Flacăra Iaşului, iulie 1981 (Anul 37, nr. 10804-10830)

1981-07-01 / nr. 10804

Marii Adunări Naţionale Maarţi, 30 iunie, au fost re­luate în plen lucrările se­siunii a IlI-a a celei de-a VIII-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Întrunită intr-o atmosferă de puternică efervescenţă politică, de pregnantă mani­festare a profundului demo­cratism al orînduirii noas­tre socialiste, actuala sesiu­ne a Marii Adunări Naţio­­nale­ examinează şi legife­rează acte normative de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea economico-socia­­lă a ţării, care au fost dezbă­tute, în aceste zile, în cele mai largi foruri democrati­ce ale clasei muncitoare, ale întregului popor, în lojile oficiale au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşul Ilie Verdeţ, alţi tovarăşi din conducerea de partid­e şi de stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale. La propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale, deputaţii au aprobat com­pletarea ordinii de zi a sesiunii şi desfăşurarea lu­crărilor în următoarea suc­cesiune : 1. Validarea alegerii unui deputat in Marea Adunare Naţională şi depunerea de către acesta a jurămîntului de credință și devotament față de Republica Socialistă România ; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului național unic de dezvoltare econo­­mico-socială a Republicii Socialiste România în pe­rioada 1981—1985; 3. Proiectul de lege pen­tru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare în pe­rioada 1981—1985 ; 4. Proiectul legii gospodă­riei comunale ; 5. Proiectele de legi pen­tru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat. Intrîndu-se în ordinea de zi, Marea Adunare Naţiona­lă a validat, în unanimitate, alegerea ca deputat al M.A.N. a tovarăşului Ro­man Ancuţ, care a depus apoi jurămîntul de credinţă şi devotament faţă de Repu­blica Socialistă România. Tovarăşul Ilie Verdeţ, prim-ministru al guvernului, a prezentat, la următorul punct al ordinii de zi, din împuternicirea guvernului, proiectul de lege pentru a­­doptarea Planului naţional unic de dezvoltare economi­­co-socială a României în pe­rioada 1981—1985. In continuare, deputatul Ioan Totu, secretarul Consi­liului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, a ex­pus coraportul Consiliului privind proiectul de lege pentru adoptarea Planului național unic de dezvoltare economico-sociala a Româ­niei în perioada 1981—1985. Deputatul Gheorghe Dumi­­trache, vicepreşedinte al Co­misiei pentru industrie și activitatea economico-finan­ciară, a dat citire, apoi, ra­portului comisiilor perma­nente ale Marii Adunări Na­ţionale, care au avizat fa­vorabil proiectul de lege. Trecîndu-se la următorul punct al ordinii de zi, tova­rășul Angelo Miculescu, vi­­ceprim-ministru al guvernu­lui, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, a ex­pus proiectul de lege pen­tru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare în pe­rioada 1981—1985. Președintele Comisiei pen­tru agricultură, silvicultură și gospodărirea apelor, de­putatul Ion Catrinescu, a prezentat apoi raportul co­misiilor permanente ale M.A.N. care au avizat pro­iectul de lege. în şedința de după-amia­­ză a început dezbaterea ge­nerală asupra celor două proiecte de legi. Au luat cuvîntul deputa­ții : Gheorghe Pană, Corne­lia Velincov, Emilian Do­­brescu, Iuliana Bacînschi, Ioan Avram, Aleea Popa, Gheorghe Potoceanu, Me­­lenti Tuduce, Ștefan Korodi, Marin Nedelcu, Elena Savu, Traian Garba, Floarea Moi­­se, Teodor Roman, Neculai Agachi, Vasilica Vlad, Ri­chard Winter, Virginia Gu­­mescu, Ion