Flacăra Iaşului, decembrie 1980 (Anul 36, nr. 10626-10651)

1980-12-02 / nr. 10626

Inmunarea carnetelor «de membru »al Organizaţiei democraţiei şi «nirăfii socialiste Prilej de angajare civică, de o responsabilă viaţa­­ social-politică şi economică La un an de la crearea, din iniţiativa secretarului general al partidului, tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU, a organizaţiilor democraţiei şi unităţii socialiste, în via­ţa acestora are loc, în aceas­tă perioadă, şi în judeţul Iaşi, un eveniment cu totul deosebit : laminarea carne­telor de membru. Este tra­dusă astfel, în fapt, una din­n­tre hotărîrile celui de-al il-­ lea Congres al F.D.U.S., pri­vind organizaţiile proprii a­­le Frontului, şi anume, in­troducerea unui sistem de evi­denţă a membrilor O.D.U.S. Mai mult decît un aspect or­ganizatoric, momentul are o semnificaţie politică pentru aceste organizaţii deja afir­mate, multidimensional, în viaţa întregii ţări. Inmînarea carnetelor confirmă aderarea cetăţenilor, nemembri de partid, bărbaţi şi femei, oa­meni ai muncii de di­ferite vîrste, naţionalităţi şi preocupări, la o lar­gă organizaţie politică revoluţionar-patriotică, de­mocratică, de masă, care răspunde pe deplin dorinţei lor de a participa mai ac­tiv, mai angajant şi într-un cadru organizatoric adecvat la viaţa politică şi socială a patriei socialiste, la înfăptu­irea Programului partidului de dezvoltare multilaterală a României, laminarea carnetelor, im­portant prilej de angajare civică, de participare mai responsabilă la viaţa ţării, va determina, şi pentru mem­brii organizaţiei din judeţul nostru, o creştere a conşti­inţei politice, înţelegerea mai clară a drepturilor şi înda­toririlor pe care le au. Ei participă la dezbaterea pro­iectelor de legi, a hotărîri­­lor consiliilor populare su­puse discuţiei publice, a mă­surilor privind dezvoltarea social-economică a localită­ţilor, formulînd propuneri de perfecţionare a întregii activităţi. Membrii O.D.U.S. îşi exercită dreptul la cri­tică şi autocritică, au posi­bilitatea aprecierii oricărui membru al organizaţiei, in­diferent de funcţia­­pe care o deţine, în scopul îmbună­tăţirii muncii şi înlăturării unor „neajunsuri. Ei au, de asemenea, dreptul de a ale­ge şi a fi aleşi în organele de conducere ale organiza­ţiilor, în formele de condu­cere colectivă din toate sfe­rele de activitate, de a fi MARIA ELENA ROŞCA preşedintele Comitetului Organizaţiei judeţene Iaşi a democraţiei şi unităţii socialiste (continuare în pag. a 2-n) Azi în str. Vasile Lupu din Iași. Foto : It. Dumitru Mogoşeşti . Lucrări edilitar-gospodăreşti Oameni harnici şi gospo­dari, locuitorii comunei Mo­goşeşti acţionează permanent pentru ridicarea gradului de civilizaţie al localităţii lor, pentru mai buna gospodări­re şi înfrumuseţare. Numai în cursul acestui an au exe­cutat lucrări prin muncă pa­triotică în valoare de 1,5 mi­lioane lei, concretizate, prin­tre altele, în modernizarea a 50 de fintîni, datarea şan­ţurilor din centrul civic pe o distanţă de 500 m.l., plan­tări de arbori. Tot datorită contribuţiei lor, toate obiec­tivele social-culturale din co­mună, inclusiv şcolile din satele componente, beneficia­ză de încălzire centrală. Au procurat, de asemenea, 10 000 de borduri necesare asfaltă­rii şoselei care face legătu­ra dintre aşezarea lor şi drumul judeţean, iar, pentru a instala un post telefonic, în­ cel mai îndepărtat sat component al comunei, Ha­­dîmbu, situat la o distanţă de 8 km de satul de centru, au pregătit deja stilpii ne­---------• m---------­cesari, urmînd ca lucrătorii de la Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii să instaleze cablul