Flacăra Iaşului, iulie 1981 (Anul 37, nr. 10804-10830)
1981-07-01 / nr. 10804
Marii Adunări Naţionale Maarţi, 30 iunie, au fost reluate în plen lucrările sesiunii a IlI-a a celei de-a VIII-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Întrunită intr-o atmosferă de puternică efervescenţă politică, de pregnantă manifestare a profundului democratism al orînduirii noastre socialiste, actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale examinează şi legiferează acte normative de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea economico-socială a ţării, care au fost dezbătute, în aceste zile, în cele mai largi foruri democratice ale clasei muncitoare, ale întregului popor, în lojile oficiale au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşul Ilie Verdeţ, alţi tovarăşi din conducerea de partide şi de stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale. La propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale, deputaţii au aprobat completarea ordinii de zi a sesiunii şi desfăşurarea lucrărilor în următoarea succesiune : 1. Validarea alegerii unui deputat in Marea Adunare Naţională şi depunerea de către acesta a jurămîntului de credință și devotament față de Republica Socialistă România ; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România în perioada 1981—1985; 3. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare în perioada 1981—1985 ; 4. Proiectul legii gospodăriei comunale ; 5. Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat. Intrîndu-se în ordinea de zi, Marea Adunare Naţională a validat, în unanimitate, alegerea ca deputat al M.A.N. a tovarăşului Roman Ancuţ, care a depus apoi jurămîntul de credinţă şi devotament faţă de Republica Socialistă România. Tovarăşul Ilie Verdeţ, prim-ministru al guvernului, a prezentat, la următorul punct al ordinii de zi, din împuternicirea guvernului, proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României în perioada 1981—1985. In continuare, deputatul Ioan Totu, secretarul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, a expus coraportul Consiliului privind proiectul de lege pentru adoptarea Planului național unic de dezvoltare economico-sociala a României în perioada 1981—1985. Deputatul Gheorghe Dumitrache, vicepreşedinte al Comisiei pentru industrie și activitatea economico-financiară, a dat citire, apoi, raportului comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, care au avizat favorabil proiectul de lege. Trecîndu-se la următorul punct al ordinii de zi, tovarășul Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, a expus proiectul de lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare în perioada 1981—1985. Președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură și gospodărirea apelor, deputatul Ion Catrinescu, a prezentat apoi raportul comisiilor permanente ale M.A.N. care au avizat proiectul de lege. în şedința de după-amiază a început dezbaterea generală asupra celor două proiecte de legi. Au luat cuvîntul deputații : Gheorghe Pană, Cornelia Velincov, Emilian Dobrescu, Iuliana Bacînschi, Ioan Avram, Aleea Popa, Gheorghe Potoceanu, Melenti Tuduce, Ștefan Korodi, Marin Nedelcu, Elena Savu, Traian Garba, Floarea Moise, Teodor Roman, Neculai Agachi, Vasilica Vlad, Richard Winter, Virginia Gumescu, Ion Teoreanu, Valeriu Dumitrică, Ferdinand Nagy, Vasile Bulucea. Lucrările sesiunii continuă. • • In judeţul Iaşi lucrări de gospodărire şi înfrumuseţare în valoare de 604 milioane de lei .Stimulaţi de conferirea „Ordinului Muncii“ clasa a 111-a pentru rezultatele obţinute în 1930 in întrecerea socialista, locuitorii judeţului şi-au intensificat, anul acesta, eforturile pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor. Mobilizaţi de deputaţi şi delegaţi săteşti, cetăţenii au acţionat intens, încă din primele zile prielnice ale anului, astfel că la începutul lunii iunie ei au putut raporta îndeplinirea angajamentului anual asumat în întrecerea socialistă. Au construit, reparat şi întreţinut 5 928 mii m.p. de străzi şi trotuare, au amenajat şi îngrijit 8 495 ha de parcuri, spaţii şi zone verzi, au plantat 2 500 mii de pomi fructiferi, arbori şi arbuşti ornamentali, au realizat 591 mii m.p. de baze sportive şi spaţii de joacă pentru copii, au executat regularizări de albii şi consolidări de maluri ale rîurilor şi pîraielor din judeţ pe o distanţă de 758 km. Totodată, ei au curăţat 75 861 ha de păşune şi au fertilizat alte 17 768 ha. * * In paginile 2—3 j j Eforturi susținute ( \ pentru realizarea ț unei noi calități ^ \ • O tribună a cui- ^ ) turii militante ^ ) s • Cronica lunii iu- I nie • Sport Uaa d tai fi moderne]* hale de lucru ale Combinatului de utilaj greu din lași. in* vare. »S m#r'9C*p»wtit» pentru Coibinatul siderurgic din Galați.. se exenită. oale de turnair Foto : li. Stratwrat Lanurile de om la vremea secerişului In diferite puncte ale judeţului nostru s-a trecut de acum la secerişul orzului. Combinerii au intrat în acţiune începind de la Belceşti la Probota, de la Ţibăneşti la Deleni, de la Răducăneni la Mirosloveşti. Printre primii care au declanşat recoltarea acestei culturi se numără şi lucrătorii din unităţile