Teoreanu, Vale­riu Dumitrică, Ferdinand Nagy, Vasile Bulucea. Lucrările sesiunii continuă. • • In judeţul Iaşi lucrări de gospodărire şi înfrumuseţare în valoare de 604 milioane de lei .Stimulaţi de conferirea „Ordinului Muncii“ clasa a 111-a pentru rezultatele ob­ţinute în 1930 in întrecerea socialista, locuitorii jude­ţului şi-au­ intensificat, a­­nul acesta, eforturile pen­tru buna gospodărire şi în­frumuseţare a localităţilor. Mobilizaţi de deputaţi şi delegaţi săteşti, cetăţenii au acţionat intens, încă­ din primele zile prielnice ale a­­nului, astfel că la începu­tul lunii iunie ei au putut raporta îndeplinirea anga­jamentului anual asumat în întrecerea socialistă. Au construit, reparat şi între­ţinut 5 928 mii m.p. de străzi şi trotuare, au ame­najat şi îngrijit 8 495 ha de parcuri, spaţii şi zone verzi, au plantat 2 500 mii de pomi fructiferi, arbori şi arbuşti ornamentali, au realizat 591 mii m.p. de baze sportive şi spaţii de joacă pentru copii, au exe­cutat regularizări de al­bii şi consolidări de ma­luri ale rîurilor şi pîraie­­lor din judeţ pe o distan­ţă de 758 km. Totodată, ei au curăţat 75 861 ha de pă­şune şi au fertilizat alte 17 768 ha. * * In paginile 2—3 j j Eforturi susținute ( \ pentru realizarea ț­­ unei noi calități ^ \ • O tribună a cui- ^ ) turii militante ^ ) s • Cronica lunii iu- I nie • Sport Uaa d tai fi moderne]* hale de lucru ale Combinatului de utilaj greu­ din lași. in­* va­re. »S m#r'9C*p»wtit» pentru Coi­binatul siderurgic din Galați.. se exen­ită. oale de turnair Foto : li. Stratwrat Lanurile de om­ la vremea secerişului In diferite puncte ale ju­deţului nostru s-a trecut de acum la secerişul orzu­lui. Combinerii au intrat în acţiune începind de la Belceşti la Probota, de la Ţibăneşti la Deleni, de la Răducăneni la Mirosloveşti. Printre primii care au de­clanşat recoltarea acestei culturi se numără şi lucră­torii din unităţile Consiliu­lui unic agroindustrial Hol­­boca. „Hotărîrea noastră a tuturor, a ţinut să precize­ze tov. Th. Carp, preşedin­tele consiliului unic, este să şi terminăm printre pri­mii. In planul de­ desfăşu­rare a campaniei ne-am propus să ne încadrăm cu strînsul orzului în patru zile, şi facem totul pentru a respecta termenul“. Vizi­­tind apoi punctele de lu­cru, aveam să ne convin­gem că acest angajament are acoperire în fapte şi că peste tot se depun de la început eforturi susţinu­te pentru a strînge recolta repede şi fără pierderi, aşa cum a cerut tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, conducătorul partidului şi al statului. Iată-ne la Coo­perativa agricolă din Bu­­sia, unde s-a înregistrat la seceriş avansul cel mai frumos din zonă. Ca pre­tutindeni, dealtfel, şi aici se lucrează cu o formaţie mare şi bine organizată, ca­re permite să se atingă un randament ridicat la toate acţiunile. Inginerul V. Las­­căr, şeful formaţiei, ne informa că un pas cu re­coltarea merg şi celelalte lucrări. In urma combine­lor s-a şi trecut fără întîr­ziere la eliberarea, pregăti­rea şi însămînţarea miriş­tilor cu culturi succesive. Faptul că alături de for­ţele cooperativei agricole au fost mobilizate la trans­portul paielor toate atela­jele particulare din comu­nă, a sporit considerabil ritmul eliberării terenului. Am reţinut că şi în restul consiliului unic există a­­celeaşi preocupări pentru strîngerea operativă a re­coltei şi desfăşurarea tu­turor acţiunilor în flux continuu. La C.A.P. Aro­­neanu, la jumătate din to­talul preselor de balotat s-au adaptat jghiaburi pen­tru a se face economie de sîrmă şi a putea lucra toa­te utilajele. Se remarcă, de