Flacăra Iaşului, august 1981 (Anul 37, nr. 10831-10856)

1981-08-01 / nr. 10831

.­ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! -Ii------------ In pagina a 4-a__________ Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXVII — Nr. 10 831 Sîmbătă, 1 august 1981 4 pagini — 30 bani Tovarăşul­icolae Ceauşescu­­ a plecat în Uniunea Sovietică, la invitaţia tovarăşului Leonid Ilici Brejnev Vineri dimineaţa, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidu­lui Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socia­liste România, a plecat în Uniunea Sovietică, la invi­taţia tovarăşului Leonid Ilici Brejnev, secretar ge­neral al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, pre­şedintele Prezidiului Sovie­­tului Suprem al U.R.S.S. La plecare, pe aeropor­tul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de tovarăşa Elena Ceauşescu, de alţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. A fost de faţă V. I. Droz­­denko, ambasadorul Uni­unii Sovietice la Bucureşti. Un grup de pionieri a o­­ferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu buchete de flori. * La sosirea în Crimeea, pe aeroportul din Simfe­ropol, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat şi salutat cu căldură de Anatoli Blatov, consilier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S., precum şi de Viktor Sergheevici Maca­­renko, prim-secretar al Co­mitetului regional Crime­ea al P.C. din Ucraina, de­ alţi conducători ai organe­lor locale de partid și de stat. Un nou bloc de locuinţe s-a dat de curînd în folo­sinţă. Este vorba de blocul 539 din cartierul Păcurari Foto : T. Paul Se lărgeşte gama de maşini şi utilaje La întreprinderea de me­canizare a agriculturii şi industriei alimentare se a­­cordă o sporită atenţie lăr­girii gamei de maşini, uti­laje şi subansamble, nece­sare activităţii din cele două mari sectoare econo­mice. După ce în primul trimestru au fost moderni­zate maşinile de erbicidat total (maşini livrate în ju­deţele Iaşi, Bacău, Neamţ, Vaslui şi Vrancea), s-a tre­cut la realizarea cutiei de viteze pentru semănătoa­rea care seamănă direct în mirişte (fără arătură) şi a unor subansamble pentru modernizarea combinei de recoltat fasole. In pagina a 2-a Viața culturală --------- • « . \ \ • Secretarul general al P.C. din Spania s-a­­ \ întîlnit cu delegația P.C.R. \­­ • Lucrările Comitetului pentru dezarmare- t­­ de la Geneva \ \ • Plenara G.G. al P.G. Japonez \ \ A­r i , • Cooperarea, calea sigură de soluţionare a i I problemei alimentare mondiale j Nici un efort nu este prea mare, atunci clii­ este vorba de plinea ţării Acţiuni de maximă urgenţă în agricultura ieşeană­­ • încheierea în maximum 2-3 zile a secerişului : întreaga recoltă de grîu să ajungă grabnic în hambare • Eliberarea miriştilor de paie @ Cu toate forţele la executarea arăturilor de vară Şi în judeţul nostru se­cerişul griului a intrat în faza finală. Această lucra­re era executată aseară în proporţie de peste 90 la su­tă din suprafaţa cultivată. Mecanizatorii, specialiştii, toţi lucrătorii ogoarelor au datoria de a-şi intensifica eforturile pentru­­ca, în maximum 2—3 zile, întrea­ga recoltă de grîu să ajun­gă în magazii. în realiza­rea acestei sarcini pusă în faţa oamenilor muncii din agricultură de către con­ducerea partidului şi statu­lui nostru, folosirea din plin a fiecărei ore bune de lucru, din zori şi pînă în noapte, are în această pe­rioadă o însemnătate deci­sivă, evitîndu-se astfel ori­ce pierderi de recoltă prin scuturarea spicelor. Iată de ce comitetele de partid, con­ducerile de unităţi, toţi specialiştii trebuie să fie prezenţi, pe întreaga dura­tă a zilei de muncă, în mij­locul mecanizatorilor pen­tru a lua operativ măsuri pentru grăbirea secerişului. Trebuie urgentat, de ase­menea, şi ritmul livrării griului la fondul de stat. Cantităţi mari de grîu sunt reţinute în unităţi şi de­pozitate în spaţii improvi­zate, necorespunzătoare. Sfi fie combătută cu fermitate aceasta atitudine a unor conduceri de unități, luîn­­du-se măsuri de predare a acestor cantități la fondul de stat. Totodată, întrucît s-a creat un decalaj mare în­tre suprafeţele recoltate și cele eliberate de paie (a­­ceasta se poate vedea și din cifrele înscrise pe harta pe­ care o prezentăm în nu­mărul de azi al ziarului nostru), este absolut nece­(continuare în pag. a 3-a) --------------------------------------------------------------------------- - - -----------------------------------------------------------------------­ Adunările generale