necesar. In prezent, cetăţenii din Mogoşeşti au început lucră­rile pentru aducţiunea cu apă potabilă în satul de re­şedinţă al comunei, iar, in curtea consiliului popular, grăbesc finalizarea construc­ţiei celor două sere, de cîte 100 m.p. fiecare, în vederea cultivării cu legume. Economii de combustibil In lupta pentru sporirea eficienţei economice, colec­tivul Depoului C.F.I­. Iaşi raportează încă un succes. De la începutul anului şi pâ­­nă în prezent au fost econo­misite 233 de tone combus­tibil convenţional, cantitate cu care pot fi remorcate 45 de perechi de trenuri, pe distanţa Iaşi — Tecuci. • • Elena Ciocan, o tinără muncitoare cu multă ambiţie, apreciată pentru hărnicie şi disciplină (Fabrica de încăl­ţăminte din Tîrgu Frumos). Foto : VI Vasilachi • • Bugetele de venituri şi cheltuieli pe anul 1981 - cît mai bine fundamentate Din analiza efectuată re­cent la unele întreprinderi, rezultă că, în cele mai mul­te cazuri, bugetul de veni­turi şi cheltuieli a fost ela­borat şi utilizat în concor­danţă cu hotărîrile Plenarei Comitetului Central al par­tidului, obţinin­­du-se rezultate bu­ne în îndeplinirea indicatorilor econo­mici şi financiari. In acest sens, es­te util a se evi­denţia modul de elaborare a buge­tului de venituri şi chel­tuieli pe anul 1080 la întreprinderea metalurgică Iaşi, unde, asigurindu-se o bună colaborare şi con­lucrare cu toate compar­timentele — plan-dezvoltare, producţie, tehnic, aprovizio­nare, desfacere, cit şi cu secţiile de producţie, s-au identificat posibilităţi pen­tru reducerea consumului de metal cu 3 kg/tona de pro­duse, s-au stabilit măsuri concrete pentru recondiţio­narea unor piese de schimb şi s-au găsit soluţii pentru orientarea producţiei către sortimente cu un grad spo­rit de prelucrare, ceea ce a asigurat diminuarea chel­tuielilor de producţie cu 210 milioane lei. Legătura permanentă cu centralele industriale şi cu întreprinderile de comerţ exterior s-a dovedit, de a­­semenea, ea fiind deosebit de utilă în fundamentarea bugetelor de venituri şi chel­tuieli, în asigurarea, la ni­velul planului, a eficienţei economice. In aceste condi­ţii, a fost posibil ca la în­treprinderea de prelucrare a lemnului Iaşi, pe baza ana­lizelor aprofundate realiza­te cu concursul tuturor com­partimentelor, să se modifi­ce structura producţiei cu importan­te efecte , pozi­tive privind creşterea exportului pe relaţia devize libere, cu 23,6 milioane Iei, sporirea producţiei marfă cu 10,8 mi­lioane lei, reducerea consu­­mului de cherestea cu 508 m.c. şi ma­jorarea beneficiilor cu suma de 5,3 mi­lioane lei. In prezent, între­prinderile fiind în perioada definiti­vării bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 1981, analiza efec­tuată a evidenţiat şi u­­nele lipsuri. De exemplu, la întreprinderea „Ţesătura“, întreprinderea „Victoria“, întreprinderea forestieră de exploatare şi transport , Iaşi ş.a., proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 1961 s-a întocmit fără ela­borarea, în prealabil, a pla­nurilor privind amortizarea mijloacelor fixe, cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a utilajelor, cheltuielile ad-IJI. TEODOR ONOF­REI directorul Inspecţiei teritoriale financiare de stat Iaşi (continuare , pag. a 2-a) Drum larg noului mecanism economico-financiar! Schimb de experienţă In zilele de 28 şi 29 noiem­brie a.c., la Iaşi a avut loc un schimb de experienţă or­ganizat de Ministerul Trans­porturilor şi Telecomunica­ţiilor, Uniunea sindicatelor din transporturi şi telecomu­nicaţii şi Regionala de căi ferate Iaşi, cu tema „Metode de întreţinere şi exploatare a instalaţiilor electronice de transmitere a datelor“. