Flacăra Iaşului, aprilie 1981 (Anul 37, nr. 10727-10752)
1981-04-01 / nr. 10727
PAGINA All-A La 9 aprilie 1969, cu prilejul intrării în funcţiune, cu 6 luniînainte de termenul planificat, a primelor capacităţi de producţie ale tinerei uzine de fibre sintetice, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, care a participat la acest eveniment, se adresa astfel colectivului de oameni ai muncii de aici : „IMI EXPRIM CONVINGEREA CA VETI DEPUNE TOATE EFORTURILE PENTRU UTILIZAREA RAŢIONALA A INSTALAŢIILOR SI ATINGEREA IN CEL MAI SCURT TIMP A CAPACITĂŢII PROIECTATE, PENTRU OBŢINEREA UNEI PRODUCŢII RENTABILE, DE ÎNALTA CALITATE. ESTE O ÎNDATORIRE DE CINSTE PENTRU ORGANIZAŢIA În fruntea tuturor acţiunilor — COMUNIŞTII Succesele obţinute în toate sectoarele de activitate ale combinatului au fost posibile datorită faptului că aici există o organizaţie de partid puternică şi bine închegată. Comitetul de partid pe combinat, comitetele şi organizaţiile pe secţii şi schimburi au avut în permanenţă ca sarcină prioritară cunoaşterea pînă la fiecare loc de muncă a indicatorilor planului economic şi urmărirea realizării lor. Practica a dovedit că acolo unde comuniştii s-au aflat în primele rînduri, rezultatele n-au intîrziat să apară. Este căzut comitetului de partid de la secţia fire III (secretar, maistrul Agripina Penelia), secţie care este şi fruntaşă în întrecerea socialistă pe combinat, al organizaţiei de partid din schimb DE PARTID ŞI COMUNIŞTII DIN UZINA DE A MOBILIZA ÎNTREGUL COLECTIV DE OAMENI AI MUNCII IN VEDEREA ÎNDEPLINIRII ACESTOR IMPORTANTE OBIECTIVE". In cei 12 ani care au trecut de la intrarea sa In funcţiune, tînăra uzină de atunci a devenit unul dintre primele mari obiective economice ale judeţului nostru, ale industriei chimice româneşti. Asemeni unui fluviu care-şi sporeşte puterea, primind mereu noi afluenţi de tinereţe şi vigoare, colectivul de muncă al combinatului ieşean a parcurs, an după an, treptele afirmării, îndreptăţind încrederea şi căldura cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a investit încă de la primii săi paşi. bui A, secţia fibră II (secretar, maistrul Gh. Oglage), al comitetului de partid de la secţia policondensare I (secretar, maistrul Cornel Munteanu), al comitetului de partid de la secţia fire II (secretar, Nicolae Pavalache, operator chimist), al altor organizaţii de partid care s-au situat mereu In fruntea tuturor acţiunilor. Exprimlndu-şi bucuria In legătură cu decernarea „Ordinului Muncii“ clasa I, comuniştii, toţi oamenii muncii din combinat, sunt hotărtţi să obţină noi şi importante succese, cinstind cum se cuvine glorioasa aniversare a PARTIDULUI COMUNIST ROMAN. Dincolo de cifre,oamenii cu iniţiativele şi faptele lor Meritele deosebite, care justifică primirea înaltei distincţii de către colectivul de muncă de la C.F.S., pot fi cuprinse în câteva cifre semnificative pentru activitatea din anul 1980 : depăşirea producţiei fizice cu 1700 de tone de fire şi fibră ; livrarea suplimentară la export a unui volum de produse în valoare de 3,2 milioane de dolari ; reducerea cheltuielilor materiale cu 10,3 lei la 1000 lei producţie marfă. Sunt cifre despre care am mai amintit, la timpul potrivit. Ceea ce nu pot cuprinde cifrele, oricit de numeroase, sunt gîndurile, iniţiativele şi faptele oamenilor. Adunate într-un unic şi mare efort de muncă şi de creaţie, ele au contribuit la rotunjirea unor succese cu care întregul colectiv se mlndreşte, pe bună dreptate. Cine sunt, cum gindesc, care sunt faptele acestor oameni ? Chimîştiî, dar şi constructorii de maşini „Pentru producătorii de fire şi fibre sintetice, ne spunea tov. Ioan