institu­ţiile şi unităţile economice comunale, elevii, sunt mo­bilizate la culesul porum­bului. Pentru ca întreaga producţie să ajungă cit mai repede în depozite, în fiecare cooperativă agrico­lă au fost întocmite din timp programe speciale de lucru, cuprinzînd sarcini precise pentru fiecare fer­mă, pentru fiecare echi­pă. Despre modul în care este organizată munca la culesul porumbului, ca şi despre stadiul acestei ac­ţiuni ne-a vorbit mai în­­tîi tovarăşa Viorica Fro­­nea, secretara comitetului comunal de partid Voineşti. Reţinem că în cooperati­va agricolă de aici au fost cultivate cu porumb 047 de hectare. O sută de hec­tare au fost recoltate me­canic. Combinerii din sec­ţia condusă de Gheorghe Darie s-au angajat să mai recolteze mecanic alte 50 de hectare, (porumbul de pe restul, suprafeţei este cules manual). Recolta de pe 450 de hectare a fost transportată la punctele de depărtuşare, în asemenea condiţii pe cei mai mulţi dintre cooperatori, cărora li s-au alăturat şi oame­nii muncii din unităţile cooperaţiei de consum, e­­levii i-au găsit la depă­­nuşat. Demn de remarcat este şi faptul că aici mai bine de jumătate din re­coltă ,a fost depănuşată, iar 170 de tone au şi fost transportate la baza vo­lantă a I.V.C. amenajată în apropiere. De la tov. Gheorghe Popescu, ingine­rul şef al unităţii, aflăm că zilnic se livrează la fondul de stat cite 90 de tone. Timp de odihnă nu-şi permit acum nici tractoriştii. In terenul eli­berat de coceni, ei au tre­cut la executarea arături­lor pentru însămîn­ţările de primăvară. La fel de bine este orga­nizată munca la culesul porumbului şi la C.A.P. ANDREI BRATU (continuare în pag. a 3-a)

Next