Flacăra Iaşului, aprilie 1981 (Anul 37, nr. 10727-10752)

1981-04-01 / nr. 10727

PAGINA A­ll-A La 9 aprilie 1969, cu pri­lejul intrării în funcţiune, cu 6 luni­­înainte de terme­nul planificat, a primelor capacităţi de producţie ale tinerei uzine de fibre sin­tetice, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul ge­neral al partidului, care a participat la acest eveni­ment, se adresa astfel colec­tivului de oameni ai mun­cii de aici : „IMI EXPRIM CONVINGEREA CA VETI DEPUNE TOATE EFORTU­RILE PENTRU UTILIZA­REA RAŢIONALA A IN­STALAŢIILOR SI ATINGE­REA IN CEL MAI SCURT TIMP A CAPACITĂŢII PROIECTATE, PENTRU OB­ŢINEREA UNEI PRODUC­ŢII RENTABILE, DE ÎNAL­TA CALITATE. ESTE O ÎNDATORIRE DE CINSTE PENTRU ORGANIZAŢIA În fruntea tuturor acţiunilor — COMUNIŞTII Succesele obţinute în toa­te sectoarele de activitate ale combinatului au fost po­sibile datorită faptului că aici există o organizaţie de partid puternică şi bine în­chegată. Comitetul de partid pe combinat, comitetele şi organizaţiile pe secţii şi schimburi au avut în per­manenţă ca sarcină priori­tară cunoaşterea pînă la fie­care loc de muncă a indi­catorilor planului economic şi urmărirea realizării lor. Practica a dovedit că acolo unde comuniştii s-au aflat în primele rînduri, rezulta­tele n-au intîrziat să apară. Este căzut comitetului de partid de la secţia fire III (secretar, maistrul Agripina Penelia), secţie care este şi fruntaşă în întrecerea socia­listă pe combinat, al orga­nizaţiei de partid din schimb DE PARTID ŞI COMUNIŞ­TII DIN UZINA DE A MO­BILIZA ÎNTREGUL COLEC­TIV DE OAMENI AI MUN­CII IN VEDEREA ÎNDE­PLINIRII ACESTOR IM­PORTANTE OBIECTIVE". In cei 12 ani care au tre­cut de la intrarea sa In funcţiune, tînăra uzină de atunci a devenit unul din­tre primele mari obiective economice ale judeţului nos­tru, ale industriei chimice româneşti. Asemeni unui fluviu care-şi sporeşte pu­terea, primind mereu noi afluenţi de tinereţe şi vi­goare, colectivul de muncă al combinatului ieşean a parcurs, an după an, treptele afirmării, îndreptăţind în­crederea şi căldura cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a investit încă de la pri­mii săi paşi. bui A, secţia fibră II (se­cretar, maistrul Gh. Oglage), al comitetului de partid de la secţia policondensare I (secretar, maistrul Cornel Munteanu), al comitetului de partid de la secţia fire II (secretar, Nicolae Pavala­­che, operator chimist), al altor organizaţii de partid care s-au situat mereu In fruntea tuturor acţiunilor. Exprimlndu-şi bucuria In legătură cu decernarea „Or­dinului Muncii“ clasa I, co­muniştii, toţi oamenii mun­cii din combinat, sunt hotă­­rtţi să obţină noi şi im­portante succese, cinstind cum se cuvine glorioasa a­­niversare a PARTIDULUI COMUNIST ROMAN. Dincolo de cifre,oamenii cu iniţiativele şi faptele lor Meritele deosebite, care justifică primirea înaltei distincţii de către colectivul de muncă de la C.F.S., pot fi cuprinse în câteva cifre semnificative pentru activi­tatea din anul 1980 : depă­şirea producţiei fizice cu 1700 de tone de fire şi fi­bră ; livrarea suplimentară la export a unui volum de produse în valoare de 3,2 milioane de dolari ; reduce­rea cheltuielilor materiale cu 10,3 lei la 1000 lei pro­ducţie marfă. Sunt cifre des­pre care am mai amintit, la timpul potrivit. Ceea ce nu pot cuprinde cifrele, ori­cit de numeroase, sunt gîn­­durile, iniţiativele şi fapte­le oamenilor. Aduna­te în­­tr-un unic şi mare efort de muncă şi de creaţie, ele au contribuit la rotunjirea u­­nor succese cu care între­gul colectiv se mlndreşte, pe bună dreptate. Cine sunt, cum gindesc, care sunt fap­tele acestor oameni ? Chimîştiî, dar şi constructorii de maşini „Pentru producătorii de fire şi fibre sintetice, ne spunea