asemenea, ambiţia mecani­zatorilor de a răspunde­­ cele mai bune condiţiui* * solicitărilor. Pe şase din­tre lucrătorii de la atelie­rul mecanic i-am găsit la volanul combinelor la I.A.S. Iaşi, unde lucrează cea mai puternică formaţie din tot consiliul unic. „Cu toate acestea, ne spunea ing. V. Călinescu, directo­rul S.M.A. Holboca, am luat măsuri ca atelierul să funcţioneze în permanenţă, aşa incit să-şi poată ori­­cînd e nevoie oferi servi­ciile. Aceasta în cazuri mai deosebite, deoarece pentru intervenţii obişnuite există ateliere mobile cu o dotare minimă la toate formaţii­le". Trebuie apreciată şi strădania conducerii consi- C. GREGORIAN (continuare în pag. a 3-a) • In mai toate zonele judeţului, combinerii au intrat în acţi­une • Concomitent cu recoltarea, la eliberarea terenului de paie, la arat şi la însămînţarea culturilor succesive • Intr-aju­torarea— prima condiţie pentru folosirea deplină a forţelor • Deficienţe care se cer lichidate fără nici o întîrziere f Conferinţa naţională a scriitorilor Cuvînt şi cutezanţă Spre a ne da seama de forţa dinamitardă a cuvîn­­tului nu e nevoie să cobo­­rîm în timp pina la Vol­taire, ne putem opri la Tudor Arghezi sau şi mai încoa­ce, la Geo Bogza. Reamin­tim această însuşire a ver­bului pus să circule pentru a sublinia ce energie uriaşă adună Conferinţa naţională a scriitorilor din ţara noas­tră. Sunt acolo, în sala de la Bucureşti, nu doar cre­atori, ci eroi conturaţi sau prezumtivi, destine de oa­meni, istorie trecută şi vii­toare, înainte de a ______ fi ceea ce este, '"r'.'zr.TM“ AUREL scriitorul român vine dintr-o cate­gorie de oameni ----------­ai muncii, aduce specificul mediului in care s-a format şi încă se şlefu­­ieşte, din care îşi extrage seva, reprezintă tacit şi o profesie, alta decit scrisul. Condeiul, neavînd nevoie de carnet cu insemnele vreunei asociaţii, aparţine deopotri­vă metalurgistului, agricul­torului, medicului, incit se adună în conferinţe mai toa­te profesiile ca atare, plus harul scriitoricesc descins din ele. Trăim o vastă acţiune de democratizare a culturii, de răspîndire a artei în stra­turile cele mai largi. Ur­marea e setea de­ carte pe care o constatăm tot mai arzătoare de la o zi la alta, bucuria de a afla că tira­jele nu satisfac şi că avem cazi la librării.. E un­ sem­n că literatura devine pîra» ce hrăneşte spiritul şi scri­itorul, acel artist-cetăţean care exprimă gîndul şi as­piraţiile generaţiei sale. Tocmai de aceea am sub­liniat că talentul nu trebuie dezrădăcinat de mediul în care s-a afirmat, ci doar a­­jutat să se dezvolte în cli­matul prielnic. Asemeni scoicii subţiate de tumultul valurilor şi devenite cutie de rezonanţă a acestei un­duiri, scriitorul aduce în opera sa ecoul selectat al epocii şi societăţii cărora le aparţine, e într-un fel am­basadorul culturii ------------ şi artei pe care I FON a re.Prezintâ. Mai­­ mult, el e vestito­------­------rul de nou, întrucit avînd puterea de discernămînt şi reuşind a se desprinde de efemerul tern, poate vedea înaintea veacu­lui şi visa la ceea ce omul va deveni. Se adună, deci, în conferinţă tot ceea ce a­­cest popor brav îndrăzneşte a plănui, transferînd in re­alitate ceea ce pentru în­ceput pare literatură. Totul e ca scriitorii să întrevadă în metafore realitatea de mîine. Şi pentru a reuşi, ei trebuie să fie sigur, anco­raţi în realitatea de an­, cu lucruri bune şi cu destale necazuri. Literaturii nu-: prieşte rozul-bombon şi nici edulcorarea, vrea stindarde de luptă şi îndemnuri d­­intejie. In pasajul ultim al teze­lor conferinţei se­ exprimă (continuare în pag. a 2-al

Next