Flacăra Iaşului, septembrie 1981 (Anul 37, nr. 10857-10882)
1981-09-01 / nr. 10857
PAGINA A ll-A----------------------- Lucrările celui de-al XVI-lea Congres internaţional de istorie a ştiinţei Luni au continuat lucrările celui de-al XVI-lea Congres internaţional de istorie a ştiinţei, prestigioasă manifestare ce reuneşte în aceste zile în capitala României un mare număr de savanţi de pe diferite meridiane ale globului. Nobila deviză „Ştiinţă şi tehnologie, umanism şi progres“, sub care se desfăşoară congresul, prilejuieşte fructuoase schimburi de informaţii şi opinii, o cuprinzătoare trecere în revistă a celor mai de seamă realizări ale geniului uman în cele mai diverse domenii, a modului în care progresele ştiinţei şi tehnicii se regăsesc în plan social. Folosirea cuceririlor ştiinţei în slujba omului, exclusiv în scopuri paşnice, a constituit tema dominantă a simpozioanelor din cea de-a 4-a zi a lucrărilor congresului. Este vorba de cele intitulate „Tehnologie, umanism şi pace — aspecte istorice" şi „Rolul instrumentelor ştiinţifice în dezvoltarea ştiinţei“ — care continuă şi marţi, precum şi de dezbaterea consacrată protejării şi valorificării moştenirii culturale şi naturale. Politica consecventă a României de face, prietenie, de largă colaborare internaţională, inclusiv în domeniile pe care le dezbate reuniunea de la Bucureşti, ideile generoase, de largă recunoaştere şi apreciere internaţională ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu au reţinut şi de această dată atenţia prin sublinierile făcute în referatele oamenilor de ştiinţă din ţara noastră, care au evidenţiat necesitatea umanizării relaţiilor internaţionale, condiţie a dezvoltării sociale în epoca afirmării revoluţiei ştiinţifice şi tehnice, a integrării problemelor educaţiei pentru pace în ansamblul acţiunilor vizînd cristalizarea personalităţii umane. Tot luni s-au desfăşurat simpozioane consacrate publicaţiilor privind istoria ştiinţei şi a acusticii muzicale. Exemplul primăriţei (urinare din pag. 1) uiei primăriţei, Măricei, mişunau prin toată curtea. Iniţiativa Ceciliei Hodea a trezit interesul ţăranilor cooperatori. Anul acesta, alţi 12 oameni au construit incubatoare. Şi-au dat seama de valoarea economică şi de uşurinţa aplicării iniţiativei. Pentru anul viitor, alţi săteni vor prelua metoda. Primăriţa din Hălăuceşti, popularizată şi în ziarul „Scînteia“ pentru acţiunea aceasta, primeşte acum zeci de scrisori de prin ţară, fiind rugată să trimită... reţeta. Este una din mulţumirile Ceciliei Hodea. Mare și deosebită. VIAŢA CULT Expoziţia „Ceramica populara din Moldova“ In sălile Muzeului etnografic din Iaşi (Palatul Culturii) a fost deschisă expoziţia „Ceramica populară din Moldova". Expoziţia cuprinde 260 de exponate (de la sfîrşitul secolului XIX şi din secolul XX), selecţionate din fondul de peste 2 500 de piese ceramice aflate în patrimoniul muzeului. Prin modul de expunere s-a urmărit ca, intr-un cadru cit mai apropiat de ambianţa firească şi în strînsă legătură cu piese reprezentative aparţinînd altor genuri ale artei populare, să fie sugerată larga rasp.Teore a acestui străvechi meşteşug pe teritoriul Moldovei, multiplele posibilităţi de folosire a produselor ceramice, remarcabila diversitate a formelor de vase. Fie că este vorba de ceramica neagră sau cea roşie, acoperită ori nu cu smalţ — categorii care au coexistat şi coexistă şi acum , frumuseţea şi echilibrul formelor, bogăţia decorului sau cromatica armonioasă evidenţiază în chipul cel mai clar unitatea în diversitate a produselor olarilor moldoveni, care nu arareori ating adevărate culmi artistice. Ceramica din judeţul Iaşi este reprezentată prin centrele de bază, active şi in prezent : Tansa, Schitu Stavnic (comuna Voineşti) şi centrul de ceramică neagră