tov. Ioan Staicu, di­rectorul combinatului, defi­nitoriu pentru perioada în care ne aflăm şi, mai ales, pentru perspectivă este efor­tul de a căuta şi promova în permanenţă noul­­ pro­duse noi, tehnologii moder­ne, mai eficiente, mai com­petitive, care să ţină ■ pasul cu exigenţele mereu mai­­ mari ale pieţei interne şi, în mod deosebit, ale celei externe. In fiecare colectiv starea de căutare a noului este o prezenţă cotidiană. Drept urmare, din totalul pro­ducţiei marfă realizată în anul 1980, 34 la sută reprezintă produse noi şi reproiectate. Merită subliniate, în acest sens, preocupările colective­lor de specialişti de la sec­ţiile policondensare I, fire I fire II şi fire III, ale uzi­nei de fibră, precum şi con­tribuţia compartimentului C.T.C. pentru punerea la punct a unor tehnologii noi de fabricaţie, folosind solu­ţii originale, proprii, pre­cum şi coloranţi şi alte ma­teriale indigene, în locul ce­lor din import. Putem spu­ne, de pildă, că 95 la sută din coloranţii folosiţi în pre­zent sunt din ţară, iar unele procedee noi de fabricaţie îşi vor arăta în curînd roa­dele“. Nu cu mult timp înf­ urmă, chimiştii combinatului şi-au descoperit încă o vocaţie : prin înfiinţarea secţiei de construcţii utilaje şi piese de schimb, C.F.S. a devenit şi unitate constructoare de maşini, singulară în felul ei, fiind unica din ţară în măsură să poată fabrica o serie de utilaje de mare complexitate, necesare in­dustriei firelor şi fibrelor chimice. „Constructori­ de maşini am devenit de nevo­ie, ne spunea tov. Vasile Tistu, inginer şef. A trebuit să ne asigurăm, prin forţe proprii, necesarul de piese de schimb şi de utilaje, în majoritate procurate pînâ acum din import, iar mai apoi să producem asemenea utilaje şi pentru celelalte unităţi de fibre şi fire chi­mice, înfiinţate ulterior la Cîmpulung Muscel, Corabia, Vaslui, Roman. Am dezvol­tat astfel o puternică secţie de producţie, care a contri­buit, împreună cu celelalte sectoare mecanice din com­binat, la creşterea valorii producţiei industriale a com­binatului, în anul 1980, cu 213 milioane de Iei, din care 132 de milioane — realizate­ numai in secţia de construc­ţii de utilaje şi piese de schimb.. In ciuda multor Breutetti, îndeosebi de asi­gurare cu materialele nece­sare, putem afirma că am reuşit adevărate performan­ţe tehnice, prin asimilarea maşinii de bobinat, de pildă, iar de curing a primei linii de eti­lare pe care am şi livrat-o beneficiarilor“. . Combinatul de fibre sintetice Iaşi a­ primit­­pentru a doua oară - „Ordinul Muncii** clasat A , după an, pe treptele a­firmării Ca o nouă confirmare a capacităţii sale de autodepăşire. Combinatului de fibre sintetice i-a fost decernat recent, pentru a doua oară, „ORDI­NUL MUNCII" CLASA I, răsplătind eforturile oamenilor muncii de aici pentru obţinerea rezul­tatelor economice din anul 1980 şi întregul cincinal trecut, prima distincţie asemănătoare fiind obţinută pentru succesele în muncă ale anului 1973. în per­manenţă, colectivul de muncă de la C.F.S. s-a stră­duit să se menţină între fruntaşii marii Întreceri socialiste, fiind declarat de mai multe ori fruntaş sau evidenţiat pe ramură. Pe fazele cheie ale procesului de faibricație cui de muncă al controlorilor de calitate. FII DE OMOARE Al COMBINATULUI Romeo Groll. Maria Bîrcă Gheorghe Arvinte ~~ •FLACĂRA IAȘULUI ! Din succesele cincinalului 1976-1980 • Volumul producţiei a cres-­­ cut de peste două ori, prin in- I trarea în funcţiune înainte de 1 termen a unor noi rapacităţi­­ productive.­­ • Combinatul şi-a lărgit pro- J firul trecînd la construcţia de , utilaje pentru unităţi din in- J dustria chimică. Noua rapaci- 1 tate este evaluată la 2 185 de­­ tone anual. • Au­ fost asimilate mente noi «le fibr chimice : fire torsionate de ma-39 sortimente noi «re fibre şi fire ţ re fineţe pentru ţesături de ^ voal i fire pentru perdele ; fi- | re pentru ţesături speciale etc.