Flacăra Iaşului, februarie 1981 (Anul 37, nr. 10677-10700)
1981-02-01 / nr. 10677
-1 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean |~ Anul XXXVII — Nr. 10 «77 "puminică, 1 februarie 1981 4 pagini — 30 ban? in bilanţ strălucit ce ne îndeamnă la noi şi măreţe fapte de muncă în actualul cincinal Presa centrală a publicat Comunicatul cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România în perioada 1976—1980. Aşa după cum se apreciază şi în Hotărîrea-apel a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., oamenii muncii din toate sectoarele economiei naţionale, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, au obţinut, în ultimii cinci ani, succese remarcabile, făcînd ca patria noastră să străbată o etapă deose- '■ bit de importantă în înfăptuirea Programului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. In această perioadă s-au dezvoltat puternic forţele de producţie pe întregul teritoriu al ţării, s-a consolidat baza tehnico-materială a societăţii şi s-a accelerat procesul de modernizare a producţiei în toate ramurile economiei naţionale. Realizările obţinute in terea producţiei rale şi a creştateeficienţei activităţii economice au asigurat sporirea neîntreruptă a avuţiei naţionale şi a venitului naţional, ridicarea pe o treaptă superioară a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor, profunde transformări în întreaga societate, întărirea şi mai puternică a forţei economice şi politice a României socialiste, a independenţei şi suveranităţii sale naţionale. Din amplul bilanţ al hărniciei prezentat întregului popor, îrv Comunicatul ,şi Hotărîrea apel date publicităţii, se desprinde faptul că în cursul cincinalului 1976—1980, producţia netă industrială a crescut într-un ritm mediu anual de 10,1 la sută, superior ritmului de creştere a producţiei globale, de 9,5 la sută. Aceasta demonstrează importanţa aplicării noului mecanism economico-financiar, a eforturilor depuse pentru ridicarea eficienţei economice şi reducerea cheltuielilor materiale. De asemenea, producţia agricolă a crescut într-un ritm mediu anual de aproape 5 la sută, asigurînd produsele agroalimentare necesare aprovizionării oamenilor muncii, materii prime pentru industrie, precum şi satisfacerea unor nevoi ale economiei naţionale. Prin alocarea a circa o treime din venitul naţional pentru dezvoltarea economico-socială a ţării, s-a realizat un vast program de investiţii, punîndu-se în funcţiune noi şi importante capacităţi de producţie, astfel că fondurile fixe din economia naţională au crescut de la 203 miliarde lei în 1975, la 1870 miliarde lei în 1980. Pe această bază au fost create peste 1000 000 noi locuri de muncă, din care peste 500 000 în industrie. La acest impunător bilanţ al ţării se înscriu şi realizările oamenilor muncii din judeţul Iaşi. In perioada 1975—1980, producţia industrială a crescut cu 85 la sută, productivitatea muncii cu 48 la sută. Ca urmare a creşterii volumului de investiţii au fost date în funcţiune importante obiective industriale, contribuind la crearea de noi locuri de muncă. Aşa cum se subliniază şi în Comunicatul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, a Comitetului de Stat al Planificării şi Di■..... Secţiei Centrale de Statistică, ca urmare a dezvoltării continue a producţiei materiale, venitul naţional pe locuitor a crescut în anul 1980 cu peste 35 la sută faţă de anul 1975. Drept urmare, au crescut substanţial veniturile populaţiei provenite din muncă, precum şi cele obţinute din fondurile sociale, depăşindu-se prevederile iniţiale ale cincinalului 1976 —1980. De fapt, în acest cincinal s-au realizat cele mai creşteri ale nivede trai din întreamari lului ca perioadă a construcţiei socialismului în patria noastră. Totodată, au sporit şi s-au diversificat desfacerile de mărfuri şi prestările de servicii, s-a îmbunătăţit aprovizionarea populaţiei, au crescut consumurile la principalele produse de bază, în acest cincinal s-au dezvoltat ştiinţa, cercetarea ştiinţifică, s-au înregistrat importante succese în domeniul învăţămintului şi culturii. (continuare in pag. a 3-a) . Comitetul Politic Executiv adresează organizaţiilor de partid, comuniştilor, tuturor oamenilor muncii, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, întregii noastre naţiuni, chemarea de a-şi intensifica eforturile şi mobiliza întreaga energie şi putere da creaţie pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii a sarcinilor planului pe anul în curs şi a prevederilor actualului cincinal, pentru traducerea neabătută în viaţă a hotărîrilor Congresului al XlX-lea al Partidului Comunist Român“. Din HOTARIREA APEI, A COMITETUIAI FOBITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Creşterea producţiei Creşterea venitului nete industriale naţional . In pagina a 2-a Cadran sâptămînal Tovarăşul Ţvetin Miatovici va efectua, împreună cu tovarăşă Stane Dotaoţ şi Iosip Vrhoveţ, o vizită de prietenie in România la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Poriidubii Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Tvietin Miatovici, preşedintele Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, va efectua, împreună cu tovarăşii Stane Dolanţ, membru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, şi Iosip Vrhoveţ, secretar federal pentru afacerile externe al R. S. F. Iugoslavia, o vizită de prietenie in Republica Socialistă România, în zilele de 1 și 2 februarie 1981. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PLECAT LA TIMIŞOARA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat, sîmbătă, la Timişoara, unde urmează să se întîlnească cu tovarăşul Tinctin Miatovici, preşedintele Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, care va efectua, împreună cu tovarăşii Stane Dolanţ, membru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, şi Iosip Vrhoveţ, secretar federal pentru afacerile externe al R.S.F. Iugoslavia, o vizită de prietenie în Republica Socialistă România, în zilele de 1 şi 2 februarie 1981. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat de tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. La sosirea pe aeroportul Timişoara, secretarul general al partidului a fost întîmpinat de primul secretar al Comitetului Judeţean Timiş al P.C.R., de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Numeroşi oameni ai muncii aflaţi la aeroport fac o entuziastă primire secretarului general al partidului. El aclamă îndelung, dînd glas bucuriei de a avea din nou, la scurt timp, în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului nostru. Timişorenii şi-au manifestat, în acelaşi timp, satisfacţia faţă de noua întîlnire la nivel înalt româno-iugoslavă, faţă de caracterul rodnic al acestui nou dialog consacrat dezvoltării şi aprofundării în continuare a legăturilor de prietenie, solidaritate şi colaborare dintre partidele, ţările ,Şi popoarele noastre, lărgirii şi întăririi acestor raporturi tradiţionale în folosul şi spre binele celor doua state socialiste vecine, al progresului şi prosperităţii lor, în interesul cauzei generale a păcii şi socialismului. Chemări la întrecere Au mai adresat chemări la întrecere socialistă pe anul 1981 : — Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea către toate întreprinderile de exploatare şi transporturi forestiere, de prelucrare a lemnului, de hîrtie şi celuloză ; — întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Luduş, judeţul Mureş, către toate întreprinderile din industria alimentară ; — întreprinderea poligrafică „Banat“ Timişoara către toate întreprinderile poligrafice ; — Inspectoratul silvic Judeţean Suceava către toate inspectoratele silvice judeţene : - Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii Alba către toate unităţile de poştă şi telecomunicaţii; — Grupul întreprinderilor de gospodărie comunală şi locativă al judeţului Cluj către toate unităţile de gospodărie comunală şi locativă din ţară. s • • Februarie — luna albiturilor Luna tradiţională a albiturilor este intens pregătită şi de comerţul ieşean. Au început deja să se aprovizioneze unităţile de profil ale I.C.S. mărfuri textileîncălţăminte cu o gamă variată de produse din categoriaalbiturilor. „Avem în depozite, ne-a comunicat tov. Emil Asandei, directorul I.C.R.T.I., şi vom continua să livrăm magazinelor albituri în valoare de 17—20 de milioane de lei. Am primit multe articole noi de la întreprinderi recent puse în funcţiune, cum sunt cele din Buzău, Năsăud, Slatina, Bîrlad“. Noutăţi a pregătit şi întreprinderea ieşeană „Ţesătura“. Conducerea I.C.S.M.T.I. ne informează că pentru o servire corespunzătoare a cumpără- torilor se vor organiza ex- ’ poziţii cu vînzare la magazinul „Moldova“, la „Tricotex“ (Alexandru cel Bun), magazinul nr. 13 (str. Ştefan cel Mare), Supermagazinul „Copou“ și la alte unități unde sunt raioane de metraj. • • • • • • CARNET îndemnat la meditaţie Se-ntîmplă într-o comună, din apropierea Iaşului. Dacă n-o numesc, este pentru că situaţia poate fi întîlnită în multe alte comune. Mi-a atras atenţia munca plină de pasiune a doi oameni. Unul este profesor, directorul şcolii de centru, director coordonator, membru in comitetul comunal de partid, deputat, membru în biroul executiv al consiliului popular comunal şi mai are citeva funcţii şi sarcini. Celălalt este învăţător, director de cămin cultural, membru al formaţiei corale şi mai GHEORGHE. MATEI (continuare în pag. a 2-a) La Grupul de şantiere „Moldova“ al T.L.H.S. Cauze obiective prea mici pentru nişte nerealizări aşa de mari • Angajamentele au rămas neonorate • Totul porneşte, de fapt, de la indisciplină şi slaba organizare a muncii • De ce pe un şantier se poate, iar pe altul nu ? In urmă cu doi ani, la Iaşi a luat fiinţă Grupul de şantiere „Moldova" al Trustului de lucrări hidrotehnice speciale, al cărui organ tutelar este Consiliul Naţional al Apelor. Plasarea la Iaşi a acestei unităţi, care serveşte opt judeţe din Moldova, este urmare a faptului că judeţulnostru, mai mult ca oricare altul din această parte a ţării, s-a confruntat şi se mai confruntă încă cu numeroase fenomene naturale, îndeosebi inundaţii, care au produs însemnate pagube atit industriei, agriculturii, cit şi populaţiei. Unele din obiectivele menite să satisfacă — pe de o parte — mai bine necesarul de apă pentru economie şi populaţie şi — pe de altă parte — să asigure apărarea de inundaţii, au fost încredinţate spre execuţie Grupului de şantiere „Moldova“. Pentru a avea o imagine mai clară asupra obiectivelor înscrise în planul de producţie a respectivei unităţi se vom enumera mai jos: 1) Acumularea Ctrică, care va apăra de inundaţii zona Tătăraşi-Est, va asigura mai buna salubrizare a Bahluiului şi va constitui, totodată, o importantă zonă de agrement ; 2) Regularizarea juriului „Nicolina“ in zona C.U.G. ; 3) îndiguirea Prutului în zona Sculeni — Ţuţora — Gorban, regularizarea Rubiniului şi Jijiei, lucrări care vor scoate de sub pericolul inundaţiilor 25 000 de hectare pe raza comunelor Prisăcani, Grozeşti, Gorban, Victoria, Golăeşti, Roria şi Ţuţora ; 4. Acumularea de la Pîrcovaci, care va asigura oraşului Hîrlău necesarul de apă potabilă şi industrială, va atenua viiturile de pe Batajul şi va constitui o frumoasă bază piscicolă şi de agre- ANDREI BRATU (continuare in pag. a 3-a)