Flacăra Iaşului, februarie 1981 (Anul 37, nr. 10677-10700)

1981-02-01 / nr. 10677

-1 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean |~ Anul XXXVII — Nr. 10 «77 "puminică, 1 februarie 1981­­ 4 pagini — 30 ban? ­in bilanţ strălucit ce ne îndeamnă la noi şi măreţe fapte de muncă în actualul cincinal Presa centrală a publi­cat Comunicatul cu privi­re la îndeplinirea Planu­lui naţional unic de dez­voltare economico-socială a Republicii Socialiste Româ­nia în perioada 1976—1980. Aşa după cum se­­ apre­ciază şi în Hotărîrea-apel a Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., oa­menii muncii din toate sectoarele economiei na­ţionale, sub conducerea or­ganelor şi organizaţiilor de partid, au obţinut, în ul­timii cinci ani, succese re­marcabile, făcînd ca patria noastră să străba­tă o etapă deose- '■ bit de importantă în înfăptuirea Pro­gramului de edifi­care a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi îna­intare a României spre comunism. In această peri­oadă s-au dezvol­tat puternic forţe­le de producţie pe întregul teritoriu al ţării, s-a con­solidat baza teh­nico-materială a societăţii şi s-a ac­celerat procesul de modernizare a pro­ducţiei în toate ra­murile economiei naţionale. Realiză­rile obţinute in terea producţiei r­ale şi a cre­ş­­tate­­eficienţei activităţii economice au a­­sigurat sporirea neîntrerup­tă a avuţiei naţionale şi a venitului naţional, ridi­carea pe o treaptă supe­rioară a bunăstării mate­riale şi spirituale a între­gului popor, profunde transformări în întreaga societate, întărirea şi mai puternică a forţei econo­mice şi politice a Români­ei socialiste, a indepen­denţei şi suveranităţii sa­le naţionale. Din amplul bilanţ al hărniciei prezentat între­gului popor, îrv Comunica­tul ,şi Hotărîrea­ apel date publicităţii, se desprinde faptul că în cursul cinci­nalului 1976—1980, produc­ţia netă industrială a cres­cut într-un ritm mediu a­­nual de 10,1 la sută, su­perior ritmului de creşte­re a producţiei globale, de 9,5 la sută. Aceasta de­monstrează importanţa a­­plicării noului mecanism economico-financiar, a e­­forturilor depuse pentru ri­dicarea eficienţei econo­mice şi reducerea cheltu­ielilor materiale. De ase­menea, producţia agricolă a crescut într-un ritm me­diu anual de aproape 5 la sută, asigurînd produsele agroalimentare necesare a­provizionării oamenilor muncii, materii prime pen­tru industrie, precum şi satisfacerea unor nevoi a­­le economiei naţionale. Prin alocarea a circa o treime din venitul naţio­nal pentru dezvoltarea e­­conomico-socială a ţării, s-a realizat un vast pro­gram de investiţii, punîn­­du-se în funcţiune noi şi importante capacităţi de producţie, astfel că fon­durile fixe din economia naţională au crescut de la­­ 203 miliarde lei în 1975, la 1870 miliarde lei în 1980. Pe această bază au­ fost create peste 1000 000 noi locuri de muncă, din care peste 500 000 în in­dustrie. La acest impunător bi­lanţ al ţării se înscriu şi realizările oamenilor mun­cii din judeţul Iaşi. In pe­rioada 1975—1980, produc­ţia industrială a crescut cu 85 la sută, productivi­tatea muncii cu 48 la su­tă. Ca urmare a creşterii volumului de investiţii au fost date în funcţiune im­portante obiective indus­triale, contribuind la cre­area de noi locuri de mun­că. Aşa cum se subliniază şi în Comunicatul Consiliu­lui Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, a Comitetului de Stat al Planificării şi Di­■..... Secţiei Centrale de Statistică, ca urma­re a dezvoltării continue a produc­ţiei materiale, ve­nitul naţional pe locuitor a crescut în anul 1980 cu peste 35 la sută fa­ţă de anul 1975. Drept urmare, au crescut substanţial veniturile populaţi­ei provenite din muncă, precum şi cele obţinute din fondurile sociale, depă­şindu-se pre­vederile iniţiale a­­le cincinalului 1976 —1980. De fapt, în acest cincinal s-au realizat cele mai creşteri ale nive­­de trai din întrea­mari lului ca perioadă a construcţiei socialismului