­­ • Planul producţiei marfă a? i fost depăşit cu 580 de milioane­­ de lei, realizindu-se suplimen- & tar 26 60­1 de tone «le fibre şi « fire chimice şi diferite alte pro- \ duse.­­ • Productivitatea muncii a­ 4 sporit cu 3,8 la sută faţă de­­ prevederi . • Prin introducerea unor­­ tehnologii moderne şi prin în-­­ lăturarea risipei, s-au obţinut economii suplimentare de 62 476 7 MWh energie electrică şi 38 500 t de tone de combustibil conven- a­ţional. J • S-an înregistrat 13 in ven- jj ţii şi 39 de inovaţii care au a­- ţ dus economii de 71 de milioane­­ de lei. ^ d& 1 I 1 Spicuiri din carnetul reporterului • In întrecerea socialistă din­tre secţii pe anul 1980, secţia fire III a obţinut primul loc pentru rezultatele sale deose­bite Din cadrul colectivului de aici, 60 de muncitori, maiştri, tehnicieni şi ingineri au fost premiaţi, din fondul de­ 1 la sută al combinatului. Din lista aflată la compartimentul per­­sonal-învăţămînt-remunerare a muncii, reţinem cîteva nume : Marcel Macovei şi Petre Dumi­­trescu, strungari ; Const. Chir­­noagă, lăcătuş ; Ghiocel Mantu, maşinist; Const. Mîrzac, insta­lator ; Const. Manolescu, sub­­inginer ; Ion Baraboi şi Gh. Cernea, lăcătuşi ; Ion Panţîru şi Ion Grigore, maiştri ; Tudor Chiriac, inginer. •­ Compartimentul C.T.C. a editat recent, pentru uz intern, în 600 de exemplare, un „în­drumar al laborantului şi con­trolorului de calitate", la ela­borarea căruia a participat ma­rea majoritate a specialiştilor din acest compartiment. îndru­marul, cuprinzînd noţiuni teo­retice şi practice despre acti­vitatea de laborator şi de con­trol tehnic de calitate, a de­venit deja un „produs“ deficitar, cunoaşterea bună a conţinutului său fiind o condiţie de bază în promovarea .. examenului pentru o categorie superioară. Tot la C.T.C. a avut loc pri­mul examen pentru promovarea in categoria a Vll-a, cea mai înaltă din ierarhia categoriilor de încadrare in vigoare. S-au prezentat: Virginia Stofor, Te­reza Omuşoru şi Marcela Păr­­păuţă. Şi l-au „luat“ cu sup­.­Peste 60 la sută din to­talul personalului muncitor de la C.F.S. il constituie tineretul. El este, aşadar, cu îndreptăţire „proiectantul" ca şi „beneficia­rul" unor bogate acţiuni cultu­ral-educative. Ansamblul folclo­ric „Firicelul", cele 11 brigăzi artistice de amatori din secţii, cenaclul de pictură „România pitorească“ şi, nu în ultimul rînd, prestigioasa echipă de handbal feminin „Terom“ sunt animate de un mare număr de tineri şi sprijinite activ de or­ganizaţiile proprii, precum şi de sindicat, de Organizaţia de-­ mocraţiei şi unităţii­ socialiste, de comisia de femei din com­binat, de asociaţia sportivă ş1 conducerea combinatului. • , • Recentul bilanţ al întrece­rii socialiste pe anul 1980 de­semnează 380 de fruntaşi şi e­­videnţiaţi. , . Apelind la dosare şi cifre, notăm că, in anul 1980, la C.F.S., au fost înregistrate 15 propuneri de invenţii şi 11 de inovaţii, cu o eficienţă economică postcalculată de 16 milioane, de lei şi, respectiv, de 500 de mii de Iei. Intre ultimele invenţii, înregistrate recent de O.S.I.M., se numără procedeul de obţinere a unor tipuri de fire poliesterice textile. Autori : inginerii Corneliu Ciocan, Corneliu Stan, Ioan Golovcencu, Emil Tvardochlieb, Cor­nel Copcea, Viorel Rusu şi chimistul dr. Const. Moisa. P­rin aplicarea în producţie a invenţiei amintite, se pre­conizează economii în valoare­­de 19 milioane de tei anual, rezultate din creşterea capacităţii de producţie, reducerea costurilor de fabricaţie. Pagină realizată de MARIA ITOBOTARU Foto : I„ Str«f»ht

Next