Poiana-Deleni. Meşterii din Poiana-Deleni se dovedesc a fi păstrătorii tradiţiei, menţinînd aceleaşi forme de vase de tip globular şi acordînd atenţie atit execuţiei îngrijite, cit şi decora însemnării lui realizat prin lustruire şi prin pictare cu var. Menţionăm in mod deosebit produsele meşterului olar Teodor Nica, laureat al mai multor concursuri naţionale, precum şi cele ale meşterului Gheorghe Andrei. Vestitul centru de ceramică smălţuită Tansa prezintă o valoroasă colecţie de vase, îndeosebi străchini, măiestrit împodobite, lucrate de meşterii Ion Olaru, Constantin şi Gheorghe Sbera, Ion Maftei, Ion Cristian, Vasile şi Aglaia Cristian, cit şi produse realizate de cunoscutul creator popular Ion Diaconu — deţinătorul,mai multor distincţii pe plan naţional. Atrag privirea şi vasele cu fond alb, „albituri“, din satul Schitu Stavnic, care prezintă un bogat repertoriu ornamental de inspiraţie vegetală, mai rar întîlnit în alte localităţi. Decoraţia este în general realizată de către femei, printre decoratoare evidenţiindu-se Hareta Putoi, Verona Bacinschi, Valeria Teşchere, Nenerică Neamţu. Alături de această ceramică cu apreciabile calităţi artistice, figurează şi vase utilitare, acoperite numai cu smalţ, folosite îndeosebi pentru păstrat provizii (chiupuri, borcane, oale mari, lăptare etc). Tot din judeţul Iaşi provin şi unele piese de olărie lucrate la Tg. Frumos, în atelierul Vasileschi, cît şi la Lespezi (meşter, Gh. Boldea). Dintre centrele ceramice mai importante din alte judeţe ale Moldovei, reprezentate în expoziţie (unele active, altele care şi-au încetat activitatea), cităm : Rădăuţi şi Marginea (judeţul Suceava) ; Mihaileni şi Tudora (judeţul Botoşani) ; Iezerel, Poiana Alexa, Zgura, Brădeşti (judeţul Vaslui); Vulpăşeşti, Cucşa, Negreşti- Călugăriţa (judeţul Neamţ) , Frumoasa, Cucuieţi, Oituz (judeţul Bacău), Ireşti (judeţul Vrancea). Expoziţia „Ceramica populară din Moldova“ prilejuieşte vizitatorilor întîlnirea cu remarcabile creaţii populare de gen, îndemnînd la reflecţie, şi admiraţie în faţa veşnic tînărului spirit creator de util şi frumos al meşterilor olari de pe aceste locuri. VICTORIA SEMENDEAEV muzeograf principal V. S. Expoziţia este deschisă zilnic (cu excepţia zilei de luni), între orele 10 — 17. • • ----------FLACARA IAȘULUI") Spectacole folclorice In cadrul celei, de-a XV-a ediţii a Festivalului folcloric „Trandafir de la Moldova“, duminică au avut loc la Ciric şi Repedea două spectacole de cîntece şi jocuri populare. Pe scenele amenajate in aer liber au evoluat taraful şi soliştii vocali de la întreprinderea metalurgică, grupul de fluieraşi şi formaţia de dansuri populare din comuna Focuri, interpreţii din satul Slobozia- Schitu Duca, ai unei şezători populare. Cenaclul corespondenţilor voluntari Redacţia ziarului „Flăcăura Iaşului“ aduce la cunoştinţa corespondenţilor voluntari din toate sectoarele de activitate că vineri, 4 septembrie a.c., ora 18, va avea loc şedinţa cenaclului publicistic. Se recomandă ca materialele pentru lectură să fie trimise din timp. Ieşenii — gazde primitoare In cadrul instruirii secretarilor comitetelor U.T.G. din întreprinderile Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, organizată de C.C. al U.T.C., care s-a desfăşurat la Iaşi timp de trei zile, cei165 de activişti ai U.T.C. au participat la interesante dezbateri, schimburi de experienţă şi aplicaţii practice. , Vizitarea unor monumente istorice şi culturale din Iaşi, precum şi o seară cultural-artistică la Ciric au contribuit la reuşita acţiunii. Un cuprinzător şi valoros program de acţiune (urmare din pag. 1) Iernii asigurat întreg necesarul. In acelaşi timp, este nevoie să se îmbunătăţească tehnologiile de pregătire a furajelor şi, în general, furajarea pentru a spori randamentele şi reduce consumul