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Insti­tutului de cercetări în trans­­porturi, Institutului politeh­nic Iaşi, Centrului de calcul al M.T.Tc., ai celor 8 regio­nale de căi ferate din ţară. Schimbul de experienţă a constat în susţinerea unor referate pe această temă, demonstraţii practice, pre­cum şi dezbateri în cele două secţiuni (exploatare şi între­ţinere). ____________ In Consiliul unic agroindustrial Holboca ÎNFRUNTIND VREMEA REA, CU TOATE FORJELE LA CONTINUAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE Comparativ cu restul săptămânii, duminică, vre­mea a fost mai puţin fa­vorabilă lucrărilor în cimp. Ceaţa, însoţită de burniţă, au îngreunat des­făşurarea în bune condi­ţii a lucrărilor agricole de sezon. Cu toate aces­tea, în unităţile Consiliu­lui unic agroindustrial Holboca atît cooperatorii, cit şi mecanizatorii au îmbrăcat şi duminică hai­nele de lucru. Şi, cum principala lucrare o con­stituie acum efectuarea ogoarelor, marea majori­tate a forţelor era pre­zentă la eliberarea tere­nurilor de coceni şi la executarea arăturilor a­­dinci de toamnă. „Peste tot s-au luat măsurile ne­cesare, ne-a precizat in­ginerul Corneliu Banu Rusu, directorul S.M.A. Holboca, pentru ca lucră­rile agricole de sezon să continue indiferent de starea vremii, cadrele din permanenţa consiliului unic fiind repartizate pe unităţi, un­de, alături de organele de conducere locale, îşi aduc contribu­ţia la grăbirea treburilor din actuala campanie“. Hotărîţi să încheie cît mai repede arăturile sînt şi mecanizatorii din sec­ţia S.M.A. condusă de Ion Corduneanu, care ser­veşte C. A. P. Tomeşti. „Conform programului stabilit, astăzi, mecaniza­torii din secţia pe care o conduc, ne-a spus inter­locutorul, au primit or­din de lucru pentru exe­cutarea arăturilor. La a­rat lucrăm cu 11 tractoa­re în schimburi prelungi­te. Zilnic se intră în braz­dă în jurul orei 6 şi se iese după ora 22“. De remarcat că se ară în condiţii foarte grele. Datorită stării de umidi­tate a terenului, viteza zilnică la arat nu se poa­te întotdeauna realiza. Cu toate acestea­, mecani­zatorii din Tomeşti au reuşit să tragă brazda pe mai bine de două treimi din suprafaţa planificată. Haine de lucru au îm­brăcat duminică şi me­canizatorii din Bosia. După cum aflăm, a­­ici au fost arate pînă a­­cum 700 de hectare, ceea ce reprezintă aproape 70 la sută din suprafaţa pla­nificată. Alături de trac­toriştii din secţia condu­să de Ion Chitic, prezenţi în brazdă au fost şi Ni­­colae Co­şoveanu, secretar adjunct cu probleme de propagandă al comitetu­lui comunal de partid, Petru Iov, şeful sectoru­lui de chimizare al con­siliului unic, Florin Tesa­­ru, preşedintele coopera­tivei agricole, Ion Avasi­­loaiei, mecanic. Aceşti to­varăşi, în frunte cu Ste­­ţ­lică Gălbău, primarul co­­­­munei, au format schimb I lut al II-lea pe tarla la­­ executarea arăturilor. Şi­­ la Bosia se lucrează în­­ condiţii deosebit de gre­­­­le datorită faptului că o­­ mare suprafaţă prezintă­­ exces de umiditate, iar ’ 200 de hectare se află ţ sub apă. Dar, tocmai con-­­ diţiile grele de muncă­­ aduc satisfacţii deosebite­­ lucrătorilor agricoli de ţ aici.­­ La C.A.P. Prisăcani, me-­­ canizatorii din secţia­­ S.M.A. condusă de Petru ^ Crăciun au efectuat ară- ^ ANDREI BRATU \ teontinuare în pag. a &-a) \ ® Zi și noapte cu plugurile în brazda pentru a termina mai repede arăturile # Cei care au permis de conducere, inclusiv primarul comu­nei Bosia, la volanul tractorului . Să cerem un plus de efort mecani­zatorilor, dar să le asigurăm şi condiţii (lucru de care ar trebui să ţină seama şi conducerea complexului zootehnic de la Prisăcani)

Next