ale oamenilor muncii Eforturi susţinute pentru creaţii tehnice originale Deşi activitatea colectivu­lui Institutului de inginerie tehnologică şi proiectare pentru industria chimică (I.I.T.P.I.C.), Filiala Iaşi s-a soldat, la sfîrşitul primului semestru, cu rezultate bune, atît darea de seamă, prezen­tată în cadrul adunării ge­nerale a oamenilor muncii de către dr. ing. Dumitru Rădăuceanu, directorul filia­lei, cit şi participanţii la dezbateri s-au referit mai puţin la acestea, interven­ţiile vizînd problemele ma­jore cu care se confruntă unitatea, neajunsurile care se mai manifestă în unele compartimente, măsurile ce se impun a fi iniţiate. Se poate aprecia că adunarea generală, prin caracterul său lucrativ, va contribui la îm­bunătăţirea substanţială a activităţii în semestrul al II-lea. După părerea noas­tră, la reuşita lucrărilor fo­rumului democratic a con­tribuit şi modul realist şi concret în care au fost a­bordate problemele filialei în darea de seamă. Aşa cum spuneam, pe an­samblul filialei, volumul planificat al activităţii de proiectare pe primul semes­tru a fost îndeplinit în pro­porţie de 110 la sută. Au fost scurtate duratele de proiectare cu 574 de zile, în medie cu o zi la fiecare proiect. La lucrările de con­strucţii-montaj, gradul de refolosire (parţial sau total) al proiectelor sau elemen­telor tipizate a fost de pes­te 45 la sută, ceea ce a condus la o creştere a ca­pacităţii de proiectare. Prin adoptarea unor soluţii mai bine studiate, s-au econo­misit 10,3 tone de ciment, 14,3 tone de metal, 1,9 tone de materiale inoxidabile ş.a. Una dintre problemele esen­ţiale care au polarizat dez­baterile a constat în creşte­rea competitivităţii. Şi, cre­dem noi, pe bună dreptate, fiind o unitate cu activita­te de concepţie. Aşa cum sublinia darea de seamă, competitivitatea constituie o întrecere permanentă şi ori­ce stagnare în lupta pentru găsirea unor soluţii noi, care să facă proiectele (şi, în fi­nal, produsele) mai bune, mai ieftine, se plăteşte prin pierderea terenului cîştigat cu trudă. „Tocmai de aceea pentru noi, spunea ing. C-tin Tulească, creaţia tehnică ori­ginală trebuie să constituie obiectul fundamental al ac­tivităţii. Dacă intervine a­­portul inteligenţei originale, cu certitudine creşte şi com­petitivitatea produselor, mai ales în ramura chimiei, pen­tru care noi elaborăm pro­iecte. Pentru aceasta, obli­gaţia noastră profesională este de a fi în permanenţă la curent cu toate noutăţile din domeniu. Să nu ne mul­ţumim numai cu ce se adu­ce la centrul nostru de do­cumentare“. In cadrul dez­baterilor s-a relevat că competitivitatea cere şi promptitudine, ceea ce impu­ne ca proiectanţii să pună un accent mai mare pe scurtarea duratei dintre fază de concepţie şi de realizare industrială. „Fiecare idee nefinalizată la timp repre­zintă o pierdere pentru e­­conomia naţională, înseam­nă irosirea unei posibilităţi de a reduce importul sau de a spori exportul — pierderi care, uşor de înţeles, se re­percutează, în final, asupra bunăstării fiecăruia diintre noi“ — spunea dr. ing. Dr­ EUGENIU ZIDARIŢA (continuare în pag. a 3-a) La Institutul de inginerie tehnologică şi proiectare pentru industria chimică, Filiala Iaşi Comuniştii-mereu în primele rînduri pentru obţinerea unor roade bogate Şi anul acesta a fost rodnic pentru agricultorii din Holboca. Fie că-i vor­ba de cei care lucrează în cele trei ferme de stat, fie că-i vorba de cooperatori, roadele obţinute pînă a­­cum sînt bune (unele, cum ar fi recolte­le de orz şi de grîu sau indicato­rii obţinuţi de crescătorii de vi­ţei sunt printre cele mai bune din judeţ !), ceea ce demonstrează, cum ne spunea tov. Elvira Juverdea­­nu, secretarul comitetului comunal de partid, nu nu­mai că eforturile oamenilor au fost bine dirijate, dar şi că aceştia nu şi le-au precupeţit, muncind cu e­­lan, cu răspundere. Iar în fruntea lor, exemplu viu au fost, mereu, comuniştii. * . Discuţiile purtate cu unii dintre aceştia ne-au con­vins — cu toată modestia interlocutorilor — că şi la Holboca, a fi comunist în­seamnă a te angaja cu toa­tă priceperea, cu toată e­­nergia, dar şi a-i atrage pe cei din jur la în­făptuirea sarcini­lor care revin u­­nităţii sau locali­tăţii. De pildă, la campania de recol­tare abia terminată (într-un timp foarte scurt, practic, într-o săptămînă), mecani­zatori ca Gr. Mihalache, V. Bistrischi, N. State, M. Chelaru, I. Matei, D. Ju­­verdeanu, mecanicul C. Ciopeică, inginerii I. Nico- CONST. PALLADUCA (continuare in pag. a 3-a) La Holboca

Next