Flacăra Iaşului, mai 1981 (Anul 37, nr. 10753-10778)

1981-05-01 / nr. 10753

B­IU!­T T­r&Case& 1 Mai," Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc! * Proletari din toate ţările, ţiniți-vă!­i a­l C­o­mit­e­t­u­l­u­i J­u­d­e­t­ea­n I­a­şi al P. C. R. si a­l C­o­n­s­i­l­u­l­u­i popular judeţean Anul XXXVII — Nr. 10 753 Vineri, 1 Mai 1981 4 pagini — 30 baniI în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, al celorlalţi conducători de partid şi de stat, ieri a avut loc, într-o atmosferă sărbătorească, Adunarea populară din Capitală, consacrată zilei de 1 Mai Tova­r­â..ş­ul N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele T­epublicii­­Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi to­varăşi din conducerea parti­dului şi Statului au partici­pat, joi după-amiază la a­­dunarea populară din Capi­talii consacrată zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii in­ternaţionale a celor ce mun­cesc. Sărbătorim, în acest an, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni in atmosfera de puternică efervescenţă creatoare­­în care aniversăm 60 de ani de la făurirea Par­tidului Comunist Român, e­­veniment de însemnătate is­torică în viaţa clasei mun­citoare. Sub conducerea partidului, strîns uniţi în jurul secre­tarului său general, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, oa­menii muncii din patria noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi — întîmpină această tradiţională sărbătoare cu succese de seamă în reali­zarea, în condiţii de înaltă eficienţă, ai sarcinilor eco­­nomico-sociale pe 1981, pri­mul an din actualul cinci­nal, al calităţii şi eficienţei, in înfăptuirea hotărîrilor istorice ale celui de-al XII- lea Congres al partidului, care a jalonat cu clarviziu­ne calea dezvoltării viitoa­re a României­­socialiste. Muncind cu abnegaţie şi e­­lan revoluţionar pentru ri­dicarea ţării noastre pe noi trepte de progres şi civili­zaţie, poporul român îşi a­­duce, in acelaşi timp, con­tribuţia sa internaţionalista la cauza Întăririi forţelor păcii şi progresului, la creş­terea şi afirmarea prestigiu­lui socialismului în întreaga lume. De ziua internaţională a frăţiei celor ce muncesc, poporul român îşi manifes­tă hotărî­rea de a acţiona pentru dezvoltarea cooperă­rii şi prieteniei cu toate ţă­rile socialiste, pentru extin­derea colaborării cu ţările în curs de dezvoltare, nea­liniate, cu celelalte state, fără deosebire de orînduire socială, pentru unitatea şi solidaritatea cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu toate celelalte partide ale clasei muncitoare, cu mişcă­rile de eliberare, cu forţele democratice, progresiste , şi­ ­continuare in pag. a 6-a) t fîntîiul Mai, zori limpezi... ■iniHui Mai, zori limpezi, zi planetar senină :Atit de pură-n totul încît din timpul meu ti văd eternitatea și mlndru-i apogeu... Sărbătorind-o-n suflet, nu-i sufletul lu­mină. O zi ce se desfată în ritmul poeziei Ca floarea-n cuta unui zefir înmires­mat... Azurul ei aude, prin munca mea, cum bat Cu versuri muzicale în bronzul armo­niei, NICOLAE tatosu­l în judeţul nostru s-a încheiat semănatul porumbului TELEGRAMĂ Comitetului Central al P. C. R. Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Iaşi, acţio­­nînd cu responsabilitate şi dăruire pentru înfăptuirea exemplară a indicaţiilor dumneavoastră, stimate tova­răşe secretar general, de a folosi din plin mijloacele mecanizate şi fiecare oră bună de lucru în cîm­p, mun­cind fără preget, cu perseverenţă şi hărnicie în con­diţiile grele ale acestei primăveri capricioase, la pregă­tirea terenului şi semănat, raportează că în cursul zilei de joi, 10 aprilie, au încheiat această lucrare la cultura porumbului prevăzută pe 70 400 de hectare în C.A.I­., 3 800 ha in I. I.S. şi aproape 20 000 ha în gospodăriile populaţiei. In prezent, toate forţele mecanice şi umane din agri­cultura judeţului acţionează în continuare pentru ter­minarea semănatului tuturor celorlalte culturi în cel mai scurt timp, pentru combaterea dăunătorilor şi efec­tuarea operativă a lucrărilor de întreţinere a culturi­lor, conştienţi fiind că numai în acest fel se poate ajun­ge la sporirea randamentului productiv al păm­întulii, la obţinerea de recolte bogate la hectar, la aprovizio­narea industriei şi populaţiei cu tot mai multe materii prime şi produse agroalimentare. De asemenea, un ac­cent deosebit se pune pe realizarea în condiţii de ca­litate sporită a programelor din legumicultura, zooteh­nie şi celelalte sectoare, traducind astfel în viaţă sar­cinile stabilite de cel de-al XXI-lea Congres al partidu­lui, preţioasele indicaţii date de dumneavoastră la Con­gresul lucrătorilor din agricultură pentru înfăptuirea cu succes a noii revoluţii agrare în toate sectoarele­­agricole, pentru înflorirea scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. COMITETUL JUDEŢEAN IAŞI AL P.C.R. • • RE­AT­A ZI DE 7 Sărbătorim azi, după la- 4 tina muncitorească, ziua­­ de 1 Mai, omagiind cil re­­ţ cunoştinţa pe înaintaşi,­­ punînd in luminii tradiţii- i Ie noastre bogate de lup­­­­tă revoluţionară, cu ma- 4 ximă răspundere faţă de , prezentat şi de viitorul României socialiste. O fă­ceam, pentru întâia dată, în 1890, la numai un an după ce Internaţionala a II-a h­otărise ca­­ Mai să devină simbolul solidarită­ţii muncitorimii de pretu­tindeni. Se vădeşte, astfel, că proletariatul român, so­cialiştii şi, apoi, pe un plan superior, comuniştii români au fost animaţi dintot­­deauna şi mereu de un accentuat spirit internaţio­nalist. In acest an, ciaci ne a­­flăm în preajma unui mare jubileu — aniversarea a 6­1 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român — este cu ntlt mai firesc să relevăm marele rol al partidului nostru revoluţio­nar în organizarea şi unirea clasei noastre muncitoare, în st­ringerea neîncetată a legăturilor de solidaritate militantă dintre clasa mun­citoare din ţara noastră cu oamenii muncii de pretu­tindeni. Azi, ca întotdeau­na, ne anima aceleaşi gîn­­duri de luptă comună cu forţele revoluţionare şi progresiste din lumea în­treagă, conştienţi că, in­tr-o lume plină de contra­dicţii şi primejdii, avem datoria să t­rcem totul pen­tru asigurarea păcii şi progresului. Partidul nos­tru, România socialistă, în frunte cu tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, personalitate proeminentă a vieţii internaţionale, ac­ţionează cu toată puterea pentru împlinirea acestor scumpe idealuri. Conştienţi că pentru a fi internaţionalişti trebuie să fim mai întâi buni patrioţi, că prezenţa noastră pe a­­rena mondială se întemeia­ză pe împlinirile economi­ce şi sociale Interne, ac­ţionăm cu toate forţele pentru înfăptuirea cu suc­ces a grandioaselor progra­me pe care cu toţii le-am adoptat prin istoricele ho- LUPTĂ I tărîri aie Congresului al 1 XI-lea al partidului. Am­­ încheiat un cincinal şi,­­ totodată, o primă etapă a­­ realizării societăţii socialis- ? te nmitilateral dezvoltate, ţ obiectiv strategic­­ al parti- i­ulului în drumul societăţii ţ noastre spre comunism cu ţ rezultate remarcabile, eco-­­ nomia românească fiind­­ una dintre cete mai di- ţ namice din lume. Numai­­ în ultimii zece ani, pu-­­ ter­ea industrială a tării a­­ sporit de aproape 3 orî.