Staicu, directorul combinatului, definitoriu pentru perioada în care ne aflăm şi, mai ales, pentru perspectivă este efortul de a căuta şi promova în permanenţă noul produse noi, tehnologii moderne, mai eficiente, mai competitive, care să ţină ■ pasul cu exigenţele mereu mai mari ale pieţei interne şi, în mod deosebit, ale celei externe. In fiecare colectiv starea de căutare a noului este o prezenţă cotidiană. Drept urmare, din totalul producţiei marfă realizată în anul 1980, 34 la sută reprezintă produse noi şi reproiectate. Merită subliniate, în acest sens, preocupările colectivelor de specialişti de la secţiile policondensare I, fire I fire II şi fire III, ale uzinei de fibră, precum şi contribuţia compartimentului C.T.C. pentru punerea la punct a unor tehnologii noi de fabricaţie, folosind soluţii originale, proprii, precum şi coloranţi şi alte materiale indigene, în locul celor din import. Putem spune, de pildă, că 95 la sută din coloranţii folosiţi în prezent sunt din ţară, iar unele procedee noi de fabricaţie îşi vor arăta în curînd roadele“. Nu cu mult timp înf urmă, chimiştii combinatului şi-au descoperit încă o vocaţie : prin înfiinţarea secţiei de construcţii utilaje şi piese de schimb, C.F.S. a devenit şi unitate constructoare de maşini, singulară în felul ei, fiind unica din ţară în măsură să poată fabrica o serie de utilaje de mare complexitate, necesare industriei firelor şi fibrelor chimice. „Constructori de maşini am devenit de nevoie, ne spunea tov. Vasile Tistu, inginer şef. A trebuit să ne asigurăm, prin forţe proprii, necesarul de piese de schimb şi de utilaje, în majoritate procurate pînâ acum din import, iar mai apoi să producem asemenea utilaje şi pentru celelalte unităţi de fibre şi fire chimice, înfiinţate ulterior la Cîmpulung Muscel, Corabia, Vaslui, Roman. Am dezvoltat astfel o puternică secţie de producţie, care a contribuit, împreună cu celelalte sectoare mecanice din combinat, la creşterea valorii producţiei industriale a combinatului, în anul 1980, cu 213 milioane de Iei, din care 132 de milioane — realizate numai in secţia de construcţii de utilaje şi piese de schimb.. In ciuda multor Breutetti, îndeosebi de asigurare cu materialele necesare, putem afirma că am reuşit adevărate performanţe tehnice, prin asimilarea maşinii de bobinat, de pildă, iar de curing a primei linii de etilare pe care am şi livrat-o beneficiarilor“. . Combinatul de fibre sintetice Iaşi a primitpentru a doua oară - „Ordinul Muncii** clasat A , după an, pe treptele afirmării Ca o nouă confirmare a capacităţii sale de autodepăşire. Combinatului de fibre sintetice i-a fost decernat recent, pentru a doua oară, „ORDINUL MUNCII" CLASA I, răsplătind eforturile oamenilor muncii de aici pentru obţinerea rezultatelor economice din anul 1980 şi întregul cincinal trecut, prima distincţie asemănătoare fiind obţinută pentru succesele în muncă ale anului 1973. în permanenţă, colectivul de muncă de la C.F.S. s-a străduit să se menţină între fruntaşii marii Întreceri socialiste, fiind declarat de mai multe ori fruntaş sau evidenţiat pe ramură. Pe fazele cheie ale procesului de faibricație cui de muncă al controlorilor de calitate. FII DE OMOARE Al COMBINATULUI Romeo Groll. Maria Bîrcă Gheorghe Arvinte ~~ •FLACĂRA IAȘULUI ! Din succesele cincinalului 1976-1980 • Volumul producţiei a cres- cut de peste două ori, prin in- I trarea în funcţiune înainte de 1 termen a unor noi rapacităţi productive. • Combinatul şi-a lărgit pro- J firul trecînd la construcţia de , utilaje pentru unităţi din in- J dustria chimică. Noua rapaci- 1 tate este evaluată la 2 185 de tone anual. • Au fost asimilate mente noi «le