pe unitatea de spor în greutate. Sînt, de asemenea, rămîneri în urmă în privinţa efectivelor. Natalitatea continuă să fie mică, mortalităţile se menţin la un nivel ridicat, nu peste tot ce acţionează pentru organizarea fermelor de creştere a tineretului femei. In toate aceste direcţii se va exercita un control mai sistematic şi se vor lua măsuri hotărîte împotriva celor care nu-şi îndeplinesc sarcinile. Măsuri energice se impun pentru creşterea producţiei de lapte, pentru asigurarea greutăţii la tăiere. Se preconizează ca încă din această toamnă să se îmbunătăţească zonarea creşterii bovinelor şi ovinelor, îndeosebi prin deplasarea mai puternică a animalelor în zonele de deal şi munte care dispun şi de cele mai multe păşuni şi fineţe. După cum apreciază secretarul general al partidului, nici realizările din legumicultura nu sînt mulţumitoare. Avînd în vedere producţiile încă mici care se obţin şi neajunsurile legate de folosirea pămîntului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a insistat asupra necesităţii de a se pune peste tot bazele unei legumiculturi intensive, întrucît există încă mari suprafeţe neirigate, să se ia măsuri pentru ca din anul viitor să se pună capăt acestei situaţii. Acolo unde nu sînt sisteme de irigaţii, apa necesară să fie asigurată din lacuri sau fîntîni. Trebuie să se acţioneze pe toate căile pentru a se asigura recolte mari de legume proaspete din martie şi pînă in decembrie, indiferent de condiţii. Să se aibă în atenţie fiecare specie de legume , acolo unde este cazul să se mărească suprafaţa unor cărturi pentru asatisface în mod corespunzător cerinţele populaţiei. In viticultură şi pomicultură avem, de asemenea, condiţii să realizăm prevederile programelor stabilite. Intrucît şi în vii sau livezi asigurarea unor recolte bogate depinde Intr-o măsură hotărîtoare de respectarea densităţii optime, s-au precizat recent normele ce trebuie asigurate, urmînd ca ele să fie trimise tuturor judeţelor. S-a stabilit, totodată, obligativitatea de a se generaliza plantaţiile agropomicole cu păşuni şi fineţe în toate zonele de deal şi munte. Toate plantaţiile — în afară de cele intensive sau superintensive — să fie folosite şi pentru păşunat şi cosit. In unele locuri să punem în acestea arbuşti şi căpşuni. Pornind de la existenţa multor vii particulare intercalate în culturi şi care împiedică lucrările agricole, se impune întocmirea unor programe pentru comasarea acestor plantaţii în maximum 3 ani de zile.» In legătură cu plantaţiile noi, atrage atenţia faptul că în unele părţi s-au înfiinţat vii și livezi pe terenuri arabile proprii culturilor cerealiere, în loc să se folosească în acest scop suprafeţele în panta. Ţinînd seama de asemenea abateri de la indicaţiile conducerii superioare a partidului, se va constitui un comitet pentru administrarea pămîntului, care să urmărească toate aspectele legate de folosirea acestui bun naţional, în cadrul cuvîntării un spaţiu larg l-au ocupat problemele legate de gospodărirea pămîntului, In general, şi în special cele privind îmbunătăţirile funciare, desecările şi irigaţiile. A fost criticată în mod deosebit orientarea greşită de a se renunţa la sistemele de irigaţii gospodăreşti, mici. S-a precizat obligativitatea de a se cultiva toate terenuriledin sate sau oraşe, dîndu-se anumite suprafeţe întreprinderilor, muncitorilor, cooperatorilor sau ţăranilor pentru a le lucra şi obţine producţii. Secretarulgeneral al partidului a subliniat necesitatea de a se revedea programele pentru unităţile de stat şi cooperatiste mai slabe. Unităţile agricole mai bune, instituţiile agricole judeţene şi chiar unităţile industriale sunt chemate să ia sub patronajul lor aceste unităţi pentru a le ajuta să se redreseze în cel mult doi ani. Trebuie să aducem anumite modificări — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în organizarea S.M.A. Se va trece astfel la o integrare deplină a mecanizării în întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole. De la caz la caz, mecanizatorii vor fi socotiţi lucrători ai I.A.S. sau muncitori permanenţi şi membri ai C.A.P., conducerea unităţilor respective stabilind ordinea lucrărilor şi fiind răspunzătoare de felul cum sunt executate. La rindul lor, conducerile S.M.A. vor răspunde de dotarea cu tractoare şi maşini, de folosirea, repararea şi întreţinerea lor, de aprovizionarea cu carburanţi,, piese etc. Se va modifica şi sistemul de plată pentru muncile prestate de S.M.A., în sensul că plata se va face în funcţie de costul lucrărilor. In plata personalului din mecanizare, ca şi din unităţile agricole se va aplica ferm acordul global, fără a se limita cîştigul. O altă problemă importantă subliniată în cuvîntare a fost cea a realizării fondului de stat. In scopul îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei se vor intensifica achiziţiile de la particulari, mai cu seamă la cartofi, la fructe, la legume, la animale, la lapte. In legătură cu îmbunătăţirea organizării consiliilor unice agroindustriale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut ca măsurile stabilite să fie imediat aplicate, pentru ca, în continuare, atenţia să poată fi în întregime îndreptată spre problemele activităţii agricole. In această direcţie se acţionează energic la toate nivelurile şi în judeţul nostru. Mecanizatorii, cooperatorii, specialiştii şi celelalte cadre de conducere îşi conjugă eforturile pentru a transpune exemplar în viaţă toate sarcinile trasate de secretarul general al partidului la recenta şedinţă de lucru şi a-şi aduce mai deplin contribuţia la înfăptuirea noii revoluţii agrare. ---------• « . . - fr . _ ... _ ____-1 ? în raza de lumină a succesului (urmare din pag. 1) schimbul următor, dar sunt totuși luminate puternic de tuburi cu neon, coborîte, ce-i drept, la nivelul mașinilor. Ora 14,15. Apare una dintre muncitoare, Paraschiva Hatmanu. De ce ard fără folos aceste becuri ? întrebăm, în loc de răspuns, femeia ridică mîna deasupra capului, răsuceşte uşor un bec şi acesta se stinge. Unde este întrerupătorul? „Buşinul de la comutatorul lui îl ţine electricianul, noi nu avem acces la el (’?!)“. Ce ar mai rămîne de comentat ? Faptul că secţionarea şi coborîrea iluminatului — o măsură aplicată printre primele, cu destul de multă cheltuială, — rămîne fără efect, dacă peste tot se întîmplă ea aici ? Aprecierea însoţitorului nostru, ing. Mihai Aiftimie, de la biroul meccano-energetic, precum că asemenea abateri sînt minore faţă de numeroasele alte eforturi şi rezultate ale lor ? . Scuza maistrului principal Ion Gherman că am surprins sectorul său într-un moment nepotrivit? Sau poate, doar o observaţie , nu mai este,pentru nimeni un secret că, atunci cînd un sector sau altul, consumă mai multă energie sau combustibil decit este necesar şi justificat prin volumul şi calitatea producţiei măsurile de încadrare în cotele de consum merg uneori pînă la întreruperea funcţionării sectorului dat. Au trăit această experienţă şi oamenii muncii „de la „Ţesătura“ şi o resimţim, cu toţii, şi în alte sectoare, îndeosebi în orele de vîrf de consum de energie electrică. La „Ţesătura“ s-au obţinut, e drept, economiile menţionate, dar nu includ, ele oare şi opririle fortuite de care am amintit ? Să nu se uite, de asemenea, de către factorii de decizie de aici că economiile raportate, oricît de frumoase, nu justifica prin nimic nici chiar „micile neglijenţe“. Fiindcă, întocmai cum într-o rază de lumină sînt mai evidente chiar şi cele mai fine fire de praf, tot astfel firul luminos al oricărui succes pune mai bine in evidenţă orice neglijenţă.