­­ Producţia agricolă a fost ! în cincinalul încheiat cu ^ peste 58 la sută mai ma-­­ re decit în perioada 1966 ţ — 1970, am trecut la o ^ nouă revoluţie agrară. Pe i această bază a • crescut ve- * nitul naţional, nivelul de i trai al oamenilor muncii, ? înfloresc învăţământul, şti-­­­inţa, arta şi cultura. De-­­ mocraţia noastră socialistă­­ cunoaşte o dezvoltare fă- t ră precedent. Marile noas- 1 tre victorii, obţinute prin­­ muncă tenace, se leagă indi- ^ (continuare în pag. a 2-a. \ .. •;'________,_______________| Raport muncitoresc Noi capacităţi productive In primele patru luni ale anului, industria judeţului Iaşi s-a îmbogăţit cu noi ca­pacităţi­­productive, rod al muncii protestanţilor, con­structorilor şi unităţilor be­neficiare.­­Astfel, la între­prinderea metalurgică s-a dat in funcţiune o instala­ţie de fişiere a bandei la­minate pentru ţevi, cu o ca­pacitate de 280 000 de tone anual, la întreprinderea de antibiotice, o capacitate pen­tru 830000 de flacoane pe an de ceaiuri tip instant şi o nouă capacitate de anti­biotice. - -Merită, evidenţiate şi uni­tăţile industriale date în funcţiune în localităţi din judeţ. La Hirlău — o secţie de scaune (120 000 de scaune pe an) şi mobilier din lemn, aparţinînd de I.P.L. Iaşi, iar la Vlădeni o filatură de vi­­gonie (aparţinînd de „Ţe­sătura"), unde funcţionează cu bune rezultate o primă capacitate de 1000 de tone anual. De ieri, Jijia are o altă albie Incepînd de ieri, în peri­oadele cu debite mari de apă care frecvent depăşeau cote de inundaţii, apele Ji­­jiei se varsă în Prut în dreptul localităţii Oprişeni, cu circa 40 de km în amon­te de vechiul punct de con­fluenţă de la Gorban. Prin această importantă lucrare au fost scoase de sub peri­colul inundaţiilor peste 11000 de hectare de teren agricol în raza localităţilor Gro­­zeşti, Răducăneni, Costuleni, Prisăcani şi Ţuţora. Devie­rea Jiilei este un succes de prestigiu al constructorilor Grupului de şantiere .,Mol­dova" al P.L.H.S. Bucu­­rești, cu care acesta intim­­pină măreața sărbătoare a muncii — ziua de 1 Mai, . Rînduri “i la o scumpă­­ sărbătoare ! Adevăratul poet a fost 4 dintotdeauna glas al po-­­ porului, suflet din sufle-­­ tul neamului din mijlo- i cul căruia s-a ridicat, ’ cum atît de bine l-a de-­­ finit și reprezentat Octa- i vian Goga in lirica sa­­ vizionară, dăruită cu ar- ^ doare idealului de rein- i tregire a României în ’ hotarele ei 'fireşti şi,­­ totodată, visului de eli­­a­berare socială a milioa-­­ nelor de români ţinuţi nu ^ numai în lanţurile împă- » f ratului, dar şi ale robă- \ I grei. Era în glasul lui 1 , Goga însăşi reverberarea » I vecilor marilor săi îna- 91 I intaşi, în frunte cu 1 1 Alecsandri, Russo şi Emi- ’ e­nescu, la rîndul lor şi a- i I ceştia avînd ca precursori î [ scriitori din generoasa 5 I pleiadă care a' militat t L pentru momentul de la , i 1848, urmat de cel de la ţ ' 1859. i k Există deci în poezia ’ î românească o puternică ţ % tradiţie civică, purtînd i i în ea, odată cu nobleţea 1 » spiritului românesc, un ţ l suflu de dăruire pentru , i cauza celor mulţi şi nă- ţ \ pastuiţi de o istorie din- i i tre ceie mai vitrege, îs­­’­toria neamului nostru.­­ Au crescut în această i tradiţie toate generaţiile ? şi putem spune că n-a­­ existat scriitor român­­ care să nu-şi manifeste­­ aderenţa şi dragostea faţa­­ de idealurile poporului­­ in momentele importante * ale istoriei noastre mai­­ vechi sau mai noi. De­­ aceea, concomitent cu | \ dezvoltarea­­ conştiinţei | | HARALAMBIE TUGUI II (continuare în pag. a 2-a) |

Next