fibr chimice : fire torsionate de ma-39 sortimente noi «re fibre şi fire ţ re fineţe pentru ţesături de ^ voal i fire pentru perdele ; fi- | re pentru ţesături speciale etc. • Planul producţiei marfă a? i fost depăşit cu 580 de milioane de lei, realizindu-se suplimen- & tar 26 601 de tone «le fibre şi « fire chimice şi diferite alte pro- \ duse. • Productivitatea muncii a 4 sporit cu 3,8 la sută faţă de prevederi . • Prin introducerea unor tehnologii moderne şi prin în- lăturarea risipei, s-au obţinut economii suplimentare de 62 476 7 MWh energie electrică şi 38 500 t de tone de combustibil conven- aţional. J • S-an înregistrat 13 in ven- jj ţii şi 39 de inovaţii care au a- ţ dus economii de 71 de milioane de lei. ^ d& 1 I 1 Spicuiri din carnetul reporterului • In întrecerea socialistă dintre secţii pe anul 1980, secţia fire III a obţinut primul loc pentru rezultatele sale deosebite Din cadrul colectivului de aici, 60 de muncitori, maiştri, tehnicieni şi ingineri au fost premiaţi, din fondul de 1 la sută al combinatului. Din lista aflată la compartimentul personal-învăţămînt-remunerare a muncii, reţinem cîteva nume : Marcel Macovei şi Petre Dumitrescu, strungari ; Const. Chirnoagă, lăcătuş ; Ghiocel Mantu, maşinist; Const. Mîrzac, instalator ; Const. Manolescu, subinginer ; Ion Baraboi şi Gh. Cernea, lăcătuşi ; Ion Panţîru şi Ion Grigore, maiştri ; Tudor Chiriac, inginer. • Compartimentul C.T.C. a editat recent, pentru uz intern, în 600 de exemplare, un „îndrumar al laborantului şi controlorului de calitate", la elaborarea căruia a participat marea majoritate a specialiştilor din acest compartiment. îndrumarul, cuprinzînd noţiuni teoretice şi practice despre activitatea de laborator şi de control tehnic de calitate, a devenit deja un „produs“ deficitar, cunoaşterea bună a conţinutului său fiind o condiţie de bază în promovarea .. examenului pentru o categorie superioară. Tot la C.T.C. a avut loc primul examen pentru promovarea in categoria a Vll-a, cea mai înaltă din ierarhia categoriilor de încadrare in vigoare. S-au prezentat: Virginia Stofor, Tereza Omuşoru şi Marcela Părpăuţă. Şi l-au „luat“ cu sup.Peste 60 la sută din totalul personalului muncitor de la C.F.S. il constituie tineretul. El este, aşadar, cu îndreptăţire „proiectantul" ca şi „beneficiarul" unor bogate acţiuni cultural-educative. Ansamblul folcloric „Firicelul", cele 11 brigăzi artistice de amatori din secţii, cenaclul de pictură „România pitorească“ şi, nu în ultimul rînd, prestigioasa echipă de handbal feminin „Terom“ sunt animate de un mare număr de tineri şi sprijinite activ de organizaţiile proprii, precum şi de sindicat, de Organizaţia de- mocraţiei şi unităţii socialiste, de comisia de femei din combinat, de asociaţia sportivă ş1 conducerea combinatului. • , • Recentul bilanţ al întrecerii socialiste pe anul 1980 desemnează 380 de fruntaşi şi evidenţiaţi. , . Apelind la dosare şi cifre, notăm că, in anul 1980, la C.F.S., au fost înregistrate 15 propuneri de invenţii şi 11 de inovaţii, cu o eficienţă economică postcalculată de 16 milioane, de lei şi, respectiv, de 500 de mii de Iei. Intre ultimele invenţii, înregistrate recent de O.S.I.M., se numără procedeul de obţinere a unor tipuri de fire poliesterice textile. Autori : inginerii Corneliu Ciocan, Corneliu Stan, Ioan Golovcencu, Emil Tvardochlieb, Cornel Copcea, Viorel Rusu şi chimistul dr. Const. Moisa. Prin aplicarea în producţie a invenţiei amintite, se preconizează economii în valoarede 19 milioane de tei anual, rezultate din creşterea capacităţii de producţie, reducerea costurilor de fabricaţie. Pagină realizată de MARIA ITOBOTARU Foto : I„ Str«f»ht