în patria noastră. Totodată, au spo­rit şi s-au diversificat des­facerile de mărfuri şi pre­stările de servicii, s-a îm­bunătăţit aprovizionarea populaţiei, au crescut con­sumurile la principalele produse de bază,­­ în acest cincinal s-au dez­voltat ştiinţa, cercetarea ştiinţifică, s-au înregistrat importante succese în do­meniul învăţămintului şi culturii. (continuare in pag. a 3-a) . Comitetul Politic Executiv adresează organizaţiilor de partid, comuniştilor, tu­turor oamenilor muncii, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, întregii noastre naţiuni, chemarea de a-şi inten­sifica eforturile şi mobiliza întreaga e­­nergie şi putere da creaţie pentru în­făptuirea în cele mai bune condiţii a sarcinilor planului pe anul în curs şi a prevederilor actualului cincinal, pentru traducerea neabătută în viaţă a hotărîri­­lor Congresului al XlX-lea al Partidului Comunist Român“. Din HOTARIREA­ APEI, A CO­­MITETUIA­I FOBITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Creşterea producţiei Creşterea venitului nete industriale naţional ­ . In pagina a 2-a Cadran sâptămînal Tovarăşul Ţvetin Mia­tovici va efectua, împreună cu tovarăşă Stane Dotaoţ şi Iosip Vrhoveţ, o vizită de prietenie in România la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Porii­dubii Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste Româ­nia, tovarăşul Tvietin Mia­­tovici, preşedintele Prezidiu­lui Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia, va e­­fectua, împreună cu tova­răşii Stane Dolanţ, membru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comu­niştilor din Iugoslavia, şi Iosip Vrhoveţ, secretar fe­deral pentru afacerile ex­terne al R. S. F. Iugosla­via, o vizită de prietenie in Republica Socialistă Româ­nia, în zilele de 1 și 2 fe­bruarie 1981. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PLECAT LA TIMIŞOARA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republi­cii Socialiste România, a plecat, sîmbătă, la Timişoa­ra, unde urmează să se în­­tîlnească cu tovarăşul Tinc­­tin Miatovici, preşedintele Prezidiului Republicii So­cialiste Federative Iugosla­via, care va efectua, îm­preună cu tovarăşii Stane Dolanţ, membru al Prezidiu­lui Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, şi Iosip Vrho­veţ, secretar federal pen­tru afacerile externe al R.S.F. Iugoslavia, o vi­zită de prietenie în Re­publica Socialistă România, în zilele de 1 şi 2 februarie 1981. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Otopeni, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat de tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. La sosirea pe aeroportul Timişoara, secretarul gene­ral al partidului a fost în­­tîmpinat de primul secretar al Comitetului Judeţean Ti­miş al P.C.R., de alţi repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Numeroşi oameni ai mun­cii aflaţi la aeroport fac o entuziastă primire secreta­rului general al partidului. El aclamă îndelung, dînd glas bucuriei de a avea din nou, la scurt timp, în mijlocul lor pe conducăto­rul iubit al partidului şi statului nostru. Timişorenii şi-au manifestat, în acelaşi timp,­­ satisfacţia faţă de noua întîlnire la nivel înalt româno-iugoslavă, faţă de caracterul rodnic al acestui nou dialog consacrat dezvol­tării şi aprofundării în con­tinuare a legăturilor de pri­etenie, solidaritate şi co­­laborare dintre partidele, ţările ,Şi popoarele noastre, lărgirii şi întăririi acestor raporturi tradiţionale în fo­losul şi spre binele celor doua state socialiste vecine, al progresului şi prosperită­ţii lor, în interesul cauzei generale a păcii şi socialis­mului. Chemări la întrecere Au mai adresat chemări la întrecere socialistă pe anul 1981 : — Combinatul de prelu­crare a lemnului Oradea către toate întreprinderile de exploatare şi transporturi forestiere, de prelucrare a lemnului, de hîrtie şi celu­loză ; — întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Luduş, judeţul Mu­reş, către