Consiliului unic agroindustrial Holboca. „Hotărîrea noastră a tuturor, a ţinut să precizeze tov. Th. Carp, preşedintele consiliului unic, este să şi terminăm printre primii. In planul de desfăşurare a campaniei ne-am propus să ne încadrăm cu strînsul orzului în patru zile, şi facem totul pentru a respecta termenul“. Vizitind apoi punctele de lucru, aveam să ne convingem că acest angajament are acoperire în fapte şi că peste tot se depun de la început eforturi susţinute pentru a strînge recolta repede şi fără pierderi, aşa cum a cerut tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, conducătorul partidului şi al statului. Iată-ne la Cooperativa agricolă din Busia, unde s-a înregistrat la seceriş avansul cel mai frumos din zonă. Ca pretutindeni, dealtfel, şi aici se lucrează cu o formaţie mare şi bine organizată, care permite să se atingă un randament ridicat la toate acţiunile. Inginerul V. Lascăr, şeful formaţiei, ne informa că un pas cu recoltarea merg şi celelalte lucrări. In urma combinelor s-a şi trecut fără întîrziere la eliberarea, pregătirea şi însămînţarea miriştilor cu culturi succesive. Faptul că alături de forţele cooperativei agricole au fost mobilizate la transportul paielor toate atelajele particulare din comună, a sporit considerabil ritmul eliberării terenului. Am reţinut că şi în restul consiliului unic există aceleaşi preocupări pentru strîngerea operativă a recoltei şi desfăşurarea tuturor acţiunilor în flux continuu. La C.A.P. Aroneanu, la jumătate din totalul preselor de balotat s-au adaptat jghiaburi pentru a se face economie de sîrmă şi a putea lucra toate utilajele. Se remarcă, de asemenea, ambiţia mecanizatorilor de a răspunde cele mai bune condiţiui* * solicitărilor. Pe şase dintre lucrătorii de la atelierul mecanic i-am găsit la volanul combinelor la I.A.S. Iaşi, unde lucrează cea mai puternică formaţie din tot consiliul unic. „Cu toate acestea, ne spunea ing. V. Călinescu, directorul S.M.A. Holboca, am luat măsuri ca atelierul să funcţioneze în permanenţă, aşa incit să-şi poată oricînd e nevoie oferi serviciile. Aceasta în cazuri mai deosebite, deoarece pentru intervenţii obişnuite există ateliere mobile cu o dotare minimă la toate formaţiile". Trebuie apreciată şi strădania conducerii consi- C. GREGORIAN (continuare în pag. a 3-a) • In mai toate zonele judeţului, combinerii au intrat în acţiune • Concomitent cu recoltarea, la eliberarea terenului de paie, la arat şi la însămînţarea culturilor succesive • Intr-ajutorarea— prima condiţie pentru folosirea deplină a forţelor • Deficienţe care se cer lichidate fără nici o întîrziere f Conferinţa naţională a scriitorilor Cuvînt şi cutezanţă Spre a ne da seama de forţa dinamitardă a cuvîntului nu e nevoie să coborîm în timp pina la Voltaire, ne putem opri la Tudor Arghezi sau şi mai încoace, la Geo Bogza. Reamintim această însuşire a verbului pus să circule pentru a sublinia ce energie uriaşă adună Conferinţa naţională a scriitorilor din ţara noastră. Sunt acolo, în sala de la Bucureşti, nu doar creatori, ci eroi conturaţi sau prezumtivi, destine de oameni, istorie trecută şi viitoare, înainte de a ______ fi ceea ce este, '"r'.'zr.TM“ AUREL scriitorul român vine dintr-o categorie de oameni ----------ai muncii, aduce specificul mediului in care s-a format şi încă se şlefuieşte, din care îşi extrage seva, reprezintă tacit şi o profesie, alta decit scrisul. Condeiul, neavînd nevoie de carnet cu insemnele vreunei asociaţii, aparţine deopotrivă metalurgistului, agricultorului, medicului, incit se adună în conferinţe mai toate profesiile ca atare, plus harul scriitoricesc descins din ele. Trăim o vastă acţiune de democratizare a culturii, de răspîndire a artei în straturile cele mai largi. Urmarea e setea de carte pe care o constatăm tot mai arzătoare de la o zi la alta, bucuria de a afla că tirajele nu satisfac şi că avem cazi la librării.. E un semn că literatura devine pîra» ce hrăneşte spiritul şi scriitorul, acel artist-cetăţean care exprimă gîndul şi aspiraţiile generaţiei sale. Tocmai de aceea am subliniat că talentul nu trebuie dezrădăcinat de mediul în care s-a afirmat, ci doar ajutat să se dezvolte în climatul prielnic. Asemeni scoicii subţiate de tumultul valurilor şi devenite cutie de rezonanţă a acestei unduiri, scriitorul aduce în opera sa ecoul selectat al epocii şi societăţii cărora le aparţine, e într-un fel ambasadorul culturii ------------ şi artei pe care I FON a re.Prezintâ. Mai mult, el e vestito------------rul de nou, întrucit avînd puterea de discernămînt şi reuşind a se desprinde de efemerul tern, poate vedea înaintea veacului şi visa la ceea ce omul va deveni. Se adună, deci, în conferinţă tot ceea ce acest popor brav îndrăzneşte a plănui, transferînd in realitate ceea ce pentru început pare literatură. Totul e ca scriitorii să întrevadă în metafore realitatea de mîine. Şi pentru a reuşi, ei trebuie să fie sigur, ancoraţi în realitatea de an, cu lucruri bune şi cu destale necazuri. Literaturii nu-: prieşte rozul-bombon şi nici edulcorarea, vrea stindarde de luptă şi îndemnuri dintejie. In pasajul ultim al tezelor conferinţei se exprimă (continuare în pag. a 2-al