toate întreprin­derile din industria alimen­tară ; — întreprinderea poligra­fică „Banat“ Timişoara că­tre toate întreprinderile po­ligrafice ; — Inspectoratul silvic Ju­deţean Suceava către toate inspectoratele silvice jude­ţene : -­ Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii Alba către toate unităţile de poştă şi telecomunicaţii; — Grupul întreprinderilor de gospodărie comunală şi locativă al judeţului Cluj către toate unităţile de gos­podărie comunală şi locati­vă din ţară. s • • Februarie — luna albiturilor Luna tradiţională a albi­turilor este intens pregăti­­tă şi de comerţul ieşean. Au început deja să se aprovi­zioneze unităţile de profil ale I.C.S. mărfuri textile­­încălţăminte cu o gamă va­riată de produse din cate­goria­­albiturilor. „Avem în depozite, ne-a comunicat tov. Emil Asandei, directo­rul I.C.R.T.I., şi vom con­tinua să livrăm magazine­lor albituri în valoare de 17—20 de milioane de lei. Am primit multe articole noi de la întreprinderi re­cent puse în funcţiune, cum sunt cele din Buzău, Năsăud, Slatina, Bîrlad“. Noutăţi a pregătit şi întreprinderea ieşeană „Ţesătura“. Condu­cerea I.C.S.M.T.I. ne infor­mează că pentru o servire corespunzătoare a cumpără-­­ torilor se vor organiza ex- ’ poziţii cu vînzare la ma­gazinul „Moldova“, la „Tri­­cotex“ (Alexandru cel Bun), magazinul nr. 13 (str. Şte­fan cel Mare), Supermaga­­zinul „Copou“ și la alte u­­nități unde sunt raioane de metraj. • • • • • • CARNET­­ îndemn­a­t la meditaţie Se-ntîmplă într-o co­mună, din apropierea Iaşului. Dacă n-o nu­mesc, este pen­tru că si­tuaţia poate fi întîlni­­tă în multe alte comu­ne. Mi-a atras atenţia munca plină de pasiune a doi oameni. Unul es­te profesor, directorul şcolii de centru, direc­tor coordonator, mem­bru in comitetul comu­nal de partid, deputat, membru în biroul exe­cutiv al consiliului popular comunal şi mai are cite­va funcţii şi sarcini. Celălalt este în­văţător, director de că­min cultural, membru al formaţiei corale şi mai GHEORGHE. MATEI (continuare în pag. a 2-a) La Gr­upul de şantiere „Moldova“ al T.L.H.S. Cauze obiective prea mici pentru nişte nerealizări aşa de mari • Angajamentele au rămas neonorate • Totul porneşte, de f­apt, de la indisciplină şi slaba organizare a muncii • De ce pe un şantier se poate, iar pe altul nu ? In urmă cu doi ani, la Iaşi a luat fiinţă Grupul de şantiere „Moldova" al Trustului de lucrări hidro­tehnice speciale, al cărui or­gan tutelar este Consiliul Naţional al Apelor. Plasa­rea la Iaşi a acestei unităţi, care serveşte opt judeţe din Moldova, este urmare a fap­tului că judeţul­­nostru, mai mult ca oricare altul din a­­ceastă parte a ţării, s-a confruntat şi se mai con­fruntă încă cu numeroase fenomene naturale, îndeosebi inundaţii, care au produs însemnate pagube atit in­dustriei, agriculturii, cit şi populaţiei. Unele din obi­ectivele menite să satisfa­că — pe de o parte — mai bine necesarul de apă pen­tru economie şi populaţie şi — pe de altă parte­ — să asigure apărarea de inun­daţii, au fost încredinţate spre execuţie Grupului de şantiere „Moldova“. Pentru a avea o imagine mai cla­ră asupra obiectivelor în­scrise în planul de produc­ţie a respectivei unităţi se vom enumera mai jos: 1) Acumularea Ctric­ă, care va apăra de inundaţii zona Tătăraşi-Est, va asigura mai buna salubrizare a Bahluiu­­lui şi va constitui, totodată, o importantă zonă de agre­ment ; 2) Regularizarea ju­­­ri­ului „Nicolina“ in zona C.U.G. ; 3) îndiguirea Pru­tului în zona Sculeni — Ţu­­ţora — Gorban, regulariza­rea Rubiniului şi Jijiei, lu­crări care vor scoate de sub pericolul inundaţiilor 25 000 de hectare pe raza comunelor Prisăcani, Gro­­zeşti, Gorban, Victoria, Go­­lăeşti, Roria şi Ţuţora ; 4. Acumularea de la Pîrcovaci, care va asigura oraşului Hîrlău necesarul de apă po­tabilă şi industrială, va a­­tenua­ viiturile de pe Batajul şi va­ constitui o frumoasă bază piscicolă şi de agre- ANDREI BRATU (continuare in pag. a 3-a)

Next